In noi

Consiliere Psihologica | Cabinet Psihoterapie

Noi toti

Raspunsuri la Intrebari

1,562 comentarii

  • Cristea Laurentiu spune:

    Sall! Am și eu o priblema! Sunt însurat de 5 ani cu soția mea și avem o fetita… Soția mea mia recunoscut ca nu se mai simte atrasa de mine și ca ma vede ca pe un prieten foarte bun de mult timp… Nu știu cum sa îndrept aceasta situație… Nu as vrea sa ajung la divorț, dar deodată ce ea nu mai vede nimic în nou, se vede singura, este detașat și îmi spune ca începe sa fie mai fericita asa.. Ce pot sa fac?

  • Laura spune:

    Buna!
    Recent am fost parasita de iubitul meu. In ultima perioada relatia nu mai mergea, cel mai mult din vina mea: nu il mai respectam, nu ii ofeream drept la opinie. Pentru orice atat ma certam cu el pana era cum voiam eu. Il mai si acuzam ca sta cu mine pentru sex si comoditate si ca i-ar fi mai bine singur decat cu mine. Ultima saptamana a ajuns chiar sa isi iasa din pepeni atat de tare incat mi-a dat o palma. Precizez ca este un om exagerat de calm. Si-a cerut scuze neincetat pentru palma respectiva. A zis ca ii este rusine de mine, a plans. Eu tot mai rau ma comportam cu el, ii refuzam orice mod de a se apropia de mine. Faceam crize depresive, plangeam, urlam si il acuzam non stop, intr-o dimineata cat eram la lucru pur si simplu si-a luat toate lucrurile si a plecat. Am actionat impulsiv si atunci, l-am acuzat, subat, am vrut sa o sun pe mama lui si degeaba. Mi-a zis ca a plecat asa pentru ca am meritat si ca nu mai exista nicio cale de impacare. Am discutat telefonic, a zis ca e foarte ranit, ca vrea libertate, ca nu mai vrea relatie. A recunoscut ca ma iubeste dar nu s-ar intoarce la ceea ce a fost. Dupa despartire mi-am dat seama cat am gresit in relatie. Imi asum tot, vad altfel lucrurile si as face orice sa il am inapoi deoarece este un om mai mult decat minunat si m-a iubit si ma iubeste foarte mult. Doar ca i-am promis de atatea ori ca ma voi schimba, incat nu mai are incredere in mine. Este si normal.
    Va rog sa imi dati un sfat, fac orice sa il am inapoi. Credeti ca mai este vreo sansa ca el sa isi doreasca sa continue relatia dintre noi?

    • Sorin spune:

      Pare că te învinuiești doar tu. Pare că el este un om minunat și tu l-ai tot certat degeaba atâta timp. Poate îl idolatrizezi acum că nu mai sunteți împreună. Cum spuneam câteva răspunsuri mai jos, schimbarea ia mult timp. Nu te-ai schimbat, din păcate. Dacă vă împăcați, vă întoarceți de unde ați plecat. Mai mult, o altă concluzie tristă este că atunci când te schimbi cu adevărat se poate nici să nu mai fii atrasă de cel pe care-l iubeai. Alteori, doar timpul petrecut separați vă îndepărtează. Palma, aș zice că este prea mult. Ai povestit ca și cum ai cerut-o, dar cred că îți pui cenușă în cap. Probabil n-ai simțit așa atunci. Ce este de făcut? Poți continua să încerci să vă împăcați – cuplurile se împacă și fără să se schimbe niciunul. De asemenea, puteți să găsiți noi soluții când ajungeți de unde ați plecat. Atitudinea de victimă este de folosit când încerci să convingi pe cineva să cedeze din milă. O altă variantă ar fi să fii incitantă, invitantă, interesantă. Și să găsiți un mod de a rupe pattern-ul când vă certați. Vedeți într-un alt răspuns mai jos regulile de ceartă (poate ajută search-ul de pe site).

  • allee spune:

    Buna ziua! Am nevoie de un sfat…
    Vin sarbatorile (iar) de iarna si (iar) intru in depresie….mama ma obliga sa stau cu ea (ptc altfel e singura), cu tata nu prea vreau sa stau, iar prietenul meu pleaca din oras la bunici cateva zile….si doar cu el as fi vrut sa mi petrec sarbatorile, dar el trebuie sa plece:(
    Si la mine acasa totul e fake, mai ales de sarbatori.
    In plus, sunt de doar cateva luni in relatie si inca trec peste gelozii inutile, dar mi e frica ca o data ajuns la bunici(unde isi are toti prietenii ), prietenul meu va vrea sa mearga la petreceri cu betie (si toti stiu ce iese de acolo), sau pur si simplu stiu ca va iesi cu prietenii(ceea ce e perfect normal), dar asta inseamna ca nu voi putea vorbi cu el si ma voi simti singura (iar).
    Si nu stiu ce sa fac…nu vreau sa stau cu mama de craciun ptc mereu gaseste sa mi reproseze ceva si sa ma enerveze rau si , pe de alta parte, prietenii mei ori sunt fake ori pleaca. In plus, mama pune presiune pe mine cu “sa calatorim “ desi i am zis vara trecuta ca mi a ajuns cu asta, ca as mai vrea sa stau in oras sa mai ies cu lume sa mi fac prieteni….ea tot nu intelege si spune “ca nu mai vreau sa stau cu ea”
    Am nevoie de un sfat….cum sa trec peste fricile legate de prietenul meu, cum sa fac sa nu stea mama pe creierul meu pana vine el inapoi…😞, cum sa nu intru in depresie ca “yay e craciunul si toti sunt cu familiile lor mai putin eu”

    • Sorin spune:

      Ai prea puțin control asupra vieții. Mama “te enervează” (în psihologie spunem că noi ne enervam singuri, că avem așteptări nerealiste despre ei), prietenii sunt fake, prietenul te lasă și pleacă… Ai multe așteptări de la lume, să se ridice la un nivel. Te gândești că sărbătorile celorlalți sunt în familie și frumoase ca-n filme. Viața nu-i ca-n filme. Viața nu-ți datorează nimic. N-ar trebui să fie în niciun fel. Este așa cum este. Fiecare clipă este o aventură, un risc, o șansă sau o dez-amăgire (când te amăgești). Fiecare are niște lucruri în plus față de alții și niște lipsuri în viață. Putem să vedem, cum se zice, partea plină sau goală a paharului. O viață mai împlinită poți avea dacă te conectezi pe ce ai tu controlul, ce poți învăța, cum poți fi mai interesantă, mai dorită, cu care mai mulți oameni vor să se împrietenească. Să observi comportamentele care îți plac ție și să ți le însușești. Caută să fii prietena ta cea mai bună și cu oricine ai fi, va fi cu voi și prietena ta cea mai bună.

  • Mariuca spune:

    Va multumesc din suflet pentru raspunsuri.
    Numai bine va doresc!

  • Anonim spune:

    Buna ziua! Stau de doi ani cu iubitul meu și cu verișoara lui(nu o simpatizez).
    Ne-am înțeles destul de bine pana acum dar am și tăcut de foarte multe ori. Acum simt ca nu mai pot sa tac. Mereu trebuie sa fac curățenie și sa strâng după ea. Ea nu face nimic. Am vorbit cu iubitul meu despre asta și a spus ca nu vorbește cu ea sa nu o supere. Acum când o vad ma enervez și am ajuns la concluzia sa ii spun iubitului meu sa stam o perioada separat. Este bine cum am procedat?
    Eu și iubitul meu ne înțelegem foarte bine, ea e singura problema.

    • Sorin spune:

      Îi poți spune și tu verișoarei lui. Chiar dacă el îi va spune, va fi tentat să accepte compromisuri foarte repede. Îi va lua mult să vorbească și va câștiga aproape nimic. De asemenea, nu mai aștepta atât. Acum ai acumulat multă frustrare și vrei fi agresivă, iar ea va fi defensivă și va refuza mai tot ce-i propui. Ideal ar fi să-i spui lucruri mai mici, cu prietenie, cu întrebări (“Nu vrei să împărțim curățenia în casă?”). Oamenii nu se prind de ce ne prindem noi. Degeaba aștepți să adopte mentalitatea ta când nici nu i-a luat seama, nici nu știe că vrei asta. Te poți împăca, deci, și poți prelua comunicarea cu ea. Alternativ, îi poți cere prietenului să facă partea ei dacă nu vrea să-i spună. Mai grozav ar fi să împărțiți munca la 3.

  • Ana Maria spune:

    Buna ziua.As avea si eu o intrebare .Sotul meu cauta inca o fata el zice ca se intelege bine cu ea dar sunt sigura ca nu e asa.Pt ca am fostla un eveniment si ea l.a chemat afara la tigara si cand am ieair eu ea a i.a zis ca te chem mai incolo la tigara si mai vb si a plecat.In alta zi am fost la o zi onomastica era ai ea acolo si se uita tot la el si au vb.El mai are prietene dar vb cu mine iesim impreuna si nu este nimic .Iar la fata aceea i.am trm msg pe fb ca ce are cu sotul meu si ea mi.a rasp ca nimic au copilarit impreuna si m.a blocat pe fb .Eu i.am zis sotului meu ca nu imi place ca are ceva cu ea si el a zis ca nu are nimic si ca nici nu a avut.Atunci ce sa cred eu cand fata nu vb cu mine m.a blocat pe fb si ma evita .iar azi m.am uitat pe fb sotului meu si o cautase iar pe ea ?

    • Sorin spune:

      Îi poți spune că, indiferent ce se întâmplă între ei, pe tine te deranjează această relație a lor. Ești partenera lui și, dacă el ar fi afectat că ai o relație strânsă și ascunsă de el va vrea să încetezi. Același lucru îi ceri și tu. Nu vrei să te gândești atât de mult ei doi, să-ți închipui ce fac ei, vrei să te simți respectată și iubită și în siguranță. Nu te simți așa acum și oamenii, de frică, pot face lucruri necugetate.

  • Anonim spune:

    Bună ziua,iubitul meu și-a pierdut încrederea în mine,din cauză că,un “bun prieten” care nu mai este acum,m-a făcut să-i spun cum a fost prima noapte de amor cu iubitul meu,( nu a fost tocmai cum ne așteaptam… Pt prima dată) aceal “prieten,ia spus lui ce am vorbit cu el… Iubitul meu acum este foarte dezamăgit,spune că mă iubește,ma iertat,dar spune că nu mai are încredere în mine… De vreo 3 zile este numai sub afluența alcoolului,și nu știu ce să mai fac, vreau să aibă din nou încredere în mine și săi demonstrez că m-am schimbat…

    • Sorin spune:

      Păi și știut că-l va deranja? Nu știu dacă este ceva de schimbat. Doar vei ști că-l deranjează pe viitor. Ar putea fi mândru că prietenul lui te dorește. Dacă i-a spus și l-a tachinat cu asta, este cu atât mai evident că-l invidiază. Dacă se desparte de tine, prietenul câștigă.

  • Vlad spune:

    Buna ziua,
    Sunt intr-o mare dilema.Sunt casatorit de 1 an dupa o relatie de 7 ani.Totul mergea perfect intre noi,pana cand am cunoscut o domnisoara.Am iesit cu ea ne am simtit foarte bine,am dormit cam de 6 ori impreuna si am decis amandoi ca avem o relatie.Totul se intampla de 3 luni.Ea este foarte sociabila vorbeste cu multe persoane,pare indiferenta si imi spune lucruri frumoase doar cand ajungem sa ne certam sau chiar despartim.Ii tot scriu persoane din trecutul ei si ea ajunge sa discute cu acei barbati cu toate ca spune ca doar pe mine ma vede.Tin si la sotia mea dar simt ca sunt foarte gelos pe aceasta amanta,nu cred ca m am putea despartii de sotie dar continuui relatia cu aceea domnisoara cu toate ca stiu ca daca as ramane doar cu ea,stilul ei de viata nu m ar face fericit.Domnisoara respectiva nu stie ca sunt insurat.Nu stiu ce sa mai fac psihic sunt la pamant.

    • Sorin spune:

      Tu folosești două persoane. Aceste două persoane nu te iubesc pe tine, ci imaginea despre tine pe care tu le-o vinzi. Crezi că dacă te-ai prezenta așa cum ești te-ar iubi? Ai vrea să fii iubit pentru cine ești cu adevărat? Ai vrea să fii mândru de tine? Să nu te ascunzi cu lașitate? Nu poți avea tot. Este ok! Este o dorință copilărească, oricum! Adulții nu se tem de ce ar putea pierde, ci cum își pot îmbogăți viața și relațiile, fiind responsabili și creând cât mai puțină suferință. Nu spun că nu sunt oameni care trișează la jocul vieții și ajung bogați, doriți și o inspirație pentru ceilalți. Fiecare este inspirat de persoanele cu care rezonează. Alegerea este, până la urmă, între a manipula pe ceilalți sau a fi o persoană matură și a-și asuma propria viață. Toți ne dorim să nu creștem, să fim centrul universului, să obținem tot de la viață, să fim răsfățați. Dar ne place să fie adulți cei de care depindem. Ne place, poate, să avem prieteni la fel de iresponsabili ca noi. Dar nu vrem ca soțul sau soția să fie așa. Nu vrem ca șefii sau angajații să fie așa. Nu vrem ca pilotul avionului sau guvernul să fie așa. Vrem să fie responsabili când depindem de ei. Cineva pe care iubești depinde de tine. Cineva ți-a încredințat viața întrucâtva. Alege pe cine dorești, dar la final renunță la ceva și oferă dragostea rămasă persoanei cu care rămâi. Gândește-te cum te vei simți.

  • Alexandru spune:

    Am stat 5 ani impreuna. Din cauza jocurilor de noroc am avut perioade de certuri la 2 luni, am dat in ea de multe ori, mi a parut enorm dupa am repetat la 2 luni si tot asa. Datorii peste datorii ceturi dar si momente frumoase, vacante. Dupa 5 ani a plecat de 2 saptamani cu chitie. Nu mai pot dormii, nu mai pot face nimic o iubesc enorm de mult, simt ca ma sufoc, i am spus clar ca daca se intoarce nu voi mai face niciodata ce am facut. Ma caiesc am inceput sa ma rog la D zeu am inceput sa fiu mai bun, sa gandesc matur. Am vb doar la tel putin zilnic si ne am vazut la 3 zile. Mi a cerut sa o las 5 zile sa vada daca ma mai iubește, daca se mai poate intoarce la mine. Sincer nu as putea trece peste aceasta suferinta deloc, cred ca as murii sincer. Daca nu mi facea asta nu ma mai trezeam niciodata. Am analizat fiecare jignire bataie gest urat mereu facut alaturi de ia. Am inteles tot dar nu pot accepta ta traiesc fara ea. I am zis tot ce am pe suflet.. Eu 29 ea 34ani.i am zis ca vrrau sa facem un copil, ca vreau sa o cer de nevasta. Vreau sa avem o familie fericita impreuna si ca o sa o ajut la orice inclusiv toate treburile casei unde stateam degeaba mereu. Nu stiu daca pot sta 5 zile fara sa o aud vad sau sa i dau mesaj. Daca incalc regula si ma duc in fata portii ei sa o cer de nevasta va accepta? Se va mai intoarce la mine? Sunt disperat…

    • Sorin spune:

      Nu va accepta, nu este ca-n filme. Și, din pacate, nu te-ai schimbat atât de mult pe cât crezi și ți-ai (v-ați) dori. Îmi pare rău că ai lovit-o! Ar fi frumos să-ți găsești argumente sau să accepți înfrângerea dacă nu ai. De asemenea, cu cât ești mai disperat după ea, cu atât te vei purta mai rău cu ea, vei încerca s-o ții prizonieră, se va simți sufocată și înfricoșată. Vei avea mai multe șanse de succes daca vei învăța să te apreciezi și singur, să ai puterea să rămâi doar tu cu tine și să te accepți. Nu zic, neapărat, să te iubești așa cum ești cât, mai degrabă, să devii acea persoană pe care să poți s-o iubești cu mai multă ușurință. Odată ce tu te iubești pe tine și ești încântat să petreci timp cu tine, sunt șanse mari să simtă și alte persoane la fel. Știu că este greu să reziști tentației de a vă împăca. Sunt șanse mari ca lucrurile să revină și promisiunile tale (care acum sunt foarte optimiste pentru că ești panicat) să valoreze nimic într-o lună-două. Nu te descuraja! Schimbarea este ceva ce durează. Insistă! Este foarte probabil să se ducă șansa să fii cu această fată. Nu a fost la momentul potrivit în viața ta. Dar îți dă șansa să te pregătești pentru următoarea relație.

  • Mariuca spune:

    Buna ziua dl Sorin, Va multumesc pentru raspunsul pe care mi l-ati dat pe data de 3 noiembrie . Va povesteam ca am cunoscut pe internet un navigator din Anglia care nu mi-a mai scris timp de 3 saptamani pe motiv ca e plecat in voiaj pentru o luna si ca acolo nu avea semnal, dar el de fapt se conecta des la WhatsApp. A revenit cu un mesaj dupa 23 de zile de pauza. Eu mi-am aratat supararea si i-am spus ceea ce am avut pe suflet. I-am spus ca am ramas surprinsa ca pe Hangouts, unde comunicam, nu se putea conecta, dar ca pe WhatsApp se conecta fara probleme. Mi-a propus, fara sa imi dea nicio explicatie, sa lasam totul la o parte si sa vorbim despre viitorul nostru. A spus ca in doua zile va veni in Romania sa ma vada, asa cum mi-a promis. A doua zi mi-a trimis un filmulet cu el pe vapor si biletul de avion spre Romania. Toate bune si frumoase pana aici… Pe data de 6 noiembrie urma sa plece din Pakistan, de unde s-a debarcat si cu schimbare in Istanbul, sosea in Romania in jurul orei 12. I-am spus ca il voi intampina in aeroport. Cu o ora inainte de sosirea lui am primit un telefon cu prefix 0090, de Turcia. Era un barbat care m-a intrebat daca astept o persoana cu numele respectiv si am zis ca da. M-a spus ca nu poate veni pentru ca are o problema. Nu am inteles mare lucru pentru ca nu cunosc foarte bine engleza, dar am intrat sa comunic cu prietenul meu pe internet. Dupa 5 minute, mi-a raspuns… mi-a scris ca dupa ce a ajuns in Aeroportul din Istanbul, a fost arestat si toate bagajele confiscate, pe motiv ca avea exces de bagaje si suma de bani pe care o avea asupra lui depasea suma legala de a fi transportata. Pentru asta i se cerea o amenda de 1500 de euro ca sa poata primi bagajele inapoi. Parea foarte ingrijorat de ceea ce i se intampla si m-a rugat sa ii platesc eu amenda pentru a fi eliberat si ca imi va inapoia banii cand va veni in tara ( va reamintesc ca nu ne vazusem niciodata fata in fata, doar pe internet). Speriata, dar dura i-am raspuns ca eu cunosc astfel de povesti, ca televiziunea e plina de asemenea stiri si ca mi-am dat seama ca am cazut in plasa. Mi-a raspuns ca e foarte surprins ca eu ma comport asa cu el cand are cea mai mare nevoie de mine acum, ca acum i-am arat ce incredere am avut in el. I-am repetat ca nu ii pot trimite bani, nu am banii astia. Dupa ce m-a mai rugat o data sa nu il parasesc, i-am raspuns ca m-a dezamagit total, sa il ajute mama lui sau prietenii lui. I-am mai spus ca lumea e plina de escroci sentimentali si ca daca a este adevarat ceea ce spune, imi va da dreptate intr-o zi.
    Va rog sa imi spuneti cu ce am gresit , l-am invinovatit pe nedrept? De atunci nu mi-a mai scris nimic, dar m-a blocat pe WhatsApp insa pe Hangouts nu m-a blocat. Nu stiu adevarul, vreau sa stiu daca a avut dreptate sau nu, daca asa s-au intamplat lucrurile sau nu. Unde sa ma interesez?
    Va multumesc din nou, o seara placuta!

