Cabinet Psihoterapie
Dacă până acum Yalom mi s-a părut mecanicist (și poate că era) în această carte apare un nou nivel. Deși a mai scris despre moarte și viață (în sensul de esență) și în trecut, abordarea lui era doar cu un nivel deasupra bisericii. Era și este un minunat pas înainte, dar lumea științifică mai făcuse unul și eram dezamăgit că o minte luminată în domeniul psihologiei nu făcuse pasul.
Ceea ce am observat, însă, este că el îl făcuse, doar că în română au fost traduse doar (sau preponderent – poate nu le știu pe toate) cărți de la acel nivel, scrise de Yalom acum mulți ani. Asta îmi închipui că spune ceva despre comunitatea științifică, cel puțin din domeniul psihologiei, din această țară.
Revenind, a fost o carte foarte interesantă – preferata mea din cele cinci-șase pe care le-am citit scrise de el. Este prima (nu doar de Yalom) găsită de mine care a vorbit despre interacțiunea dintre psihoterapie și spiritualitatea estică, cea în care am aflat în ce constă experiența psihologică a unei meditații în tăcere (silent retreat) și, mai ales, analiza acestei experiențe în contextul lumii moderne. Oare această tehnică de retragere din lume pentru a găsi fericirea nu a fost potrivită acum 2500 de ani, pe vremea lui Buddha, când condițiile de viață erau foarte grele? Oare încă mai este nevoie să facem ceva atât de extrem acum?
V-o recomand cu mare căldură!
Ediția originală a fost publicată în 2006.