    • Sorin spune:

      Felicitări! Ai fost foarte inspirată! Cum ai spus și tu, dacă ar fi fost real, ar fi apelat la persoane care-l cunoșteau mai demult (familie, prieteni). Îmi pare rău că nu a fost iubirea pe care ți-o doreai, dar se pare că putea fi mai rău decât o dezamăgire din dragoste. Ce poți face este să-l raportezi. Am impresia că există o divizie de poliție care se ocupă cu crime pe internet. Tipul era, probabil, turc de la început.

  • Mariuca spune:

    Buna seara, am incercat de trei ori sa va trimit un mesaj, dar nu am reusit. Ce trebuie sa fac?

    • Sorin spune:

      De obicei, de la aceeași adresă, întrebările sunt aprobate automat. Văd că acum au intrat în spam…

  • Mihaela Dobrin spune:

    Cum sa îl înteleg pe prietenul meu care a facut 10 ani de închisoare nul mai înteleg uneori plânge iar dupa începe sa ma jicneasca si sa ma

    • Sorin spune:

      Să te…? Lovească? Nu știu dacă merită înțeles, dacă nu ești în siguranță lângă el. Dacă am presupus greșit, ar fi util pentru el să meargă la psiholog. Ce poți tu face? Este să-i spui cum te simți când te jignește. Nu poți nici să-l ameninți că pleci, că-ți va spune să pleci, nici să te prezinți foarte mult ca o victimă, pentru că-i dai prea multă putere. Ar trebui să fii stabilă și să-i spui ce simți ca o informare. Încearcă să împartă cu tine suferința pe care a simțit-o el, dar nu știu dacă tu o meriți. Va fi multă suferință în această relație, dar cred că știi deja asta și că pentru tine suferința multă într-o relație este ceva ce consideri că face parte. Și mai crezi că, fiind acolo Petru el, îl faci mai dependent și sunt șanse mai mici să vă despărțiți, ceea ce este întrucâtva adevărat. Evident, nu este conștient, dar poate deveni dacă-ți acorzi atenție. Îți spun asta ca să te eliberezi de pulsiunile inconștiente, să le descoperi și să decizi mai informată cât de mult să îmbrățișezi această suferință, cât de mare rol să-i dai în viața ta.

  • Sandu Mariana spune:

    Bună ziua,asi avea nevoie de puțin ajutor 😔…am o relație de 2 luni,el e virgin eu am mai făcut-o o dată în trecut… Problema este că am simțit că am găsit persoana potrivită,și eu și el,și a vrut să-și înceapă viața sexuală… E,când am ajuns in pat,pur și simplu nu a intrat,ca să spun așa,mici unul dintre noi nu a știut cum să o facă… Acum problema este că,el nu mai are încredere în sine și tot spune că el e prost, că nu știe nimic… El spune că mă iubește foarte mult,dar nu vrea să se mai facă de râs în fața mea deoarece nu știe să facă sex… Ce ar trebui să fac ca să reduc riscul de a ne despărți și de a reuși să-l fac să-și recapete încrederea

    • Sorin spune:

      Slow sex este o carte care v-ar putea ajuta. O altă variantă, mai simplă, este să nu vă propuneți să faceți sex, ci să vă jucați, să vă mângâiați, dezmierdați, cunoașteți. Nu vă grăbiți la sex.

  • anonim spune:

    Buna ziua. Sunt intr-o relatie de 3 ani cu un baiat, parintii lui ma cunosc dar nu stiu despre relatie, a fel si ai mei.
    De fiecare data cand doresc sa iesim undeva, acesta nu vrea sa afle parintii lui ca vine cu mine , de ce oare ? Multumesc … zi bună.

    • Sorin spune:

      Să înțeleg că nu vrea să spună de ce. La început a ascuns, probabil, ca să nu le facă pe plac când îl presau să-și facă o prietenă sau pentru că i-a fost rușine să își asume o prietenă (adică să admită față de ei că îi place de o fată) că, dacă ei nu te plăceau, ar fi putut avea dubii față de tine și el își dorea să decidă el dacă te place sau nu, nu să se lase influențat. Probabil acum lucrurile nu mai stau așa, dar a intrat într-o obișnuință de care îi vine foarte greu să se despartă. Chiar dacă nu mai are argumente sau dacă înțelege că ai avea dreptate să vă descoperiți relația, îi este foarte greu să facă asta. Așteaptă universul să facă asta pentru el / voi.

  • Anonim spune:

    Buna ziua. Iubitul meu a fost arestat de curand si o sa avem si un copilas impreuna. am nevoie sa ii trimit o scrisoare domnului procuror despre cum e el, si cat de multa nevoie am devoie de el.
    As dorii un model de scrisoare. Multumesc

    • Sorin spune:

      Poți vorbi cu avocatul, dar nu știu ce șanse sunt. Nu știu pentru ce este închis, dar poate și alte familii își doresc să stea închis, tu știi de ce. De asemenea, judecătorul s-ar putea să-ți spună, poate pe bună dreptate, că el (iubitul tău) trebuia să se fi gândit la asta. Înțeleg că este greu pentru tine și poate ești nevinovată în toată această situație, dar la fel sunt, poate, și victimele.

  • Anonin spune:

    Buna seara.Am o nelămurire … am o relație de 10 ani … acum trei ani am fost plecată in străinătate pt un trai mai bun cu prietenul meu.Am locuit acolo pt 3 ani și câteva luni … in ultima perioada aveam dureri mari de cap și am decis sa merg la medic și mi-au spus ca sufăr de depresie … plângeam zilnic fără motiv … ma simțeam singura trista nefericita … de câteva luni am revenit in țara … și sentimentele mele au revenit … ma simt singura trista nefericita … fără chef de viața fata sa văd ca viața mea are un rost … nici de iubitul meu nu mai am chef … nu mai vreau nici sa se atingă de mine … ma enervez ft tare și din orice … am prea multă ura in mn …. am impresia tot timpul ca oamenii ma vorbesc … nu știu încotro sa o apuc … va mulțumesc

    • Sorin spune:

      Ar fi util de mers la psiholog. Sunt multe de discutat. Vezi prin articole poate găsești ceva de ajutor. Această stare poate fi legată de faptul că te vedeai într-un anume fel, cu anume realizări și simți că nu vei ajunge acolo și te gândești ce rost are. Dar viața este mult mai liberă și mai interesantă de atât. Nu trebuie să faci ce ți-ai propus. Ești liberă. Nu trebuie să trăiești în niciun fel. Nici măcar nu trebuie să trăiești. Fiecare zi este un bonus, o oportunitate, o șansă să faci ce vrei să faci sau măcar ce-ți place. Nu trebuie să impresionezi pe nimeni (asta stă la baza multor vise de-ale noastre despre viitor). Fă-ți curat în viață, rupe relațiile care nu-ți mai plac. Nu sta din obligație sau milă, nici cu partenerul, nici cu familia. Adică nu le rupe dacă le vrei, dar asigură-te că nu le ai fără să le vrei. Ești pregătită pentru moarte, asta înseamnă că ești cât de liberă poți fi. Ce se poate întâmpla cel mai rău dacă îți iei viața în propriile mâini? Dacă te întrebi în fiecare dimineață „ce mică îmbunătățire pot face azi ca viața mea să fie mai frumoasă?”

  • Raul spune:

    Am si eu o intrebeare, prietena mea din momentul actual repeta mereu intrebarea ,,de ce?,, asi dori daca doriti sa imi dati un raspuns despre cum poate aceasta intrebare sa afecteze relatia dintre noi, aceasta (intrebarea) fiind una ce blocheaza de cele mai multe ori comunicarea dintre noi.
    Doresc a sti raspunsul pentru ca in primul rand vreau sa stiu cum sa trec eu peste aceasta intrebare si cum sa invat impreuna cu ea cum sa nu ne mai certam de la o simpla intrebare ,,de ce?,, si cum asi putea a o dezobisnui daca se poate spune asa din a pune intrebarea aceasta.

    • Sorin spune:

      Întreab-o pe ea care crede că este răspunsul pe care tu l-ai putea da și, eventual, care este cel mai bun răspuns la această întrebare. De asemenea, la ce-i trebuie răspunsul la această întrebare? Ce vrea să afle? Poate mai interesant este „cum să nu se mai întâmple data viitoare?”. De asemenea, poți încerca răspunsuri frustrante: „de ce nu ai stins lumina?” „pentru că nu am apăsat pe întrerupător”; „De ce nu ai cumpărat ce te-am rugat?” „Pentru că am uitat.” „De ce ai uitat?” „De ce să nu uit? Ai prefera să mă întorc acum sau mai încerc și mâine să țin minte? Mi-aș putea nota pe telefon de data asta.” Și ca o confirmare: „De ce?” este o întrebare care blochează conversația, într-adevăr. Este de evitat.

  • Lili spune:

    Mi-l doresc din suflet, sa fac ce nu am făcut pentru el. El spune ca doar vrea sa ma ajute din cauza a ce trăiesc în casa unde locuiesc. Acum îmi doresc sa plec la el. Nu as vrea sa stea din mila cu mine sau pentru copil. Ar fi 2 variante cred, sa vadă dacă m-am schimbat, oare? Sau sa vadă dacă trag la el doar pt sprijin financiar și comoditate. El spune ca niciodată nu a spus ca nu ii este dor de mine, ii este frica sa nu fie din nou rănit dar nici nu vrea sa o ranrasca pe cealaltă, deși știe ca poate fi rănit de ea. Ca mi-a oferit prea multe șanse și eu nu am știut sa gestionez. Cred ca mi-am învățat lecția și as profita de fiecare secunda sa fim fericiți. Mulțumesc frumos pentru răspuns.

    • Sorin spune:

      Nu este nevoie să fii atât de umilă. Faptul că „ți-a dat șanse”, că „ți-ai învățat lecția” arată că te duci spășită. Cine merge să câștige cu atitudinea asta? Dacă o relație nu merge, amândoi contribuie. Ce puteți face împreună să aveți o relație mai frumoasă? Desigur, acum nu sunteți împăcați, dar dacă mai discutați despre asta îi poți explica cum că nu trebuie să-i demonstrezi ceva anume. Vei fi sinceră dacă vei mai fi tentată. Nu veți mai avea secrete (pentru că de aici apar multe probleme) și vă clarificați că dacă ceva este prea greu (distanța prea mare între voi, cum a fost în trecut, de exemplu) să faceți ceva în legătură cu asta. Să rezolvați împreună problemele cuplului. Să cedeze fiecare cât e nevoie. Relațiile sunt greu de ținut. Tentațiile sunt puternice. Este nevoie de implicarea amândurora.

  • Lili spune:

    Bună.Am și eu o nedumerire, nu știu ce sa fac. De 10 ani am fost căsătorită,în acești 10 ani a rezultat un copil, soțul meu a plecat în Germania pentru un trai mai bun.De acolo au intervenit gelozia și distanta între noi, eu în urma a multor acuzații mi-am găsit un refugiu. Un alt bărbat. Soțul meu m-a iertat, nu prea am știut sa am grija de familie, îmi plăceau distracțiile și plimbările, distracții cu familia din partea mea.. Acum probabil mi-a venit mintea la cap și regret tot ce am făcut, încerc sa îl fac pe fostul meu soț (ca inttr timp am divorțat) sa simtă și sa vadă ca nu mai sunt aceeași. El a avut mai multe relații, și noi am avut mai multe încercări dar de fiecare data ju era mulțumit deoarece îmi ajutam sora și mama. Acum el vorbește cu o femeie măritată, îmi spune ca ma pot muta la el sa pot fi liniștită, deoarece eu trăiesc cu sora, soțul ei și copii ei în casa(și fiul meu). Ajutați-mă nu știu ce sa fac. Spune sa ma mut la el sa pot fi liniștită și băiatul la fel, doar ca fiecare este cu treaba lui, sa nu avem relație. Îmi e frica ca nu as suporta sa știu ca pleacă noaptea la femei și gândul ca nu îl pot atinge și ca este în camera cealaltă. Nu știu ce sa fac, am nevoie de un sfat. Mulțumesc

    • Sorin spune:

      Dacă te muți cu el, îi va fi greu și lui să se țină departe. Sau măcar vă clarificați că nu mai puteți fi împreună. Dar chiar și în acest caz șansele sunt să se ajungă după o mică împăcare în care vă mai dați o șansă. Este semn bun că vrea să vă mutați la el. Atitudinea, dacă ajungi acolo, l-ar atrage mai tare dacă este de prietenie, joc, niște gelozie, dar nu cu atât de multă durere încât să i se facă milă și să-ți ceară să pleci. Desigur, dacă se complace și menține două partenere o perioadă mai îndelungată, va trebui să decizi iar ce-ți dorești.

  • Ionela spune:

    Atunci când un băiat e perfect comportamental dar este urât Si de asta nu il prea placi . El își dorește ceva cu tine si tu ai dubii . Ce faci?

    • Sorin spune:

      Evaluezi opțiunile. Dacă nu există cineva mai interesant acum, poți încerca o relație cu el și vezi cum te simți. Până la urmă, nu este o căsătorie deocamdată.

  • Giro spune:

    Buna Sorin,
    Desi sunt matura ca varsta totusi cand vine vorba de relatii cred ca undeva gresesc insa din dorinta de a nu ma implica si apoi sa sufar.Asadar cand incep o relatie ii spun atat trecutul fostei relatii cat si toata istoria familiei.Gresec cumva? Adica am ghinionul sa intru in relatie cu barbati mult mai sus material decat mine si imi e ca daca afla apoi ca sunt saraca,ma rog la nivel de trai normal,inginera,masina serviciu bun..dar atat.Ce sfat imi dai? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Nu sunt, neapărat, informații rele, poate atitudinea pe care o ai față de tine se simte. Te prezinți ca și cum te aștepți la despărțire, ca și cum o planifici. Nu ai zice? Te prezinți ca neimportantă, o persoană oarecare. Simți că ai avut eșecuri în dragoste (foste relații) și în viață (te consideri săracă). N-ai nevoie să faci asta. N-ai de ce să-ți fie rușine de tine! Ai tot dreptul să exiști, să fii iubită, să fii descoperită! Nu ești mai prejos decât un miliard de oameni căsătoriți!

  • laura spune:

    buna, daca baiatul pe care il plac nu imi pot da seama daca si el simte ceva pt mine avand in vedere ca e primul baiat din viata mea pe plan intim si nu pot sa nu ma gandesc si acum la el noi ne vedem cel mai mult pe plan intim cam de 2 ani. am incercat sa ma vad si cu altcineva dar nu am acel semtiment de fluturi in stomac cum am cu el cum imi pot da seama daca ma place daca ne vedem stric doar pe plan intim?

    • Sorin spune:

      Dacă faceți asta de mult timp, se pare că acesta este nivelul la care te place. Este puțin probabil că-ți va oferi mai mult pe viitor. Mai degrabă este mai probabil să se distanțeze de tine când va găsi o parteneră căreia va vrea să-i fie fidel.

  • Ina spune:

    Buna ziua.
    Sunt căsătorită și nu locuim in țara , stam intro casa cu rudele din partea soțului (cumnata cu sotul ei , cumnatul și a venit adineauri si socru de ceva vreme) Problema mea e ca nu e sufiecient ca cumnatul meu e puțin dezordonat și nu are grija la lucrurile lui, dar și socru e dezordonat , nu îți curată aragazul după ce gătește , își permite sa ia lucruri de la mine și cumnata (ficsa) fata sa ceara (cind noi stam cu mincarea aparte ) am discutat cu sotul despre asta , poate sa ii zică ca nui ok , dar sotul nu vrea cearta (pt ca socru ca si cumnatul sunt foarte certăreți) Noi trăim sub același acoperiș , sa ne mutam singuri nu ne permitem , pe lingă ca mai avem
    Și un bebe de 9 luni. Deci sunt foarte suparata ca eu mereu trebuie sa curat după ei , cumnata mea lucrează de dimineața pina tirziu , ea nici habar nu are. Deci ce as putea face in cazul asta ? Sa ii zic ? Și cum ? Nu vreau nici sa ma cert , dar nici sa îmi zică ca îl “învăț”
    Sper ca mam făcut înțeleasă și mulțumesc de răspuns. Scuzați romanul.

    • Sorin spune:

      Pe de o parte, ai beneficia și tu de scăderea standardelor (spălat aragazul după fiecare folosire este ceva ce mă îndoiesc că va prinde și va fi mereu o sursă de frustrare). Pe de alta, nu prea ai putere. Am înțeles că soțul nu se ceartă cu ei. Dar le-a spus cineva că vă deranjează comportamentul lor? Continuă să facă? Poți să le iei și tu din mâncare? Poți să faci renunți la a mai face ceva în casă (grevă)? Simți că nu v-ați descurca singuri, dar nici ei, îmi închipui. Au la fel de mult de pierdut, nu? Pe de altă parte, până la urmă, dacă nu se poate altfel și soțul nu se ceartă, nu vă puteți muta singuri și să vă chinuiți mai mult financiar, dar să fiți mai liniștiți psihic? Ideea e că mereu există mai multe soluții. Dacă te impui, alegi una. Altfel, poți doar să te plângi că ceilalți nu au grijă de tine, deși nu este treaba lor mai mult decât este treaba ta să faci asta. Soțul tău, în încercarea de a evita o ceartă va ajunge la una cu tine. Preferă să te forțeze pe tine să rămâi nefericită și să taci sau preferă să se lupte cu ceilalți pentru tine?

  • Ann spune:

    Buna! Am niste intrebari, sper ca ma poti ajuta, te rog. Inainte cred ca ar trebui sa specific ca am 16 ani, doar asa, ca sa stii. In urma cu cateva luni mi s a intamplat un eveniment destul de urat. Tatal meu a fost violent cu mine, m a lovit cu ceva. De fapf el oricum este o persoana violenta, dar atunci a intrecut masura. Intre timp eu m am mutat cu mama in alt oras, dar tata ne mai viziteaza, chiar daca eu nu vreau sa il vad si nici nu vorbesc cu el din ziua aceea. Chestia e ca nu imi placea violenta oricum, dar acum orice gest, de exemplu chiar si daca o colega/prietena ma loveste cu caietul in gluma, ma scoate din sarite si uneori imi vine sa tip, chiar daca de obicei nu o fac. Inainte nu eram chiar asa, si ma intreb daca are vreo legatura cu evenimentul in care am fost lovita sau e doar personalitatea mea asa. Si in afara de asta, dupa cum am spus, tatal meu ne mai viziteaza. Si cand il vad am o stare extrem de proasta, imi vine sa il scuip(desigur ca nu o fac, dar imi vine sa urlu la el, sa il jignesc in vreun fel, sau sa il ignor pur si simplu uneori, cred ca il dispretuiesc). Si in plus, cand vine aici ma face sa ma sint umilita, sa ma simt ca o proasta care nu are ce sa faca. Stima de sine scade si ma simt ca un gunoi uneori, chiar daca nu ii raspund la intrebari sau incerc sa ii dau peste nas cand ii raspund. Si ma face sa am un sentiment cum ar fi de greata, nu stiu cum sa explic. Imi e rau cand il vad, si dupa. Zilele urmatoare. Si poveste asta se repeta. O data pe saptamana. Aceeasi senzatie de greata, dispret, ura, acelasi sentiment ca sunt umilita si ca sunt o proasta. Acum nu ma jigneste cand ne viziteaza, nu ma umileste neaparat, dar asa ma simt eu. Neputincioasa si umilita. Ca ultimul om. E normal? Nu inteleg ce mi se intampla dar stiu ca nu mi e bine. Cand ma gandesc la asta imi vine sa plang, ma simt ca o proasta si totusi mai e si o parte din mine care se simte vinovata ca l am parasit, desi asta mi am dorit. Nu stiu ce sa fac, nu stiu daca e normal sa ma simt asa, desi nu cred, nu stiu la cine sa apelez. Daca poti sa ma ajuti te rog…?

    • Sorin spune:

      Scrie-i lucrurile astea. Spune-i ce simți față de el, față de tine. Cere-i să te înțeleagă și să te lase în pace o perioadă. Spune-i că știi că atunci când te-a lovit a vrut să-ți provoace o durere și că a fost foarte eficientă; încă te doare foarte mult! Îl vei anunța când când îți va trece. Nu înțelege prin ce trec alții din ce spui. Scrisoarea ta ar trebui să-l ajute să înțeleagă și alte puncte de vedere. Nu te simți vinovată. Prima grijă trebuie să fie siguranța de sine, apoi grija pentru ceilalți.

  • Lucian spune:

    Bună seara, vreau doar să vă zic problema.
    In luna octombrie mai exact pe data de 4 am avut parte de o aventură cu o fată, pot să zic că mai vorbisem cu ea în trecut foarte puțin tot în mediu online, ne – am văzut în acea zi de 4 și de la o plimbare și apoi am ajuns acasă cu ea. După o oră am făcut sex cu ea bineînțeles PROTEJAT CU PREZERVATIV așa fac de fiecare dată, menționez că fata a zis ca era a 2 a sau 3 treia zi la menstruație.
    Toate bune și frumoase că doar așa este pe moment dar din clipa în care a plecat
    m-a lovit un gând foarte puternic cum că aș fi putut să o las însărcinată 🤰 Menționez ca nu am fost așa de bun și am vrut sa îmi demonstrez atât mie cât și ei ca sunt mai bun de atât și am mai făcut o singura data sex cu ea la 2 zile bineînțeles tot protejat.
    Acum vreau sa vă zic că nu am simțit absolut nici o atracție din partea acestei persoane și fost ceva doar de moment, ba din contră nu placeam deloc persoana.
    Menționez ca tot ea mi-a zis că în urma cu aproape un an avut un avort.
    DAR după toata treaba asta mă TERORIZEAZĂ gândul cum că aș putea avea un copil cu fata aceasta.
    Va rog frumos nu știu ce să mai fac, a trecut fix o lună dar eu nu mă mai pot calma, nu pot sa îmi mai reiau activitățiile mele de zi cu zi, pot sa zic ca am trecut și printr-o depresie grea.

    • Sorin spune:

      Prezervativele sunt foarte sigure (se pot sparge, dar este foarte rar). Prin urmare sunt șanse minime de a fi însărcinată. Pe de altă parte, este altceva ce te preocupă, ceva ce nu conștientizezi dar care s-a deghizat în această preocupare ca să o poți accepta. Poate fi de natură sexuală sau nu. Ar fi utilă o ședință față în față. Vezi unde poți merge pentru asta.

  • Crina spune:

    Am fost hartuita sexual de iubitul soacrei mele
    Noi nu suntem casatoriti,el nu a luat nici un fel de atitudine dar sustine ca ma iubeste,sa l parasesc?

    • Sorin spune:

      Întreabă-l ce a simțit când a aflat sau când a văzut. Ce îi venea să facă și ce l-a ținut din a acționa? De asemenea, ce ar face într-un caz viitor? Ești în siguranță cu el? Ce crede? Spune-i ce ți-ar plăcea să facă și întreabă-l cât de probabil este să facă față. Cât de capabil este să-și apere copii mai târziu? Te poți decide ulterior în funcție de răspunsurile lui.

  • Elena spune:

    Deatunci eu am mai avut doua experiente aventuri deo noapte dar de niciunul dintre cei doi nu am fost cu adevarat atrasa intelectual si nici fizic prea mult asa ca sexul a fost foarte mecanic si prost (nu ca as sti ce inseamna sex bun). El nu cred ca a mai avut din ce povesteste, spune ca nu are chef sa cunoasca persoana si crede ca nu putem trece unul peste celalalt cat timp suntem colegi si vorbim tot timpul, si pe fb si in viata reala.

    Intrebarile sunt de fapt mai multe. Una: e posibil sa pastrez prietenia cu el si sa impunem niste limite? Acum pt ca nu prea avem cu cine sa iesim, ajungem des sa facem sex, desi pt mine mai e mai degraba frustrant asa cum a fost in tot ultimul an juamte de relatie. O sa se poata chiar si asa fiind la acelasi job?

    E posibil sa am probleme sexuale si sa nu pot avea orgasm, desi prin masturbare pot sau poate ca nu am intalnit o persoana care chiar sa ma atraga din toate punctele de vedere si pe care so admir cu adevarat?

    • Sorin spune:

      Este greu de menținut prietenia. Vor fi gelozii, tristețe. Mai degrabă o legătură inconfortabilă. Dar e ok. Poate merita. Sexul la fete este mai emoțional. Exploratul se întâmplă mai plăcut cu o persoană la care ții și într-o relație mai lungă. În general orgasmul vine mai greu la fete /femei. Vezi cartea “slow sex”.

  • Elena spune:

    Buna,am 26 de ani si de 5 luni am iesit dintro relatie de lunga durata (3 ani jumate). Despartirea a fost initiata de mine desi mia fost f greu sa ajung la concluzia asta. Intre noi ajunsese sa fie mai degraba o prietenie si o dependenta, o nevoie de a sta tot timpul cu el. Iar sexul sa stricat complet, si nu am fost niciodata satisfacuta, desi nu miam dat seama de asta la timp ca a fost primul meu partener. Problema e ca acum vreau sa merg mai departe si sami explorez sexualitatea si sa ma indragostesc cu adevarat (nici conexiunea aia mentala/intelectuala nu am simtito niciodata si placerea de a petrece timp in 2 cu persoana), dar suntem colegi de munca si toti prietenii sunt comuni, practic nu am cum sa ies fara sa fie si el, si pe termen lung as vrea sa ramanem prieteni.

  • Ioana spune:

    Am o relație de un an jumate și prietenul meu nu pune poze cu noi .Ar trebuii sa îmi fac vreo grija?

    • Sorin spune:

      Dacă nu pune poze în general sau nu poze cu el, atunci nu. Dacă nu ești marcată ca prietena lui, dacă pune poze cu el singur sau cu prietenii, îi poți spune ce-ți dorești. Poate s-a gândit că nu vrei. Poate a reținut ceva obscur dintr-o conversație de-acum mult timp.

  • Viorica spune:

    cum trebuie sa se comporte o femee cand barbatul drag ii spune sa-si caute altul.

    • Sorin spune:

      Depinde de context. Poate să-și caute altul pentru că el nu mai este disponibil. Poate să spună că “tu ești de 9 din 10. Îmi va lua foarte mult să găsesc pe cineva cel puțin la fel de bun ca tine, speram să ne mai adaptăm puțin unul la altul.” Sau “”putem să nu renunțăm când dăm de efort sau frustrare? Toți avem nevoie de suport când lucrurile sunt grele! Mi-ar plăcea să-mi fii alături!”

  • Mariuca spune:

    Buna seara,
    Sunt o persoana in varsta de 49 de ani si doresc sa va spun ca la inceputul lunii septembrie am cunoscut pe internet un barbat de 44 de ani din Anglia. Nu intentionam sa ma leg de cineva din afara tarii, nici macar din alt oras, dat fiind faptul ca problema de familie ma tine pe loc. Dar mi-am zis sa incerc sa conversez doar pentru a imi mai imbunatati engleza si pentru a mai schimba impresii. Imi place sa socializez. La inceput, tipul parea foarte interesat si insistent. Eu i-am spus din primele zile ca nu pot parasi tara in cazul in care va deveni ceva serios. Dupa cateva zile de insistente, i-am povestit anumite probleme pe care le-am avut in viata legate de sanatate si sa nu se gandeasca ca eu voi veni in Anglia. Am dorit sa stie in ce se implica si l-am rugat in acelasi timp sa fie sincer cu mine, asa cum sunt si eu cu el. Mi-a scris ca se simte ranit pentru ca nu il intreb si pe el, inainte de a lua decizii. Pentru ca el are de gand sa vina in Romania sa ne cunoastem si apoi… Toate au decurs frumos un timp dupa care am primit un mesaj in care mi-a facut o frumoasa declaratie de dragoste, ca in filme. Eu am tinut sa ii atrag atentia ca suntem totusi la inceput si sa nu se grabeasca in a face astfel de declaratii. Mai intai sa ne cunoastem bine, sa ne vedem fata in fata si apoi sa decidem daca mergem mai departe sau ne oprim aici. De aici totul s-a schimbat, s-a suparat si ca de acum incolo se va abtine sa mai faca astfel de declaratii. Vorbeam zilnic, dar nu se mai manifesta ca inainte, era mai retinut. Nu intotdeauna imi trimitea mesaje de buna dimineata, asa cum o facea inainte, asa ca i-am trimis eu si l-am intrebat daca mai doreste sa continuam relatia sau nu. Dupa ceva timp, mi-a scris un mesaj in care imi spunea ca a avut sentimente profunde inca de la inceput, de cand ne-am intalnit, dar ca eu l-am facut sa simta ca se grabeste in a-si arata sentimentele si ca totul decurgea normal. M-a iubit intotdeauna si ma va iubi mereu, doar ca o relatie nu va merge daca sentimentul nu e reciproc. I-am raspuns ca vreau sa mergem inainte si sa ne cunoastem mai bine si ca mi-as dori si eu sa-mi petrec viata alaturi de el. Sincer, chiar imi placea de el si imi doream mai mult decat conversatie pe net. Mi-a spus ca se bucura ca simtim amandoi la fel. De atunci, din nou declaratii si pot spune ca si eu incepusem sa fiu mai deschisa si sa ii arat ca imi pasa de el, ca vreau sa fim impreuna. L-am intrebat din nou daca doreste sa vina in Romania pentru a-mi face si eu un program ca sa fiu libera in perioada in care vine. Mi-a spus ca da, va pleca in voiaj pentru o luna ( fiind navigator) si apoi va veni in Romania si ca vom petrece o perioada ca un cuplu si apoi vom incepe o viata impreuna. M-a surprins ceea ce a spus si i-am raspuns ca eu imi doresc sa fim mereu impreuna, nu doar de proba. Dupa cateva zile mi-a spus ca va pleca in voiaj si ca nu va mai putea sa imi scrie la fel de des ca pana acum. Am incercat sa inteleg situatia, nestiind rostul pe vapor. Nu doream sa trag concluzii pripite, tocmai pentru a nu-l supara. Dupa o saptamana in care nu mi-a scris nimic, i-am scris eu si mi-a raspuns la cateva ore si la fel, imi va scrie cand va avea timp. De atunci au trecut 3 saptamani si nu am mai primit nici o veste de la el. Am incercat sa aflu ce se intampla si am observat ca intra pe WhatsApp zilnic, dar mie nu imi scrie nimic, pe Hangouts App, unde ne scriam zilnic. Va rog frumos sa imi spuneti cum sa procedez? As vrea sa ii multumesc pentru sinceritatea de care a dat dovada. As dori sa ii spun ceva, dar nu stiu ce si cum sa o fac. Ideea e ca il iubesc si as vrea sa il fac sa se intoarca la mine. Va multumesc mult

    • Sorin spune:

      Din câte știu, nu prea este internet sau semnal la telefon pe vapor. Doar prin satelit și este limitat. Dar zici că intră des și chiar ți-a scris… Uneori (dacă nu de obicei), bărbații care încearcă să cucerească femei pe internet, încearcă la mai multe odată. Este posibil că voiajul lui să fie la o altă parteneră. Totuși, nu se știe și nu vrei să-l acuzi de asta. Vezi ce se întâmplă peste puțin timp când expiră luna. Dacă a fost cu altcineva, nu l-ai iubit. Ai iubit pe cineva care nu există în realitate. Un rol, pe care l-ai confundat cu actorul.

  • Didi spune:

    Buna seara!in luna iulie am divortat de omjl cu care mi am petrecut 11 ani din viata!avem 2 fetite impreuna,una de app 10 ani si cea mica avand 1an si6 luni!el a ales sa plece chiar in noaptea cand am nascut o pe cea mica si lasandu.ne balta cu totul!acum vine sa le vada pe cele mici cand poate…tot baga motive ca lucreaza f mult si nu are timp…in urmatoarea luna dupa ce am divortat a luat o pe cea mare si ia prezentat o iubitei…mi sa rupt sufletul cand am aflat asta…dar am zis…asta e..daca si fata isi doreste nu am ce sa mai zic…acum vrea sa o ia pe cea mare sa si doarma cu el si cu duduia…dar asta nu prea pot sa accept!cum pot sa trec peste asta…

    • Sorin spune:

      Dacă fata își dorește, la 10 ani ce-ar simți dacă nu ai lăsat-o? Este total nedrept, de acord. A părăsit-o și pe ea ca s-o vadă în vizite. Vorbește-i despre ce simți, că oricum vede și despre cât îți este de greu să accepți că ea nu-l pedepsește, dar înțelegi că s-ar pedepsi și pe ea și că este ok să petreacă timp cu el, dacă vrea.

  • Andra spune:

    Bună, maine este ziua prietenei mele dar tot maine trebuia sa ies in oras la un film ceva cu niste rude pe care nu le-am mai vazut de mult. Ce sa fac? Chiar nu stiu pe cine ar trebui sa aleg. Va rog ajutati-ma….
    Multumesc

    • Sorin spune:

      Dacă nu ai luat deja o decizie, ideal ar fi să te vezi pe zi cu rudele și pe seară cu prietena (sau în funcție de petrecere). Ambii ar trebui să arate înțelegere.

  • Mihaela spune:

    Bună ziua! Am o dilemă destul de comică, cel puțin așa cred eu. Sunt într-o relație serioasă, fructuasă pe toate planurile, mai puțin în dormitor. Deși nu e chiar o problemă, nu înțeleg un lucru, atât eu, cât și partenerul meu am avut realții anterioare și am experimentat diverse tipuri de activități sexuale, dar cu mine nu vrea decât varianta ,,old fashion”, argumentând că nu poate să facă anumite lucruri cu persoana cu care se vede căsăstorit şi cu care vrea să-şi întemeieze o familie. Nu pot să spun că mă deranjează total, doar că eu sunt o fire mai extrovertită şi deschisă la nou şi nu văd cum poate supravieţui o relaţie fără picanterii. Aveți vreo idee ce se întâmplă, că eu sincer am rămas fără, ceea ce nu mi se întâmpla prea des. Mulțumesc!

    • Sorin spune:

      Uitați-vă la un film erotic împreună apoi tentează-l. După câteva astfel de experiențe poate prinde gustul. Există totuși riscul să îi scadă respectul față de tine și să răcească relația. Așa că faceți asta rar la început și arată mai multă îngăduință față de conservatorismul lui.

  • Mihaela spune:

    buna ,
    Am o intrebare: l-am visat pe fostul exact asa cum e situatia noastra. adica nu ne vorbim si el nu ma vrea. oare-i un semn sau subconstientul? recunoasc ca visez la ziua cand poate ne vom impaca dar am rupt orice legatura cu el desi il iubesc enorm.insa el are pe altcineva si cred ca nu m-a iubit niciodata.daca m-ar fi iubit poate isi mai aducea aminte de mine si poate ma cauta cumva,nu? multumesc!

    • Sorin spune:

      Pare că ai visat ceva ce te preocupă. În legătură cu iubitul, nu este o corelație așa strânsă cu căutatul. Uneori căutăm și fete pe care doar le-am plăcut. Alteori le căutăm peste o perioadă mai lungă, când suntem singuri și am mai uitat din nemulțumiri. Dacă nu te caută o lungă perioadă, de asemenea, nu înseamnă că nu te-a iubit, ci că iubește pe altcineva acum. Poți să-ți petreci viața așteptând să te caute iar, dacă vrei.

  • Diana spune:

    Bună ziua. As avea nevoie de anumite informații despre depresie. Dacă o persoana face tratament pt depresie poate sa ducă o viata normala? Am aflat ulterior ca iubitul meu e depresiv, dar nu de la el, ci de la o ruda care ei i-a spus un consătean de la el din sat. Și mai multi oameni care îl cunosc confirma ca e depresiv. Ca a suferit după o fata din cauza ca ea l-a înșelat. Nu pot nici sa îl întreb pe el ca nu știu dacă e adevărat sau sunt doar niște bârfe. Și ma pun și într-o situație nasoala și e posibil sa îl pierd și nu vreau asta. Dar el duce o viata normala, nu pare ca ar avea depresie. Muncește, iasă în oraș, comunica cu lumea, nu e trist. Se poate sa fie adevărat lucrul asta ca e depresiv. Va rog sa ma ajutati cu anumite informații și dacă ar fi adevărat cum ar trebui sa ma comport cu el. Mulțumesc

    • Sorin spune:

      Nu este. Depresia este ceva serios, care îți afectează viața, serviciul, prietenii și nu înseamnă doar o tristețe din când în când, când se gândește la o fostă. Poate deja ai citit pe internet despre depresie și știi. Dacă nu, este o idee bună să faci asta. Dacă ar fi depresiv, cu un tratament ar fi mai bine. Dacă se adaugă și psihoterapia este și mai bine, dar, în general, există un declin și unii oameni ajung să se sinucidă din asta, vezi Robin Williams. Nu este cazul prietenului tău.

  • Anonim spune:

    Buna ziua ! Am o relație de aproape 10 ani și de o luna am avut și nunta ! Problema e ca nu știu dacă îl mai iubesc cu adevărat pe soțul meu sau e doar obișnuința,nu știu cum as putea sa fac sa aflu lucrul acesta . Plus de asta simt ca nu ma mai atrage nu mai pot sa fac sex cu el câteodată ma simt bine câteodată parca as sta de obligată .Problema acum cea mai mare e ca ma simt ft atrasa de șeful meu ma face sa ma simt vie ma excita ft mult mie frica ca nu o sa mai pot tine asta prea mult in frâu și o sa cedez inselandumi soțul 🙁

    • Sorin spune:

      Atracția de partener de diminuează cu timpul. Trebuie s-o hrănești activ să reziste. Dacă sexul îți place, chiar și uneori, mai sunt sentimente acolo. Atâta timp cât șeful este in viața ta, soțul va pierde tot mai mult teren. Chiar dacă nu vei fi cu el (șeful), tot vei avea relația afectată. Într-un fel ne comportăm în faza de flirtare, și în alt fel în relații. Șeful tău este idealizat acum, de aceea îți va afecta relația. Dacă ai fi cu el, poate ai afla că flirtează și cu alte femei sau că nu te mai respectă atât de mult sau că are niște comportamente dubioase etc. Nu spun că așa ar fi, spun că nu vedem defecte mari în această fază și că este posibil să existe. Poate, de asemenea, să fie o persoană plină doar de calități. Deși, dacă era așa, era deja căsătorit și fidel primei partenere. Oricum, dacă vrei să menții relația ar fi util să-ți schimbi serviciul /șeful și să-i spui soțului despre dubiile pe care le ai în legătură cu voi. Spune-i că nu vrei o despărțire, vrei să fii mai fericită cu el. Și trebuie să fie sincer, nu să-l testezi, nu să vezi ce va fi, ci să te dedici plenar. În continuare poate vei afla că chiar nu-l mai iubești, dar vei testa asta strict legat de el, nu comparându-l, nu așteptându-l să greșească. Mă gândesc că mi-ai scris să încerc să te conving să rămâi în relație, pentru că deja te lupți cu asta. Cred că îți este deja greu să te oprești. Ai încercat cu nunta și tot n-ai reușit. Te macină. Va înfuria familia și pe oamenii care au dat bani la nuntă, dar pare că amâni inevitabilul. Cu atât mai mult cred te va dezamăgi șeful, pentru că va avea multe de compensat. Dar pare o luptă pierdută să reziști. Destinul te împinge. Și nu crede că-ți vrea binele; este total indiferent. Gândește-te ce vei regreta mai mult și apoi fă ceva definitiv în această privință. Nu te uita înapoi. Nu puteai alege altceva. Ai luat cea mai buna decizie în lumina informațiilor pe care le aveai.

  • carmen spune:

    Buna ziua. Am 56 ani,2 copii mari,sunt bunica de 2 zile. AM fost casatorita 27 de ani .IN 2017 din orgolii am divortat. Imediat dupa div ,domnul a cautat pe saituri de matrimoniale ,femei.S a cuplat cu una. Cind unul dintre copii l a descoperit,m am suparat si am inceput sa l caut din nou. ne am impacat si suntem de doi ani impreuna ,dar avem o situatie tensionata in familie din cauza ca mereu se gindeste la ac persoana.Din cind in cind izbucneste cite un scandal si atunci el pleaca unde avem o alta casa. Nu stiu ce sa fac pt a nu face copii de rusine.Ac idioata de pe sentimente m a facut in tot felul,m a chemat si la pol.El a dus o si in casa noastra cind nu eram acasa,i-a aratat pozele mele a copiilor si ne a vorbit urit fata de ea.L a innebunit ca nu mai stia ce este cu el .Cind ne am impacat a povestit tot ce a facut,dar dupa un timp nu mai recunostea nimic.Mi a dat si numerele ei de telefon.ZICE ca nu i si aduce aminte. ESTE gospodar , dar nu stiu ce este cu el .eu nu stiu ce sa fac pt a mi pastra familia si a nu ma face de rusine.Am invatat foarte mult ,dar nu am avut noroc in viata. multumesc.

    • Sorin spune:

      Cu cât încerci să repari mai mult, cu atât vei strica mai tare. Treci peste, dacă vrei să-ți păstrezi familia. Sau, altfel spus, vrei să ai dreptate sau să ai un soț? Pentru că-l îndepărtezi învinuindu-l că s-a cuplat cu acea femeie. Era singur, divorțat, nu a greșit cu nimic și nu el i-a creat personalitatea. De asemenea, normal că v-a vorbit de rău, atunci; încerca s-o cucerească, să-i arate că este disponibil emoțional. Ce era să-i spună? “O iubesc pe fosta soție, dar nu mă mai vrea așa că mă gândeam că mă vrei tu.” Nu o sună și evită contactul cu cealaltă. Dacă te sună, fii împăciuitoare. Liniștește apele, nu le tulbura. Soțul tău caută un loc unde să aparțină, unde să fie apreciat. Poate vrei să i-l oferi tu. El încearcă deja să ți-l ofere. Neagă lucrurile care te supăra încercând să te facă să treci peste.

  • Anca spune:

    Bună ziua. Am 25 ani iar prietenul meu 30. Suntem împreună de aprox. 2ani și jumătate, de când și stam impreuna. Ne iubim foarte mult. Am certitudinea că mă iubește din suflet căci de multe ori el a fost cel ce a lăsat de la el, el a fost cel ce m-am tras înapoi când voiam să fug de conflicte, de viață, de el. Este singurul om din viața mea care văd că oricate greutăți ar fi, nu are deloc gândul să plece, deși eu am uneori acest gând când simt că nu mai suport certurile dese și intense.problema sa zic așa, e ca el e un tip foarte bine ancorat în pământ(crescând singur de când era mai mic a învățat cum să aibă control asupra vieții lui). Este idealist, perfecționist, ordonat și destul de echilibrat. Este o persoana puternica, cerebrala, cu un statut bun și care muncește extrem de mult ptr visele lui. Eu sunt invers. Un fel de artista cu capul in nori, dezordonata, fara prea mult control al vieții mele(cel puțin în trecut), delăsătoare și plângăcioasă.(bineneteles am și eu părțile mele foarte bune și el părțile lui proaste) Eu am foarte mare nevoie de el(simt că cel mai mult, emoțional), el se descurca oricum și face fata singur problemelor lui. Eu nu. Eu am nevoie de el. Și așa am fost mereu. Am avut nevoie de cineva sa îmi valideze actiunile, sa fie langa mine,etc. Problema e ca avem certuri(de cele mai multe ori din prostii) dese și intense, in care amândoi ne consumăm foarte mult. Simt uneori că îi stau in calea viselor lui și că îl trag înapoi în loc să îl susțin. Simt că el nu are încredere că eu sunt capabila sa fiu responsabilia și îmi spune adesea că nu iau lucrurile în serios sau că nu îmi asum consecințele a ceea ce gândesc/spun/fac.(am observat amândoi o diferență de mentalitate/ nivel de maturizare între noi doi) Suntem de o perioada într-un impas și pe punctul de a ne separa(să mă mut eu in altă chirie), dar ne vine foarte greu sa ne gândim la asta când suntem calmi. Nu ne dorim sa ne despărțim dar amândoi simțim că ne chinuim unul pe altul și că deja e Foarte frustrant și obositor sa ne certăm mereu. Încă nu am luat decizia finală că mă voi muta, dar mai avem probabil un pas și o facem. Nu știm cum să ne revenim. Suntem plini de frustrări și le vărsăm mereu când prindem ocazia. Ne dorim o familie și ne dorim sa putem trece peste aceasta, sper eu, perioada dar nu mai știm ce să facem(el mereu îmi spune că asa e o căsnicie, nu mai poți să fugi oricând dorești și e nevoie că amândoi să treacă împreună peste problemele vietii, căci mereu vor aparea- are gandirea asta despre căsnicie care m-a impresionat și recunosc că odată cu el am învățat și eu aceste lucruri, că e în regula sa mai fie conflicte, ca e in regula sa nu te înțelegi uneori și că e bine sa se treacă peste probleme daca acestea nu sunt de o gravitate mare.)
    Eu merg deja de câteva luni la psihoterapeut in ideea că mă va ajuta sa mai aplanez conflictele și să îmi mai rezolv eu problemele cu mine insami. Nu pare că mă ajută foarte mult..
    Ne iubim foarte mult și chiar simt din partea lui o iubire in adevăratul sens al cuvântului. Este un om minunat. Acum îmi pun întrebarea dacă nu cumva am eu niste probleme și nu sunt destul de mătură ptr așa o relație responsabilă, asumată și frumoasa. Căci relația are și a avut potențial de la început. Îmi e frica puțin și de faptul că poate eu sunt prea dependenta de el și poate nu e adevărata iubire, poate e doar un atașament. Nu știu ce e. Nu știu cum să iubesc. Acum învăț și vreau să învăț! Vreau să mă implic! Vreau sa lupt! Dar uneori devin o disperata care dramatizează totul și se victimizează foarte mult. Ce putem face?? Ce pot eu sa fac sa repar relația? Va rog, sunt disperata pentru că nu vreau sa pierd un om care mereu, fără excepție a avut grija de mine, m-a respectat și m-a iubit și peste toate, e omul care mă face foarte fericita(atunci când nu ne certăm).:(

    • Sorin spune:

      Nu știe nimeni să tragă o linie clară între iubire, atașament, frică de singurătate și nici nu este important să o facă. Important este să-ți placă să fii acolo. În relații sunt certuri, într-adevăr. Este ok. Există și o artă în a te certa, de exemplu: certați-vă doar legat de această situație (nu de ce s-a întâmplat săptămâna trecută), ascultați-vă când vorbiți, trageți concluzii la final cu ce veți face data viitoare, nu folosiți “niciodată” și “întotdeauna” etc. Dar ceva îmi spune că nu vă spuneți lucrurile care chiar sunt importante pentru voi. Aveți niște frici care vă stau în ceafă și ori nu le conștientizați, poți vă este frică să le spuneți. Poate ceva legat de frica unei relații definitive? Poate legat de frica despărțiți ulterioare? Aș zice că asta ultima este la tine. Îți este frică să-l pierzi in condițiile în care tu vrei să pleci. Pare că-l tot testezi și, fiindcă nu pică testul, te vei preface că l-ar picat ca să ai dreptate că relația nu putea să dureze. Desigur, mă pot înșela, tu știi mai multe despre voi. Ce poți face? Să fii mai sinceră cu tine și să-i spui ce te sperie cu adevărat. Iar când vă certați, când îți dau seama că lucrurile au scăpat de sub control, scoate un urlet sau scutură energia acumulată și apoi continuă pe un ton mai calm și presează-l să adopte și el unul. Nu te aștepta să se rezolve singure aceste lucruri doar că mergi la terapeut. Trebuie să faci eforturi și să te lupți cu proporțiile porniri. Desigur, este foarte bine că mergi, ai un ajutor la îndemână pe termen mai lung, dar fost de tine depinde schimbarea. De efortul pe care-l depui.

  • Mihaela spune:

    ..simt ca el e jumatatea mea chiar daca suntem despartiti.inima asa imi spune si ma rog mereu pentru noi si pun slujbe.asa simt.sau oare am dereglari eu?ufff..a fost si primul barbat cu care am avut o relatie serioasa,restul am avut barbati mai in varsta si ocupati.asa a fost destinul.practic el e primul barbat din viata mea vorbind asa. si semana foarte bine la fizionomie si suntem si aceeiasi zodie.insa orgoliu nu ma lasa sa-l mai caut pe fata.poate asa face si el.sau tu crezi ca daca m-ar vrea m-ar cauta el cumva? multumesc!

    • Sorin spune:

      Dacă ar avea relație, tot ar răspunde la telefon și ar asculta să se prindă cine este. De asemenea, te bănuiește că ți-l suni, dar poate nu 100% și nu vrea să pară că vrea să te caute și nu are motiv, sau poate, din păcate, nu mai vrea să te caute. Asta nu înseamnă că nu răspunde oricum. Tuturor ne place să fim complimentați și apelurile tale sunt un compliment. Faptul că nu mai sunteți acum împreună nu înseamnă că nu te-a iubit. Dacă afli că este cu cineva sau nu, este irelevant. Dacă vrei să lupți pentru el, poți să lupți oricum. Faptul că este primul partener, că sunteți aceeași zodie etc., nu înseamnă, din păcate, nimic. Nu acesta sunt caracteristicile unor cupluri de durată, neapărat. Ce poți face? Suferința foarte mare nu te ajută, din contră (eu ar trebui să știu, pentru că am jucat multe cărți pe asta). Toți vrem să fim cu un învingător. De aceea îl și placi atât de mult – a ieșit învingător din relație și cucerește și alte fete. Vrei ce are el. Vezi articolul la carea am tot făcut referire în ultimele răspunsuri: cum să nu mai iubim o persoană. Deci o altă atitudine te-ar ajuta. Una sincer puternică, nu prefăcută. Poate nu o să-ți placă ce zic, dar ar fi bine să o lași mai ușor cu religia. Îți întărește obișnuința de a-ți preda puterea, de a aștepta de la alții să li se facă milă și să te ajute. Apoi, cu noua atitudine (peste niște luni) și cu niște haine de impact îl poți invita la un suc. Dacă este singur, sau dispus să înșele, va fi, probabil, interesat. Se va gândi, poate, că poate obține un sex ușor măcar, și fără să i-l dai (atunci) puteți vorbi despre cum a fost în ultima perioadă (“n-a fost rău, dar mi-a plăcut mai mult cu tine”). Totuși, dacă înșeală, nu știu dacă merită atât efort. Cer simți acum vrei simți iar. Cu siguranță merită progresul. Vor fi și alți tipi grozavi interesați și vei vrea să fii o captură mai bună. Și încă ceva, pe măsură ce devii mai puternică, el nu-ți va mai părea atât de interesant. Afli în articol de ce (sper 🙂 ).

  • Mihaela spune:

    Buna Sorin,
    Am aflat si eu de tine si am citit raspunsurile tale si m-am hotarat ca si eu sa te intreb : Sunt despartita de fostul din motive ca el e curvar si si-a gasit pe altcineva ma gandesc ca nu minte ptr ca m-a respins.Eu am incheiat orice legatura cu el dar non stop il am in minte si plang de dorul lui,doar ca imi amintesc fazele urate ce mi le-a facut si nu cred ca l-as putea ierta.Insa mi-as dori ca macar sa ma caute sa zica ceva,doar ca el nu face asta pr de teama de al respinge sau nu m-a iubit deloc.Ideea e ca simt ca nu are o relatie cum a zis pentru ca l-am sunat cu nr ascuns si a raspuns si a stat sa asculte in telefon de fiecare data.Daca avea o relatie nu statea in tel,nu?El nu ma banuieste ptr ca de ar fi asa imediat ar reactiona urat.Ideea e ca mi-as dori sa aflu de are intr-adevar pe altcineva si nu stiu cum?Parca mi-as dori sa vb cu el…ce sfat imi dai?

  • madalina spune:

    De ce sa nu ambadonez scoala?

    • Sorin spune:

      Dacă nu este nevoie să muncești în viață, poți să înveți doar ce te face curioasă. Dacă nu ești nici curioasă, poți renunța la școală. Dacă trebuie să muncești, însă, piața muncii este competitivă. Angajatorii vor crea persoane care știu lucruri și care demonstrează că pot face față unui efort susținut (cum este școala). Desigur, poți să faci mulți ani de școală și să ajungi într-un domeniu în care să-ți găsești vrei loc de muncă , dar și așa, exercițiul pe care îl ai la învățat te va ajuta să te adaptezi și să te reprofilezi. Școala te poate ajuta să ai mai multe șanse în viață. Chiar dacă vrei un loc de muncă unde nu îți trebuie, este mai ușor de iertat că nu ți-ai trecut facultatea în cv, decât dacă treci una pe care n-ai făcut-o. Nu zic că oameni fără școală nu au reușit în viață. Probabil oamenii cu mai multă școală nu ajung așa celebri, dar dacă nu ai nimic pregătit (o trupă de muzică,i afacere de succes), ca în obișnuit, și șanse de o viață mult mai abundentă cu școală. Și dacă ai ceva pregătit, oricum școala nu te va încurca. Nu zic că este frumoasă natural. Trebuie să cauți tu frumosul în ea. Probabil nu-ți place și că nu ai o relație bună cu colegii. Nu lăsa câțiva ani de senzații neplăcute să te facă să suferi toată viața. Nici măcar nu va fi o răzbunare pe ei, ci pe tine.

  • Ionela spune:

    Când i am spus soțului ca vreau sa divorțăm el a spus ca se sinucide și s a și pornit sa facă acel lucru .

    • Sorin spune:

      Observ că mi-ai mai scris (că s-a aprobat mesajul automat), dar pare ca a fost demult. Nu știu în ce context s-a ajuns la despărțire. Nu știu dacă ar fi util să știu. Oricum, este de așteptat să fie dureros ce se întâmplă soțului tău. Încearcă cu disperare să te oprească. Îmi închipui că a încercat să te determine să renunți la divorț și prin alte moduri înainte. Nu știu dacă a încercat să te recucerească, dar știu că este puțin probabil să mai aibă roade odată ce se trece de un anumit prag. Dacă ajunge să se sinucidă, vei fi tristă, desigur, dar este util să știi că nu este vina ta. Este adult și ia deciziile care sunt bune pentru el. Nu trebuie să-ți sacrifici toată viața și să stai cu el din milă. Nu pentru asta ne-am născut. Dacă ar rezista tentației și și-ar mai da o șansă, ar putea întâlni pe altcineva și ar avea o altă șansă la fericire. De asemenea, nu ne-am născut nici ca să fim partenerul/a unei singure persoane. Adică fericirea lui nu depinde de tine. Așa cum nici viața lui nu depinde de tine. Mereu este decizia lui ceea ce vrea să facă. Îți spune că tu îi decizi viața (poate), dar, de fapt, el și-o decide și este a lui, o poate folosi cum își dorește. Explică-i asta și spune-i că dacă își ia viața, vei fi afectată o perioadă, dar viața ta va merge înaine. O să și-o vândă ieftin. Dacă chiar vrea să te facă să suferi o perioadă mai lungă, ar trebui să învețe să fie bărbatul care ai crezut că este și să facă o altă femeie fericită. Explică-i că decizia privind viața lui este a lui și că tu nu ești responsabilă decât de a ta. Îl mai poți întreba și ce-și dorește. Căt și-ar mai dori să fiți împreună și cum crede că o să arate relația voastră. Oare nu s-ar sinucide, oricum, mai târziu dacă ai rămâne cu el și nu i-ai mai putea arăta că-l iubești? Cum vede el soluția? Nu mai este ce era… S-a terminat un episod din viețile voastre, într-adevăr. Așa este în viață, unele lucruri se termină și altele încep. Nu este nicio garanție pentru nimic. Trebuie să ne bucurăm de fiecare clipă. Asigură-te, te rog, că nu te pui în pericol când îi spui toate astea. O persoană cu adevărat gata să se sinucidă nu are foarte multe de pierdut dacă face și o crimă.

  • Mihai spune:

    Bună ziua!Până să mă căsăto-resc am avut o relație cu soția mea de 2 ani de zile. Totul a fost bine si am decis să ne căsătorim in 2015. Eu lucram pe navă container când ne-am cunoscut,dar in 2016 am avut ocazia să merg pe navă pasageră pentru un salariu mai bun,si astfel am reușit să ne cumpărăm un teren de casa.In 2017 am putut să o iau si pe sotia mea pe navă să stea cu mine si astfel la sfârșitul anului ne-a venit pe lume copilul mult dorit. Ea este in concediu de maternitate până la sfârșitul anului acesta si imi cere să renunț să mai navig pe pasagere. In cazul in care nu renunț ea vrea divorț si doreste să se mute în București cu copilul si să înceapă si serviciul acolo. Mentionez ca ea este geloasă si de când s-a născut copilul caută mereu să se certe cu mine pe motiv că aș putea sa o înșel pe navă. Am avut discuții cu ea si i-am explicat că acum iau un salariu mai bun si ea stie că dorința mea ( dinainte de căsătorie)este să ne facem o casă. Dar, ea îmi spune că nu o interesează casa, că avem unde să stăm ( ea are un apartament de la părinți in care locuim acum ). Inainte de a ne cunoaște, ea ieșise dint-o relatie de 7 ani cu un băiat care a inselat-o( asa mi-a zis ),iar eu ieșisem tot la fel, dar dintr-o relație de 3 ani.Intrebarea mea este că nu stiu ce să fac, având în vedere că îmi iubesc sotia si copilul si nu as vrea să ajung la divorț. Cum aș putea să o conving că nu m-am căsătorit cu ea ca să nu o înșel si că îmi doresc să fim împreună, dar in acelasi timp îmi doresc să ne facem si casa. Vă rog să mă sfătuiți cum să procedez. Multumesc mult.

    • Sorin spune:

      Știi că englezii au house și home pentru casă. Amândoi vă doriți o casă, dar în română se creează confuzie. Tu ce fel de casă vrei, dacă ar fi să alegi? Și pare că trebuie să alegi. Tu ai ce face toată ziua pe navă, te ții ocupat. Ea are mult timp de gândire și nu-i face bine că nu te vede acasă. Se simte singură și simte că așa vor continua lucrurile. Este greu și pentru tine să renunți. Și muncit și ai îndurat să ajungi la acest nivel. Îți place ziua salariului și suma care intră, nu vrei să renunți la asta. Nu mai ești așa motivat să vezi o sumă mică intrând. Dar ea nu-și dorește o relație cu banii, își dorește una cu tine. Banii n-ar trebui să fie un scop în sine. Ar trebui să facă viața mai ușoară și mai plăcută. Își îndeplinesc oare scopul? Cu siguranță alegerea este dificilă, dar încă este la tine. Dacă întârzii, va decide ea. Probabil te va amenința, se va preface că te abandonează ca să te convingă. Emoțiile vor fi puternice. Poate stabiliți împreună o dată în care să te retragi (o lună, două, șase) să mai strângeți și niște bani, dar să și fii alaturi de ea (ei) cât mai curând.

  • Anonim spune:

    Ca înseamnă când un băiat se joaca cu mine și ma atinge și după îi scrie altei fee dacă are sentimente pentrun el???

    • Sorin spune:

      Că i-ar plăcea să facă sex cu tine, dar nu o relație. Mai puțin probabil, dar nu imposibil, încearcă să-și facă o relație și încearcă la mai multe posibile candidate. Vezi ce-ți spune intuiția.

  • Anonim spune:

    Plus că am văzut că mai facut un semn pe la spate mai obscene in fața prietenilor lui si eu i am zis ca l-am văzut dar nu recunoscut.

  • Anonim spune:

    Da,așa cred că vrea să se culce cu mine. Nu ne am culcat când am ieșit dar când mai vorbim imi da de inteles ca asta vreau si nu stiu ce să fac sa renunț.

    • Sorin spune:

      Vezi articolul menționat mai jos: cum să nu mai iubești o persoană. Se pare că a înțeles că îl placi, dar pare că nu-și dorește mai mult.

  • Anonim spune:

    Buna, vreau sa imi dai si mie un sfat te rog. Eu acum 6 luni am vorbit cu un băiat dar nu prea imi place de el. Băiatul ma plăcut foarte mult am ieșit cu el si nu simtem nimic,așa că nu am mai ieși desi el insista. El a renunțat pana la urma. Dar după 4 lui el a ieșit cu o fata si eram geloasă. Dar sau despărțit de ea acum nu pentru mine. I am dat mesaj sa ieșim nu mai este el cum era înainte să îmi dea mesaje, sa imi zică sa ieșim. Acum eu il plac pe el foarte mult. Dar încă nu am curaj sa îi spun asta. Ce sa fac sa ii zic sau sa renunț la el? Încă ceva am ieșit cu el si cu prietenii lui vorbea cu mine dar mai mult cu ei. Dar i am zis sa ieșim numai noi doi nu prea vrea zice ca e in oraș sau ma mânana până seara si nu prea mai răspunde la mesaje

    • Sorin spune:

      Ce-a fost între voi pare că a murit. Dacă îi spui că-l placi foarte mult, nu-l va face să se îndrăgostească de tine. Probabil va folosi asta să se culce cu tine (dacă nu ați făcut-o) sau te va evita ca să nu mai suferi. Dacă nu ai încercat, poți să fii mai deschisă cu el. Să-i spui că-i drăguț, să-l înghioldești în joacă, să-i dai de înțeles că-l placi, dar nu foarte mult. Că ești interesată de el, dar dacă nu este el, va fi altul.

  • EMY M spune:

    Mi-e îmi place de același baiat dar lui nu ii mai place am fost împreună 1 an… Și faza ii ca atunci când se simte singur sau trist vine la mn. Faza ii ca eu cred ca el știe ca îl mai iubesc și se simte bn lângă mn… Dar eu nu și nush ce sa fac sa îl uit… Ce ar trebui sa fac?

  • Anonima spune:

    Sunt intr-o relatie de 10 luni cu iubitul meu, este prima mea relatie si eu sunt genul care se ataseaza repede de cineva.. eu am 19 ani iar el 22. El mi-a spus ca tine putin la mine dar nu asa de mult si asta din cauza ca eu nu sunt slaba cum si-ar dori el.. el nu zice nici sa ne despartim de obicei e indiferent cu mine nu prea ii pasa dar eu nu pot sa ma despart de el pentru ca il iubesc.. ce pot sa fac?

    • Sorin spune:

      Observ că nu ești foarte în controlul vieții tale, dar ți-ar plăcea. Cum s-ar îmbunătăți viața ta dacă ai prelua controlul (cum ai vrea să arăți și cum ai vrea să te simți) și cum ai putea să crești în direcția asta?

  • roxana spune:

    Buna ziua! eu m-am dat drept altcineva si m-am indragostit de acea persoana si acea persoana de mine dar sub forma a altei persoane .
    ce fac ? cum ii spun ca acea persoana nu exista?

    • Sorin spune:

      Înțeleg că vă cunoașteți și direct. Și, mă gândesc, nu crezi că i-ar plăcea de tine cum arăți. Ți-ai pus o poză a unei fete care crezi că l-ar cuceri. Din păcate băieții sunt superficiali și aspectul fizic contează foarte mult. În filmele de fete pare că nu este așa, pentru că este adevărat în cazul lor, dar la noi lucrurile stau altfel. Desigur, dacă nu riști nu vei ști niciodată. Îi poți spune că nu este poza ta adevărată și că tu nu arăți la fel de bine (dacă așa stau lucrurile), dar să nu-i spui imediat cine ești. În felul ăsta, își va scădea așteptările. Cel mai probabil, va rămâne șarmant; va fi curios cine ești și nu vrea să te îndepărtezi. Dacă îi dai câteva zile și apoi te dezvălui, ar trebui să fii mai drăguță decât așteptările lui. Altfel spus, îți vei da șansa să te compari nu cu fata din poză, ci cu așteptările lui negative. Îți poți pune un peisaj sau ceva la poză, între cele două momente.

  • Georgiana spune:

    Buna ziua! Ma numesc georgiana , am 25 de ani. Am fost 5 ani de relatie, din care 2 ani de căsătorie. L-am inselat deoarece aveam nevoie de atenția pe care el nu mi-o mai oferea. Si am cautat această atenție la un alt barbat care in final a ajuns si la relații intime. Fostul a aflat si a băgat divort in 3 zile, spunând că el nu ar putea trece niciodată peste asa ceva . Tin sa precizez ca a fost o relație fără certuri, o relație frumoasă. După un an de relatie el s-a despărțit de mine fără niciun motiv, facandu-si o relație de 2 luni cu o fata, expunandu-se cu ea si pe site-urile de socializare, plecând cu ea sa petreacă sărbătorile la munte, ca mai apoi sa se întoarcă plângând sa il iert. L-am iertat si am continuat inca 4 ani dupa care am cazut si eu in păcat.
    Am suferit enorm 2 luni, chiar dacă este ciudat pt va l-am inselat ,chiar l-am iubit. El si-a facut o altă relatie dupa scurt timp.
    De o saptamana ma întâlnesc cu un tip. Avem o atracție fizică mare unul fata de celalalt . Încă nu am facut sex. Fata in fata se comporta frumos, atent, dar cand vorbim prin mesaje, doar subiectele pe teme sexuale il captivează.
    Imi este teama sa nu ma atașez de el din dorința de a uita de fostul, si sa nu sufăr iar. Eu mi-aș dori de la el o relație serioasă, dar nu stiu cum sa abordez subiectul . Cand am mai adus in discutie acest aspect într-un mod subtil , el mi-a spus că nu înțelege de ce consider că m-ar vrea doar pt seclx (tin sa precizez ca atunci cand iesim , ma ia de mana, are gesturi de apropriere de acest gen).
    Ce ma sfătuiți să fac? Cum sa procedez sa aflu exact ce isi doreste de la mine? Atașarea mea asa rapid de el nu este cumva din frica de singurătate?

    • Sorin spune:

      Nu prea poți afla, fără să faci sex cu el și să vezi ce se întâmplă. Totuși, ați putea vorbi despre foste relații, despre ce-ați învățat din ele și despre ce vă doriți acum. Dacă a avut multe relații scurte in ultima vreme, este semn rău. Ce valorizează într-o parteneră? Simți că te privești sau ești doar un corp frumos pentru el?

  • Eveline spune:

    Buna seara!Eu am divortat de fostul meu sot acum 3 ani,nu pastrez legatura cu el nici macar pentru copil.Baietelul meu are 10 anisori si i-am oferit posibilitatea sa stea cand la mine,cand la tatal lui,de fiecare cand doreste el si sa nu mai luam in calcul ce scrie pe hotararea de divort.De 2 ani sunt intr-o relatie cu un domn,care este despartit de sotia lui de mai bine de 3 ani,dar care au un baiat si totusi nu au divortat,deoarece,el crede ca probabil daca divorteaza de ea nu o sa-si mai vada copilul si o sa ii plateasca pensie alimentara.Ei au convenit ca totul sa ramana neschimbat pentru copil iar copilul sa vina la tatal lui cand doreste.Acest copil sta cand la mama lui,cand la noi,cand la bunica,cand la matusa.Eu,provenind dintr-o familie cu parinti divortati care nu au pastrat legatura,mi se pare absurd si penibil sa iti suni asa zisul fost sot pentru toate prostiile.Ex.o rezerva la stilou sau un baton de salam,sau alte lucruri pe care ea ar putea sa le faca si singura si pe care eu sincer le consider prostii,deoarece eu,m-am desurcat singura cu copilul meu si i-am asigurat tot ce era necesar si tot ce avea nevoie,fara ca tatal lui sa ma ajute in vreun fel,imi luam copilul cu mine la servici si statea cu mine acolo si cate 12 ore pe zi si acolo mancam amandoi,acolo dormea,acolo se juca,deoarece nu aveam cu cine sa il las,pana s-a invatat sa stea si singurel si pana cand a inceput sa se apropie mai mult de bunica din partea tatalui.De aceea consider ca ea,ca mama,ar trebui sa se descurce si fara sa il deranjeze toata ziua buna ziua cu scopul ca trebuie sa se ocupe de copil.Se ocupa cand poate si daca poate,daca nu ii convine e libera sa mearga la un avocat si sa semneze actele de divort.El este foarte ocupat,are un serviciu foarte solicitant,de dimineata pana seara si relatia lor ma aduce la disperare.Iar de fiecare data cand vine copilul lui la noi,am impresia ca o vad pe ea si nici nu pot sa ma uit la el.Spuneti-mi cum sa gestionez situatia deoarece,aceasta relatie a lor pentru copil incepe sa imi afecteze mie relatia,pentru ca nu suport ca iubitul sa vorbeasca cu mama copilului sau mai bine zis,ea sa il sune in disperare sau sa ii dea mesaje mereu,in fiecare zi.
    Va multumesc!

    • Sorin spune:

      Îmi închipui că nu-ți este ușor. Există, într-adevăr, un risc crescut, dacă nu de împăcare, măcar de înșelat. Totuși, așa au fost lucrurile până acum, așa că cerințele tale par intruzive. Din perspectiva lui și a copilului, este mult mai bine că se înțeleg, că se ajută, că sunt amândoi acolo pentru cel mic. Și cu atât ar nevoie mai mult de această relație, cu cât este respins de tine. Îți este frică că dacă ai fi mai tolerantă și prietenoasă cu ea, îi va apropia și mai mult. Și chiar așa s-ar întâmpla. Ce poți face? Să te împrietenești și să te implici ar fi minunat, chiar dacă știu că nu-ți este specific. Mai degrabă te lupți cu toată lumea. Vrei să fii pe o insulă cu ce este al tău. Dar nu este calea spre fericire. Vei avea o viață mai ușoară dacă faci alianțe și tratezi oamenii cu încredere (reținută, desigur, că nu toți sunt de încredere – dar să știi să faci diferența). Și asta ar fi minunat să învețe și copilul tău: colaborare. Viața este grea când te lupți cu toți, mai ales că majoritatea nici nu se luptă cu tine. Încerci să-ți învrăjbești și partenerul și s-ar putea ca relația voastră să se încheie. Și ce încerci să eviți o să se întâmple. Nu doar fosta soție este dușmanul relației. S-ar putea chiar tu să fii. Desigur, se poate să se împace indiferent de cat de prietenoasă vei fi. Mereu există riscuri, dar macar te vei fi bucurat de cât a durat. Nu cred că te bucuri foarte tare acum. Mergi la psiholog/ă, dacă vrei, pentru o astfel de schimbare majoră.

  • Ivascu raluca spune:

    Buna seara. Ma numesc Raluca, am 31 de ani si viitoare mamica. In acestalt seekend am.fost cu iubitul meu la un botez,unde a fost un spectoacol cu 2 dansatoare, iar iubitul meu a plecat de langa mine pentru a dansa cu acele doamnisoare, cu curul gol..ce credeti, striptease in vazul meu si al tuturor invitatilor, prietenilor.
    M am.simtit umilita,vazand privirile, rasetele si comentariile oamenilor din jur…umilita.
    Iubitul.meu nu considera ca a facut nimic atata timp cat nu a pus mana pe ele..dar a pus si s-au mai si frecat de el. Din pacate am.un video care la filmat o.prietena, unde se vede clar ca a pus mana pe ele si se simtea foarte bine, iar eu am trebuit sa stau cu capul sus si cu zambetul pe buze pana la sfarsit, dar ce credeti…nu se mai simtea sa plece de pe ringul de dans ,din scaunul pe care l.pusese domnisoarele.
    Ideea e ca eu nu ma simt bine, respectul.meu simt ca a fost calcat in.picioare.
    Si.sa.ma intelegeti, nu sunt o.lersoana geloasa, daca dansa cu toate doamnele.si.somnisoarele din salon, nu era o.problema…dar nu striptease cu unele necunoscute si.in curul gol…eu ce mai cautam acolo? De ce ma adus acolo, sa ma faca de cacat si sa.ma.umileasca?
    Va rog vreau parerile tuturor, este normal.sau sunt eu exagerata? Multumesc

    • Sorin spune:

      A fost prea mult, într-adevăr. A fost o lipsă de respect față de tine. Dacă te încălzește cu ceva, nu s-a gândit la asta atunci. Era foarte excitat. Desigur, ne este o scuză; și alți bărbați au fost, dar n-au făcut ce-a făcut el. Faptul că nu recunoaște că a greșit, totuși, nu înseamnă că nu crede că a greșit. Așa își cer oamenii scuze, uneori: încearcă să-i convingă pe alții că n-au făcut nimic greșit. Ce eveniment, totuși, la botez! A fost un lucru la fel de lipsit de respect din partea bărbatului care a comandat acest eveniment, față de partenera lui. De evitat pe viitor. De asemenea, de gândit și stabilit cu el niște consecințe.

  • Nelu spune:

    Buna..mam despartit de mama copilului meu care are 3 anisori si ea imi interzice sa duc fetita la mine pentru ca nu vrea sa aiba vreo tangenta cu femeia cu care miam refacut viata…ce credeti?are sau nu dreptate?

    • Sorin spune:

      Ar fi minunat pentru copil să crească și cu tatăl ei și este frumos să aibă și o relație bună cu femeia cu care ți-ai refăcut viața. De asemenea, fosta parteneră este furioasă pe tine pentru că ai convins-o că-ți vei petrece viața cu ea și a făcut acest mare pas, riscant pentru restul relațiilor ei, de a avea un copil. Gestul tău i-a crescut foarte tare șansa în a-și petrece viața singură și nefericită, în timp ce tu ți-ai refăcut-o. Este supărată și încearcă să te pedepsească cum poate.

  • Diana spune:

    Bună ziua. De curând am cunoscut un băiat de pe un site de dating. Eu am 26 ani, el mai mic decât mine cu 10 luni. Ne-am văzut de 3 ori pana acum. Dar când m-a a avut niște emoții și efectiv tremura. Ii bătea foarte tare inima. Și azi asa de tare m-a îmbrățișat ca efectiv nu voia sa îmi dea drumul. Întrebarea mea este, dacă toate astea fac parte ca e îndrăgostit de mine? Ca mi frica sa ma îndrăgostesc și sa fiu din nou dezamăgită. Se poate sa fie dragoste la prima vedere pt el? A mai fost îndrăgostit și fostul meu iubit de mine, dar el nu avea emoțiile asa de mari și sa se intimideze când ma vede. Dacă se poate sa îmi dați un sfat ca nu știu dacă ii adevărat ca îi îndrăgostit de mine și ca ma adora asa cum zice. Nu am prea multa experienta sa știu ce simte un băiat când e îndrăgostit. Mulțumesc.

    • Sorin spune:

      Tremuratul este semn că se emoționează “în public”. Ceea ce înseamnă că-i pasă de părerea ta, că ești importantă pentru el. Pe de altă parte, cred că și el este confuz de emoțiile lui și le confundă cu iubirea. Ceea ce presupune riscul că atunci când se va obișnui cu tine sau când se va emoționa în fața altei fete, ar putea să vă afecteze relația. Dragostea la prima vedere… nu-i așa simplu. La început ne îndrăgostim de ideile pe care le avem despre persoana cu care suntem, pentru că nu știm mai nimic despre ea. Da, vrem să facem sex, pare, dar iubirea este ceva mult mai amplu. Cu timpul cunoaștem persoana și începem să o iubim (pe ea și nu fantezia noastră) sau suntem dez-amăgiți (că ne-am amăgit anterior). Prin urmare nu poți testa cum vor evolua lucrurile după primele întâlniri. Nu poți decât să riști și să vorbiți despre voi mult, să vă cunoașteți unul pe celălalt mai devreme.

  • Maria spune:

    Sorin, multumesc mult pentru raspuns. As fi prietenoasa si iertatoare, doar ca l-am mai iertat o data, atunci solutia a venit rapid. Acum imi petrec timpul iesind continuu, crede-ma ca atatea poze cat am facut in saptamana aceasta, nu am facut selfiuri im ultimul an. Realizez ca am prieteni adevarati, care ma fac sa rad, care momentan in tin spatele drept. Problema este ca am fost insistenta in ultimile 3 zile, pare ca cu cat insist mai mult este mai incapatanat. M-a blocat iar in doua locuri din 3 si am impresia ca ii place sa urmareasca din umbra. Sincer imi este frica sa ju devina ceva serios intre ei, pentru ca cumva vad momentele cand intra pe respectiva aplicatie si ies. De multe ori fiind identice.

    • Sorin spune:

      Dacă te-a blocat iar, este semn rău. Dacă avea dubii și te-a deblocat inițial, înseamnă că aceste dubii se clarifică în detrimentul speranțelor tale. Mă tem că, chiar dacă nu vor avea o relație serioasă, relația cu tine s-a încheiat definitiv. Vei fi mai în siguranță emoțional dacă începi să-ți tai pierderile, cum se zice la americani și să te pregătești pentru o nouă etapă a vieții.

  • Melania spune:

    Bună seara! Am si eu o problema in căsnicia mea.. De curând am aflat ca soțul meu are o amanta.. No fiind tineri si avem si 2 copii, mi-a spus ca el nu a apucat sa isi trăiască tinerețea.. Si ca toate lucrurile pe care le face sunt prostiile lui din cap pe care nu le poate scoate…problema e ca il iubesc nespus de mult si nu mi-aș vedea viata fără el, si la fel a spus si el ca nu vrea sa ne părăsească.. Intrebarea e.. Cat va dura toată chestia asta.. Si cum as putea sa il recuceresc? Aștept un răspuns. Va mulțumesc anticipat.

    • Sorin spune:

      De durat, toată viața. Nu va veni singură o zi în care să spună “gata, mi-am trăit tinerețea!”. Ce poți face? Să accepți că asta va fi viața voastră. Că banii și timpul familiei vor fi distribuite, că intimitatea că avea de suferit, dar că acesta este costul să fii cu persoana iubită și să le oferi un tată copiilor. Este o alegere în regulă. Este ce unii oameni fac. Sunt vieți cu mult mai groaznice (cu atât mai mult pentru alte specii). Cealaltă opțiune este să pui piciorul în prag, să accepți ce s-a întâmplat până acum, să-i mai lași o lună să-și încheie socotelile și să trăiască ce mai are din tinerețe și să se implice sau vă trăiți amândoi tinerețea / sau vei căuta o persoană matură, dacă el nu este. Evident, riscând să se aplice. Și dacă se ajunge acolo și nu pui în practică, îți vei pierde credibilitatea și restul amenințārilor vor fi mai puțin luate în serios. Desigur, poți să și aștepți să renunțe el, ca o a treia posibilitate. Așteptarea este o sursă mare de durere, însă. Acceptarea și schimbarea, ai mai mult control asupra lor. Desigur, despărțirea implică așteptarea unui nou partener. Asta este. Dacă ar fi fost o alegere ușoară o luai de mult.

  • Maria spune:

    Nu stiu cum sa incep, acum 3 saptamani am primit cadou un lucru pe care il doream, de la el, pana acum o saptamana imi spunea ca ma iubeste. Intr -o noapte mi-am pus mintea cu telefonul lui, ca sa gasesc niste mailuri de la fb cu notificari de mesaje, de la o domnisoara. Mesaje inexistente pe messengerul fb, prin urmare sterse intentionat.
    L-am intrebat care este treaba si pur si simplu mi-a spus ca oricum nu ma mai iubeste. Dupa aceea m am mutat cu lucrurile inapoi in casa mea. Incercand sa aflu raspunsuri de la el l-am stresat si a reusit sa ma blocheze peste tot vineri dimineata, am fost ocupata destul de mult pana in ora 12 si atunci am obsercat ca m-a deblocat peste tot. Am incercat sa dau de el ca sa mi dea niste lucruri contra cost, dar pur si simplu nu ma baga in seama, desi a zis ca mi le da asa…
    Ce sa inteleg din asta ??

    • Sorin spune:

      Înainte să fie descoperit, încerca să facă fericită pe toată lumea. Se temea, nimic neobișnuit, de o schimbare definitivă. După ce a fost descoperit, s-a adaptat. A trebuit să ia o decizie. Iar asta -despărțirea de tine – a fost ceva ce a tot discutat despre cu cealaltă și a venit ca o concluzie firească. Acum te-a deblocat pentru că, mă gândesc și eu așa cum te-ai gândit și tu, are dubii că a fost cea mai bună alegere. Își aduce aminte de confortul relației și vrea să rămână măcar un mic pod. Poate este același motivul pentru care nu-ți dă lucruri înapoi: să-l tot cauți. Din păcate, asta nu garantează că va vrea să vă împăcați. Depinde atât de tine, cât și de el și de cealaltă persoană. De asemenea, dacă vă împăcați, nu garantează că nu va continua să te înșele. Care ar fi partea ta, dacă ai vrea să fii iar cu el? Să fii prietenoasă, iertătoare, dar nu umilă, victimă sau insistentă.

  • Elena spune:

    Sunt foarte speriata.Un castron de arcopal pastrat in bufet s-a apart tandari cu un zgomot asurzitor fara sa fie atins.Se Va intampla ceva?e un semn?Va multumesc!

    • Sorin spune:

      Poate nu-ți vine să mă crezi acum, dar nu este niciun semn. Uneori se întâmplă lucruri inexplicabile, dar nu am auzit să se întâmple ceva important după un astfel de eveniment. Desigur, cât este lumea asta de mare și câte evenimente importante se întâmplă tuturor, uneori se poate să fie una după cealaltă. Capacitatea de predicție a acestor mistere, însă, este foarte slabă.

  • Ioana spune:

    Sorin, iti spun eu ce vrea, mot a mot ale sale vorbe “eu caut pe cineva cu care sa fac totul impreuna, nu cu tine in pat si cu altele in oras”. Sunt cuvintele unui tip implicat intr o relatie de confort, cu infidelitati si tot felul de baliverne. Treaba cu fata cealalta cu care ar fi avansat si caruia i ar fi daruit un inel e pt ca el a mai facut asemenea gesturi, nu e nimic anormal aici. El s a mutat la casa lui, pe ea a lasat o in locuinta unde m stat impreuna. Cat despre mine, da, nu vreau sa fiu ranita si daca m am retras se datoreaza legaturii sale si el stie asta. Poate sa considere ce vrea, atat timp cat eu nu trag de el, nu l caut, nu i cer nimic, nu vad de ce m ar mai necaji. Mu mi as fi dorit sa se termine aceasta legatura, dar eu vreau altceva si el stie:sa fie cu mine, doar pentru mine chiar si un copil, sa renunte la ea fara existenta vreunui trunghi amoros. Si totusi, ce vrea el? Nici el nu stie, doar sa se distreze pe spatele altora sa cucereasca si sa insele .. Multumesc pentru raspuns.

    • Sorin spune:

      Aș spune că ce vrea el nu este “o persoană cu care să facă totul”, ci să caute o astfel de persoană, iar și iar. Faptul că a mai dat inele mă face să cred că se grăbește să ia decizii, că nu vrea să fie singur. Dar apoi se teme să nu greșească, să nu trateze ceva mai bun. Asta se poate întâmpla și la 3 ani după nuntă. Pe de altă parte, o proporție foarte mare din bărbați gândește așa, chiar dacă nu toți dau așa semne vizibile. Este greu să eviți asta. Înșelatul, pe de altă parte, este semn rău. Nu te poți baza pe el mai târziu să-ți spună că relația nu merge. Vei afla, probabil, că deja a cunoscut pe altcineva și că vrea să vă despărțiți. De asemenea, din păcate, reprezintă o mare parte din bărbați. Societatea mai și sprijină aceste lucruri. Și mai și desconsideră femeile care sunt victimele acestor nehotărâri. Va trebui să te expui la risc, totuși. Ce altceva poți face? Asta trăiește aproape toată lumea. Ne consolăm unii pe alții și mergem înainte. Nu cu acest tip, neapărat. Pare destul de riscant de la început. (Este mai puțin riscant dacă doar cu tine a înșelat – atunci înseamnă că te-a așteptat, a simțit că trece viața în așteptarea ta și s-a cuplat cu o alta, dar nu și-a pierdut speranța. Dacă înșeală și cu alte fete, revin la ce am spus în afara acestei paranteze). Dar poate să fii mai accesibilă pentru un următor partener.

  • Gabi spune:

    Buna,sunt intr o relație, el fără obligații ,eu cu doi copii ,mama lui nu este de acord cu relația noastră din cauza ca sunt divorțat cu doi copii și astăzi el m a intrebat unde ar putea o duce pe mama lui la plimbare, sa o mai scoată la plimbare ca de 2 ani de când suntem impreuna nu a mai îmbăt o si pe ea si ea la reproșat lucrul acesta si mi e nu mi a căzut bine în ideea în care ea pe mine nu ma suporta

    • Sorin spune:

      Faptul că nu te cunoaște, că este departe de tine o face să-i fie mai ușor să aibă o părere negativă despre tine. Ar fi mai impresionată să știe că tu vrei să petreceți timp cu toții din când în când. Îi poți vorbi despre cum te simți cu adevărat: respinsă, nevalorizată pentru faptul că ești mamă, despre faptul că ești tristă că ea consideră că nu meriți să fii fericită. Ea va avea replici acide, că fierbe de demult în ea. Nu-i da replici înapoi. Spune-i în continuare că îți pare rău că nu înțelege și că ți-ar plăcea să o facă. Să vadă din perspectiva ta lucrurile. Și ultima reacție să fie o tristețe demnă cu optimism („sper că vei realiza în viitor”) și nu furie și decizii definitive („du-te dracu! nu vreau să te mai văd!”). În felul ăsta va mai avea discuții cu tine în sinea ei și va mai mesteca lucrurile și poate se vor așeza în viitor. Partenerul tău va fi bucuros că vă înțelegeți. Sunteți cele mai importante persoane din viața lui.

  • Flaviu spune:

    Datorita neajunsurilor mele, am fost un copil destul de respins în copilărie și asa mi-am format o opinie greșită despre sexul opus. Devenisem foarte misogin…
    Apoi din cauza unei alte situații, câțiva ani de zile m-am închis în casa, stand la filme și lucrând remote, refuzând orice oportunitate mi se oferea.
    Primăvara aceasta însă, am întâlnit fata care m-a schimbat total la 180 de grade și m-a făcut să-mi recâștig încrederea în mine. M-am îndrăgostit nebunește de ea și am dezvoltat sentimente profunde, atât de profunde încât mai întâi contează fericirea ei.Primul meu interes înainte de toate, acum este sa o vad ca zâmbește și este împăcată. O iubesc!
    Eh, acum și problema mea…
    Încă din prima noapte în care am rămas la ea, cu ea în pat, eu am fost prea obosit și am adormit de îndată ce am pus capul pe perna. Știu ca și-ar fi dorit o noapte “magica”.. Noaptea următoare am avut multe inhibiții și nu am reușit sa facem nimic. Apoi, după o perioada am dormit iar împreună câteva nopți, timp în care mie nu-mi mergea “jucăria”.
    Crezând ca am o problema medicala, am făcut analize, dar au ieșit mai mult decât ok.
    Fata acum e convinsa ca am o problema de natura psihica sau ca nu ma atrage deloc. Dar, este tot ce-mi doresc, ma gândesc la ea zi și noapte și în fiecare moment de singurătate mintea mea este bombardata de scenarii fanteziste în care ea este actrița principala.Doar ca ajung zilnic în fața ei și inloc să-i arat cât de mult o doresc, eu ma prostesc și ma intimidez.
    Deși a spus de nenumărate ori ca și-a pierdut răbdarea cu mine, totuși încă arata suficienta răbdare, nu m-a îndepărtat de ea. Cu toate ca am rănit-o în momentele în care ea a fost încinsă, în prezent suntem cei mai buni prieteni.
    Ea nu mai crede ca am putea fi un cuplu, are și motive bune, dar cred ca dacă i-aș dovedi cumva asta, am fi amândoi cei mai fericiți.
    Deci problema mea este de natura sexuala. Am avut la ocazii de a face dragoste cu ea și am avut numai rețineri, iar acum chiar cred ca sunt pregătit dacă s-ar creea momentul oportun, însă ea nu mai crede în “Moș Crăciun”… 😢
    In rest le avem pe toate și suntem foarte apropiați, ca fratii. Dar fără partea intima nu se poate niciodată ceva serios.
    Cum sa depășesc problema mea? Sunt convins ca ea este sufletul meu pereche și nu vreau sa o pierd

    • Sorin spune:

      Să înțeleg că este singura fată cu care ai încercat și că nu știi dacă este de la penis sau cuplu. Masturbarea merge bine? Ai erecție să înțeleg. Este doar cu ea faptul că te inhibi. Dacă da, nu mai este doar problema cu erecția. O fată nu vrea să atârne atât de mult, să se roage de băiat să se activeze. Se simte umilită. Nu știu dacă doar erecția mai poate repara relația voastră. Poate ar ajuta să apelezi la servicii sexuale sau la un masaj erotic. Ar fi de așteptat să asociezi sexul cu ceva mai puțin tensionant. De asemenea, dacă mai ajungi cu această fată în pat (în primul rând nu o invita cu „cred că voi avea erecție de data asta!”) nu face sexul (vaginal) un scop. Scopul este bucuria explorării. Și încă un sprijin: vezi cartea „Slow sex” de Nicole Daedone.

  • Ioana spune:

    Buna ziua,
    Ma confrunt si eu cu o situatie mai delicata, in sensul ca, acum aproximatov 2 ani am cunoscut un tip cu care m am aventurat intr o legatura intima de scurta durata dupa care m am retras din motive personale. Ulterior, de atunci si pana acum el a continuat sa ma tot caute, insa, in acelasi timp, el a intrat intr o relatie de care mi a precizat de curand ca este una de confort chiar daca a daruit un inel tipei respective. Recent, ne am reitalnit, eu am aflat mai multe despre relatia lui actuala ai am vut diacutii in contractoriu pe aceasta tema. Ne am certat, apoi el a revenit dupa cateva zile. Mi a spus ca se vede cu mine pt ca nu ar merge ceva in legatura sa din prezent. Ne am apropriat din nou mai mult pe partea de intimitate,insa eu am fost mai rece, mai distanta de aceasta data, insa el chiar si asa mi a spus ca sumt femeia pe care doreste sa o cunoasca. Nu a plecat fara sa mi spuna sa iau legatura cu el, in sensul de nu ma mai retrage, el stiind din trecut ca pot face asta din nou. Nu m am retras de aceasta data, insa ca la vreo doua zile dupa o noua “aventuriere”, el mi a propus sa iesim in oras pentru o alta escapada amoroasa ceea ce eu nu am acceptat, iar la refuzul meu el mi a raspuns ca este in cautare de cineva cu care sa faca totul impreuna, nu lucruri cu mine acasa si cu alte femei in oras.Este foarte focusat pe sexualitate, este un stil al sau, insa eu nu pot accepta toate fanteziile sale. Mi a marturisit de curand ca a fost indragostit de mine, dar distanta a fost un obstacol pt noi. De curand mi a spus ca vrea sa ne ne vedem zilnic, sa merg in weekend la el, ca nu l sufoc si pe urma foloseste un pretext sa ma inlature, cred ca asta a fost. De mai bine de 1 luna am incetat sa vorbesc cu el, insa il tot visez cum el vine dupa mine. Nu m am detasat complet de asta, insa caut sa mi vad de viata, dar nu stiu ce sa mai cred. Daca a folosit un pretext pentru a ma inlatura din viata lui , nu vad de ce apar astfel de vise in care eu ma retrag, dar el revine. Stiu ca nu va mai reveni, sau cine stie, dar chiar as vrea parerea dvs in aceasta privinta atat cat priveste comportamentul sau cat si despre visele pe care le am. A fost totul un joc sau ..? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Nu înțeleg ce-ți dorești tu de la relația cu el. Te comporți ca și cum vrei să te lase în pace, dar nu vrei să te lase în pace? Te invită în oraș, dar tu nu vrei asta? Nu te mai caută, dar tu nu vrei asta? Sau le vrei și vrei să-l testezi să vezi dacă-și dorește cu adevărat asta? Ce gândește el este că nu știe pe ce butoane să apese cu tine. Și poate a ajuns să te considere o jucărie sexuală care poate fi activată uneori; nu se știe cum, dar merită apăsat pe buton iar și iar că este minunat când pornește. Cred că te ferești atât de tare să nu fii rănită, cred că întinzi atâtea capcane pentru ceilalți încât te vor ocoli sau nu vor fi decât foarte puțin timp prin preajmă pentru a avea șanse cât mai mici să calce în ele. Și bărbații sunt sensibili, și pe ei îi doare când se rănesc. Nu știu ce vrea acest tip, până la urmă. Pare că au avansat lucrurile cu cealaltă fată și poate este genul care încearcă să cucerească și va înșela pe oricine. Poți afla doar expunându-te și trăind viața.

  • Albu Andreea Ionela spune:

    Iubitul meu sta prea departe, si nu ne am vazut niciodata, si el nu ma intelege ,si vreau sa imi iau zilele nu mai are rost să mai traiesc

    • Sorin spune:

      Simt că este ceva mai mult acolo decât iubitul care nu înțelege. Ești furioasă pe ceva sau pe cineva. Vrei să pedepsești pe cineva (iubit, unul din părinți sau amândoi sau pe Dumnezeu). Ar suferi, într-adevăr, dar nu și reuși decât să crești suma totală a suferinței. Cred că, de fapt, ți-ai dori mai puțină suferință. Ca să faci asta, un psiholog te-ar ajuta să găsești soluția. Ești furioasă, de asemenea, că nu ai controlul vieții tale. Dacă te omori le demonstrezi că au făcut o treabă jalnică cu controlul pe care l-au avut asupra ta. Dar cu ajutorul cuiva, poți să preiei controlul. De asemenea, pun pariu că ți s-ar părea interesante cărțile lui Tony Robbins; de exemplu “Trezește gigantul din tine”!

  • corinaAE spune:

    buna ziua,
    sunt casatorita de 20 de ani,casatoria nici nu stiu daca a fost frumoasa ca nu.mi pot aminti lucrurile frumoase …stiu ca tot astept ca sotul sa ma aprecieze.Ma crede inferioara lui nu prea i.a placut ca am incercat sa ma imbrac ca femeile de varsta mea dar nu acel gen conservator pe care il prefera.Am impresia ca tot timpul a incercat sa ma controleze, a cercetat fiecare cuvant pe care il spunem cand eram mai multi in conversatie si mi.a scos ” ochii” dupa ca am spus cine stie ce, ce lui nu i-a placut.M-am simtit mai mereu controlata de el chiar si in cresteres copilului doar cu obiectii dar fara prea multa implicare, ceea ce si copilul acum mare a simtit.de vreo 8 ani nu ma decid ce sa fac, sa raman singura sau cu el, dar ideea e ca nu mai suport nici o conversatie in contradictoriu cu el, simt ca inebunesc, vreau sa tip, sa urlu sa dispare.
    Intrebarea este ca mi se pare mie sau chiar trebuie terminat?
    Sau inceputul de menopauza isi spune cuvantul?

    • Sorin spune:

      Ai așteptat mult timp să te simți apreciată. Este de așteptat să te simți frustrată. Pe de altă parte, ai jucat jocul lui. Ai încercat să câștigi după regulile lui și nu aveai nicio șansă. Nu ai nevoie de aprecierea lui. Uită-te la el. Nici el nu are aprecierea ta și este ok cu asta. El caută să te învingă din frică. Așa fac oamenii care se simt fără valoare, care simt că lumea îi vede fără valoare. Încearcă să arunce pisica pe altcineva. Se străduiesc excesiv să demonstreze că ei sunt capabili și calcă pe ceilalți pentru asta. Nu sunt oameni răi. Doar fac ceea ce li s-au făcut și lor. Toată copilăria au auzit că nu sunt suficient de buni. Acum se străduiesc să arate că nu este așa. Ce poți tu să faci? Dacă vrei să rămâi în relație, renunță la a te evalua prin ochii lui. El nu-ți spune adevărul (desigur, nu este conștient de aceste lucruri – le-ar putea descoperi dacă ar face terapie), ci se luptă cu tine. Nu intra în luptă lui. Poți răspunde cu “aș prefera să nu-mi spui părerea ta în legătură cu mine.”, “Am înțeles că asta este părerea ta, dar o poți ține pentru tine data viitoare.” În principiu, ia-i satisfacția de a da judecăți și a spune “cum stau lucrurile” în legătură cu viața altora. Cam ce fac eu acum! 🙂 Sunt convins că nu i-ar plăcea să afle aceste lucruri despre el, dar dacă nu guști din propriul medicament, cum vei afla ce gust are?

  • Daria spune:

    Buna,
    Sunt despartita de fostul de cateva luni oficial dar in septembrie mi a marturisit ca da are alta.Am decis eu sa inchid fb ul sa nu risc sa l revad si mai ales cu ea,am schimbat nr toate astea dupa ce am mai comunicat sa i dau de inteles ca am acceptat si asa i viata.Doar ca apoi mi am dat seama ca ma torturez singura si ca de fapt ma doare enorm ca m a inlocuit atat de usor.Sunt sigura ca nu am insemnat nimic ptr el dar ma dispera ca sustinea ca el ma respecta si de aceeia mi a recunoscut ca are alta.De cand am rupt orice contact cu el vizual etc am simtit o usurare dar continui sa sper ca se intoarce insa ma doare rau cand vad mesajul ca are alta sau anumite gesturi din cauza carora am suferit mult si atunci plang si nu pot accepta ca mi a facut acele lucruri.Cum sa ma detasez complet de el sa nu mai sper la nimic? Ma macina ca exista alta,am atatea sentimente cand bune cand rele,sunt ffff bulversata.Oare e bn ca am rupt orice legatura cu el?Oare el isi va mai aminti de mine?Ce parere ai tu ca barbat daca el poate nu m a iubit,se mai gandeste la mine sau e happy ca il las in pace? Plang mult cand imi amintesc tradarile lui.

    • Sorin spune:

      Unele persoane își pot face relații repede, chiar dacă au iubit partenera/ul anterioară/anterior. Nu vor să fie singure. Poate încă mai ține la tine, chiar dacă este cu ea. De obicei rămân niște sentimente agățate. Dar, în funcție de cum merge această relație, are sau nu relevanță că mai simte ceva pentru tine. Este normal să suferi după el. Poate înseamnă că-l iubești sau doar că te simți respinsă, înlocuită, cum ai spus. Dacă vrei să-l aștepți, stabilește de acum cât timp vei face asta (și, eventual, ce vei face în legătură cu asta), nu lăsa viața să treacă.

  • Diona spune:

    Doresc să vă salut respectuos. Mă numesc Diona și am și eu o nelamurire. Am 46 de ani și o fată de 25 de ani. După despartirea de sotul meu am fost o perioadå destul de indelungata singură, câțiva ani. Acum 8ani am întâlnit un baiat, acum are 37 de ani, singur, necasatorit.Am avut sau am vrut o relație scurtă, o aventura de o noapte.Problema este că nu am putut consuma acele clipe deoarece nu avea”nivelul”ridicat, că să mă exprim așa.Ne am chinuit ceva ore dar tot nu s a intâmplat.A avut loc bineânteles despartirea, aceasta fiind motivul. Am avut mult timp impresia că eu aș fi de vină. Mă simțea urâtă dar din contră,la 46 de ani arăt ff bine iar toată lumea spune că sunt frumoasă, fără riduri și cu un Corp bine lucrat. Acum 2 luni ne am reintalnit după 8ani și am avut din nou aceeași problemă. I se scoală fff greu și nu facem nimic deoarece I se inmoaie din nou fff repede. Îmi place acest baiat, mă iubeste mult, se comportă f frumos, ne intelegem dar nu știu ce să fac. Credeti că se poate trata problema lui? El nu prea a avut relatii și își doreste să fim impreună. Ce să fac? Vă multumesc mult pentru un sfat și vă doresc sanatate si numai bine.

    • Sorin spune:

      Rareori spre niciodată este femeia de vină pentru lipsa de erecție a bărbatului. Acțiunea fizică asupra penisului declanșează erecție și dacă este provocată neintenționat de un obiect, într-un context total nepotrivit. Dacă i se întâmplă doar cu tine (n-ai clarificat asta), este pentru că se simte inhibat. Dacă o luați ușor și nu faceți sexul un scop, ci doar jocul sexual, oriunde ar duce asta, ar trebui să se rezolve. Dacă este ceva ce i se întâmplă și în alte situații, ar trebui să vadă un urolog și, eventual, să folosească Viagra (prescrisă de medic, de preferat).

  • Violeta spune:

    Dupa 20 de ani de casnicie, am descoperit ca sotul ma inseala.L am confruntat si mi a marturisit ca a avut o relatie extraconjugala timp de 3 luni si nu doar atat, a fost indragostit de amanta.Imi spune ca a fost o greseala,ca i a luat mintile,ca i a trecut ,dar in acelasi timp a marturisit ca el nu ar putea trece peste asta daca eu l as fi tradat asa,desi e constient ca l iubesc enorm.Sunt foarte confuza in legatura cu sentimentele lui, apreciez ca mi a spus adevarul ,dar totusi consider ca spunandu mi ca nu intelege cum si de ce as putea sa l iert,dandu mi detalii dureroase pentru mine, de fapt nu si doreste asta cu adevarat.Va rog sa ma ajutati cu un sfat.

    • Sorin spune:

      Detaliile dureroase ți le dă ca să se spovedească, adică să-l ierți și să nu se mai simtă vinovat. Dacă s-a îndrăgostit, nu a trecut peste, cum spune. Pe de altă parte, îndrăgostitul nu este ceva ce putem face sau opri. Nu este vina lui. Este la fel de victimă ca și tine. Ceea ce facem este de învinuit, pentru că asta este în controlul nostru. Faptul că te-a înșelat nu înseamnă că este pregătit să te piardă. Este, totuși, deasupra ta și de neatins acum că te-a înșelat. În sensul că el a fost și a văzut lucruri unde tu nu ai ajuns. Singura ta putere este să accepți sau nu relația. Dacă îl ierți, pierzi. Acesta este sentimentul trăit (știi ce spun, nu?). Nu este neapărat real. De altfel și despărțirea este trăită tot ca o pierdere. Egal ar fi să te culci și tu cu cineva măcar o dată și soțul să știe că se întâmplă (nu neapărat și cu cine). Cum asta este improbabil, ai putea totuși să mergi în această direcție, a sacrificiului. Ce ar putea să facă, încât să fie forte dureros și pentru el și în beneficiul tău? Ceva care să-i ia acest avantaj mare și nedrept pe care îl are acum față de tine.

  • Z spune:

    Chiar nu mai vreau sa fiu atât de geloasa însă nu pot am pierdut multe iar incredere nu mai am .. încep sa ma pierd sa nu ma mai recunosc

    • Sorin spune:

      Vezi articolul cu decondiționare sistematică de fobie socială și gândește-te cum ai aplica asta la gelozie. Esența este să te concentrezi pe ce simți și să te adaptezi să reacționezi din ce în ce mai mult cum îți dorești.

  • Maria spune:

    Buna am 17 ani mai am puțin și fac 18 însă ma simt singura cu bunica mea ma cert mai mereu din cauza plăcerii ei de bani … am lucrat in mai multe locuri , îmi place mult sunt clasa a 12 ultimul an … îmi doresc mai multă susținere și ma doare. Când văd ca am și eu orice posibilitate dar nu am iubirea părinților … plâng zilnic am și anxietate.. nu știu ce sa fac .. ma doare când văd cum sunt..

    • Sorin spune:

      Caută și citește cărțile lui Tony Robbins (nu ceea cu banii, neapărat). Îți vor oferi o nouă perspectivă.

  • Emanuel Ionescu spune:

    Buna ziua ,

    Am o problema care ma macina de foarte mult timp si mi-as dori foarte mult sa aflu si parerile voastre.

    Povestea a inceput acum 7 ani cand am cunoscut o fata ( pe vremea aia ) si din cauza slabiciunilor mele nu am avut curajul sa ma despart de ea cu toate ca asta imi doream atunci.

    La 8 luni de cand ne cunoscusem , ea a ramas insarcina si a nascut un baietel perfect sanatos.

    Am luat decizia sa ne casatorim si sa ne mutam in Londra pentru ai oferi celui mic mult mai multe oportunitati in viata. Dupa 7 ani , ne-am despartit dupa foarte multe coborasuri si urcusuri ( ne-am despartit in martie 2019 ) . Avem un program de vizita , imi vad copilul foarte des dar problema mea este ca nu o pot separa in sensul sentimental de cel mic .

    In capul meu vin la pachet, inca nu ma pot vedea tata fara a fii si sot, nu vreau sa fiu prietenul ei ( cel putin acum ) dar creierul meu tot imi creeaza sperante ca am mai putea avea o relatie frumoasa ca sot si sotie. Incerc sa ma detasez de ea emotional dar de fiecare daca cand ma duc sa il vad pe cel mic inevitabil imi vin in cap ganduri nerealiste cum ca noi am mai putea fii impreuna.

    intrebarea mea este cum reusesc sa ma detasez de ea emotional in conditiile in care atunci cand o vad imi cresc sperantele ca am mai putea fii impreuna?

    M-am gandit sa nu ma mai duc macar o perioada sa il mai vad pe cel mic doar sa nu o mai vad si sa imi dau timp sa ma “vindec”, dar este cea mai proasta varianta pentru copilul nostru pe care nu vreau sa il fac sa sufere in nici un fel dar in aceelasi timp vreau si eu sa fiu fericit si sa ma vindec dupa aceasta separare/despartire. As vrea sa precizez si faptul ca tatal meu a murit cand eu aveam varsta de 7 ani si am crescut intr-o familie cu inca 12 frati si surori si doar cu mama. Nu vreau sub nici o forma ca , copilul meu sa creasca fara tata cum am fost eu.

    multumesc ca ai acordat timp pentru a citi problema cu care ma confrunt

    • Sorin spune:

      Sunt destul de convins că aș trece prin exact același lucru. Ceea ce contribuie la întârzierea detașării sunt: faptul că nu ești cu altcineva acum; că încă îți dorești și speri și când nu ești cu ei; și faptul că se poartă frumos cu tine. Nu vrei să schimbi aceste lucruri, pentru că nu vrei să ai, totuși, o șansă și s-o ratezi. Dacă ești sigur că nu mai aveți șanse, caută prin articole “cum să nu mai iubești o persoană” și altele din această temă.

  • Diana spune:

    Este corect ca baiatul pe care il placi si el stiind asta ca te supără cand iti vb de alte fete..sa iti spuna ca e la plimbare cu fosta iubită si sa iti povestească mereu numai de femeile pe care le.a avut …

    • Sorin spune:

      Înțeleg că te afectează. Îi poți spune asta? Și i-o poți repeta până înțelege?

  • Am o problema.Am 14 ani si nu ma pot opri din masturbat.Va rog ajutati-ma.M-a prins mama facand-o si acum ma bate pana ce scap de dependenta.Mereu ma asteapta la usa casei cu melesteul.Contactati-ma

    • Sorin spune:

      Ai 14 ani, este o perioadă de explorare. Nu este nimic deplasat. Nu-ți dăunează sănătății și nici relațiilor de mai târziu, cu excepția, poate, a ejaculării precoce. Mama ta este în ton cu societatea. Oamenii cred că este rău să faci asta. Vine din religie. Nu prea ai ce să-i spui s-o oprești. Încuie-ți ușa la cameră și spune-i că apreciezi că este îngrijorată, dar că vei fi în regulă.

  • Ioana spune:

    Buna!de curand am iesit dintro relatie cu fostul concubin, pentru cs ma simteam ignorata si neiubita. Am cunoscut alt baiat (ai eu si el avem copii din casatorii anterioare) problema este ca el a iesit dintro relatie unde a suferit foarte mult si nu vrea sa puna suflet in relatia noua. Asa zice insa incet incet il vad cum se apropie de mine, el ma cauta, eu mai putin, eu doar ii raspund la invitatii il las pe el sa faca pasi desi eu simt ca ma indragostesc, sunt o fire blanda, rabdatoare, calma. Il simt ca este la fel ca mine din pct de vedere emotional, simt o conexiune puternica cum nu am simtit nici cu sotul nici cu altcineva vreodata, simt ca e singurul caruia ii pasa de sentimentele mele, e foarte deschis cu mine, nu imi lasa urme de indoieli, atata siguranta nu am intalnit la nimeni.as vrea sa merg pe acest drum cu el insa el locuieste cu fosta nevasta si ma simt ascunsa desi inca nu am inceput o relatie ci doar tatonam terenul. Ce parere ai? Multumesc.

    • Sorin spune:

      Ai o abordare potrivită care dă roade. Pe de altă parte, există riscul să fie doar o aventură de-a lui. Dacă te ascunde, dacă locuiesc împreună, pare suspect. În acest caz, ar fi chiar avantajos să nu-l cauți. Și semnele de iubire, când ne îndrăgostim, le vedem mai des decât sunt în realitate. Foarte multi avem problema asta. Ceilalți sunt la extrema cealaltă: de frică, nu le văd nici pe cele care sunt. Oricum, chiar dacă ar fi așa, ia ce îți dorești tu din relația asta. Bucură-te de ce se întâmplă și cât timp se întâmplă. Oricum nu ai niciun control; fiecare clipă este o șansă.

  • Maria m spune:

    Multunesc pentru sfat. Dacă este posibilă o consiliere psihologică online, V-as fi recunoscătoare.
    Cât despre încercat totul, aveați dreptate, asta va fi răspunsul meu. Am încercat totul.
    Se comporta ca un bărbat îndrăgostit, dar de alta femeie.
    Îmi oferă doar dispreț. Chiar și acum, scriu de la o cumătrie, unde nu a vrut sa meargă cu noi din diferite motive banale.
    Știți momentul ăla in care crezi ca poți, și mai poti puțin? Ei bine, mereu îmi zic asta, dar de fiecare dată simt ca numai pot.
    Gândesc atât de mult, fiind mereu singura cu copilul, încât simt uneori că înnebunesc.
    Plănuiesc sa ma apuc de scris, doar așa ma pot elibera cumva de frustrări.
    Unde dragoste nu e, nimic nu e.

    • Sorin spune:

      Eu nu mai fac consiliere, din păcate. Dacă simți că nu poți merge în această direcție, a iubirii cu toată ființa, atunci rămâne să mergi către independență. Da, știu, ai încercat și asta. Ideea este că ești într-o situație din care nu poți ieși ușor. Orice vei alege va fi greu și dureros și va dura mult. Același lucru se va întâmpla și dacă nu schimbi nimic: va fi greu și dureros și va dura mult. Depinde de tine unde vrei să te afli peste un an, doi sau cinci. Niciun psiholog și niciun preot (dacă te gândești să ceri ajutor divin) nu poate merge pe drumul tău. Îți trebuie un plan de ieșire și să îl pui în practică.

  • YourMuse spune:

    Buna seara,
    Sunt casatorita de 20 de ani, avem o fiica majora. Sotul meu niciodata nu a vrut sau nu a stiut sa comunice cu mine. Niciodata nu a participat activ, mereu s-a enervat si a plecat in alta incapere sau a inceput sa reproseze.Prefera sa se confeseze oricui altcuiva din afara familiei despre problemele noastre, despre mine, despre viata noastra insa cu mine nu vorbeste niciodata.Ori de cate ori greseste, ori de cate ori este necesar sa discutam despre ceva serios, el o ia inainte promitand ca nu se mai intampla sau ma evita ca sa nu discutam si totul ramane asa in aer. Nu reusesc nicicum sa il fac sa asculte, sa participe la discutie, sa comunice cu mine.Este groaznic, eu sunt o persoana comunicativa si foarte deschisa, vorbesc despre orice, bine sau rau, imi place sa imi rezolv problemele in interiorul casei mele. Deja imi este foarte greu sa mai accept tacerea lui. Nu este un barbat prost, ba chiar pot spune ca este foarte inteligent insa ii place sa faca pe prostul ca sa fie lasat in pace. Mereu imi spune ca el nu stie sa comunice,ca nu are timp si chef de explicatii dar, cand vorbeste cu prietenii(joaca un joc de strategie si folosesc microfonul si castile) este foarte deschis, stie sa comunice foarte bine despre orice, chiar unora le da sfaturi de viata pe care, de fapt, el nu le pune in aplicare in propria viata. Exista o modalitate prin care as putea sa il fac sa comunice? Multumesc anticipat.

    • Sorin spune:

      De fapt, ideal ar fi să vorbești pe stilul lui. Să găsești acea formulă în care să-i spui cât mai specific, cât mai succint, fără cicăleală. Eventual cu notițe scrise. Vorbiți și cădeți de acord. Îi este cu atât mai greu cu cât este mai presat. Ca să vorbească înseamnă să cedeze, să piardă. Dacă mergi pe termenii lui, poate va fi mai deschis cu timpul.

  • Ionut spune:

    Iubita mea s a despărțit de fostul iubit pentru mine.Fostul când și-a refăcut viața i a blocat orice cale acces,am înțeles ca îl hărțuia….După
    a început sa o caute pe actuala iubita a fostului pe rețelele de socializa și timp de 3 ani i a dat lik uri la poze.M am trezit cu un mesaj de la actuala iubita a fostului in care mi-a spus sa o trimit pe iubita mea la pshiolog pentru ca a făcut o obsesie pentru trecut….Nu înțeleg de ce face aceste lucruri…Noi suntem de 4 ani împreuna și avem un copil…De ce vrea sa se facă simțită in fosta relație? Actuala iubita a fostului ei iubit este o femeie frumoasa….A făcut obsesie?

    • Sorin spune:

      A făcut, da. Îi este frică să ia o decizie definitivă. Ar fi suferit și dacă l-ar fi ales pe celălalt. Ce poți face? Un psiholog ar clarifica aceste aspecte. Poate o va inhiba și să știe ce gândește fata respectivă despre ea. Poate și dacă s-ar gândi la ce ar spune prietenii ei dacă ar ști. Poate și articolul de pe site cu “frica de greșeală”.

  • Elena spune:

    Buna ,acum 3 săptămâni prietenul meu s-a despărțit de mine,după o relația de aproape 3 ani,acum un an,fix in aceasta perioada s-a mai despărțit o data de mine pentru 2 luni,acum când ne-am despărțit mi-a spus ca regreta ca mai mi-a dat o șansa și ca nu mai vrea niciodată sa se împace cu mine.Nu pot trece peste aceasta relație, am dedicat absolut tot și am pierdut usor usor ,încă încerc sa ma împac cu el și el vede chestia asta.Ne-am mai văzut prin prietenii comuni,la început nici nu ma bagă in seama și când vorbeam doar noi 2 ,îmi vorbea foarte urat,acum încearcă sa vorbim strictul necesar,ca cunoștințe .Peste o luna vom avea o petrecere de 3 zile la munte unde suntem invitați amândoi.El când a aflat a refuzat categoric ca voi fi și eu ,nu voia sa meargă,acum a spus ca atata timp cât nu îl deranjez și nu vorbesc cu el ,vine.Sincer,cred ca pentru el și merg , pentru ca văd o oportunitate de împăcare,Imi este foarte dor de el și îmi pare rău pentru certurile din ce in ce mai dese.Mi-as dori sa fim din nou împreuna , deoarece am realizat ca eu am greșit mai mult (am o gura mare).Sincer nu cred ca mai ma iubește, dar cred ca tine la mine.Cum as putea sa îl recâștig ? Arătându-i ca m-am schimbat și nu ne vom mai certa la amploarea aceea pe niște lucruri banale.El spune ca ar vrea sa fie cu alta fata(cu toate ca nu are prea multe fete), dar ii este frica ca ma voi bagă eu.

    • Sorin spune:

      Deocamdată, cu cât insiști mai mult, cu atât se simte mai sufocat. Te grăbești să nu-l pierzi, dar așa îți crești șansele să-l pierzi. Dacă mai aveți șanse, fii mai rece, cunoaște alți băieți, fii mai independentă, chiar dacă simți că este forțat. Și dacă nu se repară relația, tot ești cu un pas mai aproape de a fi cu cineva grozav. Desigur, dacă simți că ceva ar fi de îmbunătățit la tine, fă-o.

  • Mihaela spune:

    Bună dimineața , am o fetiță clasa a VIII ,și locuiesc in curte cu mama , am fost căsătorită 12 ani forțând mana mamei , ea nu ar fi fost de acord cu relația noastră , nici acuma nu pot să îmi fac o relație mă toaca încet tot timpul are ceva de obiectat și îmi scoate fetița în fața CE O SA ZICA FATA , O SA FIE FERICITĂ, ce sa mă fac , vreau o relație stabilă sa am pe cineva lângă mine .
    MULȚUMESC .

    • Sorin spune:

      Ceea ce spunem nu sunt lucruri foarte gândite. Adesea sunt înregistrări în mintea noastră pe care le derulăm cu voce tare. Mama ta spune ce-a auzit și ea. Nu are mai multă experiență. Fiecare om se convinge pe parcursul vieții de ceea ce credea când era mic. Altfel spus, nu trebuie să iei în serios. Îi poți spune că îți asumi toate riscurile. „O să ți se întâmple asta!” „Asta e, așa e viața! Nu poți trăi într-o cutie. Te mai rănești din când în când.” „Ce-o să spună fata?” „De ce n-o întrebi? Crezi că ea și-ar dori să rămână singură toată viața? Și dacă nu și-ar dori asta pentru ea, de ce și-ar dori-o pentru mine?”.

  • Maria m spune:

    Acum 3 ani mi-am părăsit dragostea vieții mele de atunci, căutam un pansament, l-am întâlnit pe actualul iubit cu, care am și un copil de 1 an jumătate.
    In momentul de fata, eu am un amant, el probabil mai multe. El e plecat din țara, vine la 2 luni acasă, se comporta orbil, deși sincer, de fiecare data sunt pregătită sa mai dau o șansa iubirii noastre. Este rece, de piatra, ma evita, face tot posibilul sa se ferească de discuții serioase, momente romantice, orice sa nu aibe contact cu mine.
    Am ajuns sa fii dependentă de el financiar, nu pot munci momentan. Ma manipulează, umilește și șantajează. Sunt blocată. Este de parcă m-am trezit din cel mai oribil coșmar trăit vreodată.
    Mă simt neputincioasa, nici gândul ca va pleca in 2 săptămâni nu ma mai linisteste. Nu-l mai suport, și de fiecare dată când vine, parca este din ce in ce mai rău, mai rece și mai misogin. Din punctul lui de vedere “trebuie sa tac ai sa exacut”
    Dacă as fi independența financiar, dacă as fi o mamă care s-ar gândi la fericirea ei mai întâi, as pleca acum.
    Sunt disperată, viața mea ar fi putut fi altfel, este cel mai groaznic moment trait se pana acum.

    Ideea e ca eu îl iubesc, chiar și așa cum este el, dar el îmi pune zidul ăla, cel cate m-a împins in brațele altuia, dar cu, care nu vreau și nu putem avea mai mult. In schimb, eu am nevoie de siguranța, iubire și liniște. Mi-as fi dorit ca tatăl copilului meu sa fie cel ales.
    Profund dureros, din femeia cu personalitate puternica, independenta din toate punctele de vedere, mă văd pentru prima data in viața, useless. Bună de nimic, frustrata, cu mâinile legate.
    Am încercat sa muncesc, oboseala din timpul nopții, zilei cu bebelușul, momentele in care el răcește ori altele se întâmpla, nu îmi permit sa am un job stabil.
    Iar ne întoarcem de unde am plecat. Manipularea lui, disprețul și siguranța ca mereu voi fi aici, căci am nevoie de el.

    • Sorin spune:

      Dacă tot îl iubești, poate reușești să mergi spre el. Aceasta este o oportunitate în care încă mai poți face ceva. Mai târziu va fi mai greu. Poate el te refuză pentru că se simte refuzat la rândul lui. Poate dacă ești drăgăstoasă peste toate misoginiile lui (o perioadă de câteva luni, măcar) vei reuși să-l apropii. Deocamdată el crede că nu poate avea o relație de iubire adevărată cu tine (asta cred misoginii – că trebuie să manipuleze femeile sau să le domine). Dacă, atunci când el este jignitor, îi spui prietenește că te doare și că ți-ar plăcea să-ți vorbească mai frumos (și să-i răspunzi iar și iar la următoarele replici care vor fi tot mușcătoare) poate îl dezarmezi. Dacă îl aștepți cu drag, poate se va simți că aparține casei, cuplului, familiei. Dar trebuie să menții starea asta constantă (cât de bine poți). Dacă te enervezi și devii jignitoare, el se va convinge că a avut dreptate, se va simți rănit și se va îndepărta. Și ai juca ceea ce se numește „Te-am prins ticalosule”. Adesea, când propun o soluție aud „am încercat-o”. Poate simți și tu asta. O încercare adevărată implică să te dedici plenar o perioadă lungă de timp (luni, ani) și să faci tot ce poți nu să-ți demonstrezi că nu merge, ci să faci să meargă. Să-ți îmbunătățești strategia în fiecare zi. Să fii sigură că mai târziu nu vei spune „se mai putea și așa”, ci să fi încercat totul cu toată inima.

  • Anonim spune:

    Buna ziua as dori sa imi raspundeti la o intrebare la care inca nu am gasit raspuns dece cand sunt la parintii mei sunt linistita relaxata..in siguranta si cand ma mut inapoi la socrii sunt stresata fac atacuri de panica..nu ma simt bine deloc practix n.am liniste deloc …???

    • Sorin spune:

      Este o întrebare de care ai beneficia mai mult dacă ți-ai răspunde singură. „De ce” nu este un început bun, totuși. O poți reformula cu „ce anume cred de reușesc să mă simt așa?”, „cum fac să mă simt așa?”, „de ce ai avea nevoie la socri să te simți mai aproape de cum te simți la părinți? și ce anume depinde de tine?”. Aproape întotdeauna este ceva ce poți face. Posibile răspunsuri ar fi că îți este frică de ei, de pierderea imaginii pe care ai muncit s-o întreții, de critică. Sunt frici ce pot fi învinse dacă îți schimbi modul în care te raportezi la ei. Vezi prin articole ceva ce te-ar ajuta să te iei mai puțin în serios, ceva ce te-ar ajuta să treci mai ușor peste critică.

  • Alina spune:

    Ceau Sorin,
    As vrea si parerea mea sa nu ma imbat cu apa rece: M-am despartit de fostul meu in urma multor reprosuri din partea mea,l-am provocat sa ma atace oarecum,in fine,a fost urat…ideea e ca oficial ne-am despartit acum recent dar fara ca pana acum sa ne mai vedem.Doar in vara dupa 1 an in care din diferite motive invocate de el nu ne-am vazut,in vara insa am mers eu la el ca traieste in afara ca sa vorbim.Ulterior in sept el mi-a zis ca are alta.Atunci eu am simtit ca mor..dar nu i-am mai reprosat mare lucru si i-am multumit ca mi-a recunoscut.De atunci am mai comunicat dar eu invocand pretexte iar el mi-a raspuns sacadat.Apoi l-am lasat in pace si i-am inchis orice cale de comunicare si iclusiv fb ul l am sters sa nu ma mai vada si sa nu l vad cu actuala.Acum chiar din greseala i-am trimis un e mail cu chestiuni de serviciu meu din care se vedea clar ca i greseala.Si totusi el mi-a raspuns: ca ce i trimit lui alea? Eu i-am raspuns: Greseala iar el mi-a raspuns: Mare figura esti! 🙂 Si apoi eu i-am raspuns cum ca ,chiar a fost o greseala si sa nu mai interpreteze si i-am recunoscut ca da,m am gandit la el si ca nu l pot minti ca da,il iubesc dar trebuie sa l uit ca are iubita si nu vreau sa fim amici.El inca n-a raspuns nimic,nu stiu nici de o mai face!? Ideea e: de ce a cautat conversatie?! Oare ii lipsesc sau ii pare rau ptr ce mi a facut sau vrea sa fim amici? Ce parere ai tu?! Multumesc mult!

    • Sorin spune:

      Nu cred că va mai răspunde, pentru că vede că suferi. Nu vrea relația și nu este important pentru el să fiți amici. Ca și una dintre persoanele de dinainte și ca mulți, mulți oameni (între care și eu în trecut), cauți mai degrabă suferință decât fericire în dragoste. Este varianta mai sigură, mai puțin riscantă. Vezi prin articole mai multe detalii. Ce-ai avea nevoie să faci ca să-ți schimbi atitudinea față de relațiile de cuplu? Este o întrebare la care răspunsul tot evoluează. Puneți-o frecvent și pune în practică revelațiile.

  • petre spune:

    Sorin , ea nu vede o cale de a continua poate și datorită distanței și timpului maxim care ar fi de scurs , dacă vezi o rezolvare te rog să îmi spui , nu vreau sa o pierd .

    • Sorin spune:

      Așa este. Ai zis. Mi-a scăpat. Atunci nu este o șansă foarte mare. Poate reușești să rămâneți amici timp de acești doi ani și să îi mai dați o șansă relației atunci.

  • Viki spune:

    Bună ziua cum pot scăpa de gândul de a ma sinucide, gândul ca trăiesc singura și ca nimeni nu ma înțelege,stau cu concubinul nu sunt măritată și nu ne înțelegem de când am născut eu și el ma amenință ma bate și cel mic tipa și plânge ce pot face sa nu îl fac sa sufere pe cel mic dar nici eu nu vreau sa fac ceva greșit ajutați-mă cu un sfat

    • Sorin spune:

      Sinuciderea este o formă de a scăpa de acolo. Nu vrei să mori, vrei să scapi. Cum altfel poți scăpa? Nu asta este viața ta. Este doar un episod. Cum poți începe altul? Imaginează-ți unde vrei să fii în 5 sau 10 ani și gândește-te ce-a trebuit să faci să ajungi acolo. Sunt convins că este foarte greu, altfel plecai deja. Dar când alternativa este moartea, nu prea ai mare lucru de pierdut. Cât despre a-l opri să te mai bată, vezi câteva mesaje mai jos o situație similară.

  • petre buta spune:

    Sorin , multumesc te sfat , o sa-i recomand dar pana acolo mai sunt si alte neajunsuri , ala era CUIUL ei asa il denumea si cred ca exista o rezolvare .
    Avem o relatie la distanta , vorbim , ne dorim ,dar e posibil sa nu ma accepte fiica ei in varsta de 15 ani , eu sunt legat de o afacere inca maxim 2 ani , in toata aceasta ecuatie exista sansa sa fim inpreuna , cum vezi tu rezolvarea .
    MULTUMESC .

    • Sorin spune:

      Încă 2 ani de distanță? Pe de o parte fiica nu prea are la ce se opune, pe de alta, este o provocare. Aveți, totuși, o vârstă și aveți șanse mai mici să cunoașteți pe cineva nou, cum fac adolescenții așa că, da, aveți o șansă. Legat de ce-și dorește fiica, probabil vrea ca mama ei să fie iubită. De asemenea, nici ei nu i-ar plăcea să-i aleagă mama partenerii.

  • Anonim spune:

    Buna !!am o problema care ma afectează foarte grav, stau cu soția de ceva timp știind de relația ei din trecut cu 2 bărbați de fiecare data când cine rostește numele lor sau ami aduc aminte, ma face sa ma simt foarte prost, cum as putea trece peste asta.

    • Sorin spune:

      Înțeleg că nu a fost virgină și asta te deranjează, nu? Soția ta nu s-a născut pentru tine. Nu-ți era datoare cu nimic. Nu este problema ta viața ei de înainte să fie cu tine. Așa că nu ți-o asuma. Nu încerca s-o rezolvi. Nu ai de ce s-o pedepsești, nu ai de ce s-o iubești mai puțin. Dacă te înșeală este altceva, pentru că acum îți este datoare. Dar trecutul ei este viața ei. În ce privește prietenii, le poți spune direct că te deranjează, și-au atins obiectivul. Bravo! Acela era punctul sensibil. 1-0 voi! Dacă nu le dai motive să se amuze, vor renunța.

  • Marina spune:

    Casnicie de peste 20 ani,un copil, inca de la inceput sotul nu a fost interesat de fericirea mea, el considerind ca sotia trebuie sa ingrijeasca si hraneasca sotul; in primii 12 ani de casnicie am fost casnica, de indata ce m-am angajat am fost acuzata de sot ca imi abandonez copilul, orarul meu de lucru fiind unul de zi, nicidecum sa lipsesc cu zilele,,,asa se face ca la ora actuala el isi satisface micile bucurii, hobbyuri iar cand vine vorba sa mergem impreuna intr-o oarecare calatorie, nu neaparat waw, ma lovesc de raspunsul ca este satul de calatorii si drumuri(avind un serviciu de asa natura) si ca oricum daca am merge , el ar sofa si pentru el nu ar fi decat o corvoada.Adica, el practic, vrea doar o fiinta langa el care sa ii faca menajul;Gresesc sau eu sunt cea cu probleme?

    • Sorin spune:

      Nu greșești. Tot ce-ai descris, de la job la călătorii, este perfect rezonabil. Poate găsiți soluții astfel încât să vă întâlniți la jumătatea drumului sau să vă satisfaceți unele dintre aceste nevoi cu alți oameni.

  • petre spune:

    buna ziua , am o nedumerire in legatura cu prietena mea si anume: diferenta de inaltime ea fiind mai mare decat mine (10 -13 cm) si motiveaza ca din cauza asta ea nu ma poate iubi , mie mi se pare un motiv invocat de ea , toate celelalte lucruri fiind in regula , imi spune ca ma iubeste , ca ma doreste , ca vrea sa traim inpreuna , dar nu ma iubeste din cauza inaltimii .
    eu am zis ca ceva nu se leaga , cum poti tine la o persoana , nu poti trai fara ea , nu poti dormi fara ea , e posibil asa ceva (eu i-am recomandat un psiholog ) ,are rost sa mai continuam ?
    MULTUMESC

    • Sorin spune:

      Trebuie să aleagă între tine și societate, după cum îți d dai seama. Va fi prinsă între, dacă va rămâne cu tine. Va trebui să fie puternică să înfrunte societatea (adică să facă față la glumele care se fac pe seama voastră și foarte puține persoane au atâta putere. Un psiholog ar ajută-i, dar este posibil să dureze mai mult decât puteți aștepta. Dacă ai insistat o perioadă rezonabilă și ea nu-și dorește, acum cu cât vei insista mai mult cu atât o vei convinge mai tare că are dreptate. Ar fi în avantajul tău dacă altcineva ar încerca s-o convingă (de exemplu, un psiholog).

  • Gratiela spune:

    Iti multumesc mult de sfat si raspuns. Intr adevar in copilarie n am avut parte de iubirea parintilor si da de mica ma atasam de persoane si sufeream ca nu primesc afectiune iar acum la maturitate asta caut,afectiune si probabil ii sufoc,nu stiu dar stiu ca ma atasez ffff repede si sunt ffff sincera si ei profita. Mai e si chestia ca a fost prima relatie normala din viata mea restul fiind in postura de a 2 a sau a nu stiu cata. El a fost prima relatie normala si credeam ca insfarsit dzeu mi a dat si mie omul pe care sa l am mereu cand mi e bn sau cand mi e greu..n a fost asa..dar simt ca el o sa fie al meu. Plang si ma rog ca o minune sa mi l aduca inapoi. Acum am inchis si fb ul in speranta ca intr o zi imi va simti lipsa. Nu stiu asa sper..fiind aceiasi zodie cu el cred ca si el se manifesta uneori ca mine. Stiu ca l iubesc enorm dar el acum mi a zis ca iese cu cineva. Cum o vrea dzeu! Cred si in destin. Iti multumesc ptr tot.

    • Sorin spune:

      Îmi pare rău, dar nu mergi într-o direcție câștigătoare. Trăiești același scenariu, încă. Îți aranjezi viața cu speranțe care nu fac decât să-ți aducă și mai multă suferință. Ce poți face este să te împaci cu ea, să nu o mai eviți. Să o accepți, să o triști așa cum vine, știind că este inevitabilă și că va trece. Vezi prin articole mai multe informații despre această acceptare.

  • Gratiela spune:

    Buna Sorin,
    Am o dilema: ce probleme am eu daca ma atasez repede de barbatii din viata mea iar cand ei se despart de mine,eu insist prin tot felul de metode si simt ca viata mea s-a prabusit si asta tine si cate 2 ani dupa fiecare astfel de intamplare.Recent m am despartit de fostul cu care fizic nu ma mai vazusem de 1 an si fara ca el sa insiste,eu il cautam,iar in final mi a zis ca are alta si eu ma simt sfasiata de durere,plang non stop.De ce simt ca el o sa fie al meu?! Invata ma cum sa depasesc momentul,cum sa accept ca el nu m a iubit niciodata? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Asta este ceea ce cauți, de fapt: această durere. Desigur, nu conștient. Această lecție (cum că viața este durere) ai învățat-o în copilărie și acum, inconștient, continui să-ți confirmi. Făcând asta, viața ta devine predictibilă și, deci, pare sigură. Este ceea ce toți căutăm: familiaritate. S-ar putea ca totul să ți se pară nou și incredibil. Nu te gândești din când în când că ești făcută să fii singură? Nu continui să învârți cuțitul în rană cu toate aceste detalii și concluzii? Este pentru a lua cât mai multă durere. Să te pedepsești. În speranța că “vei învăța” sau că se va termina cu ghinionul. Însă continue să se repete pentru că acolo este starea cea mai ușoară. În relație nu simți ca și cum se va termina curând? Nu interpretezi orice semn neclar ca prevestind despărțirea? Știind că este o iluzie și că gândurile negative ți le provoci singură, poți prelua controlul. Vezi prin articole mult mai multă informație.

  • Teodora spune:

    Ca sa poti sa intelegi pe altul trebuie mai intai sa te înțelegi pe tine

    • Sorin spune:

      De aceea psihologii se formează (cel puțin la facultatea de stat) făcând multe ore de dezvoltare personală. Mii de ore, la propriu, de studiat minți în general și mintea fiecăruia în mod special.

  • Alina spune:

    Buna mai nou mi-am părăsit iubitul doar din faptul ca ne-am certat si acm mie foarte greu fără el si nu ma pot opri din plâns am încercat sa vb cu el dar el mi-a spus ca sa terminat si să-l uit ce pot face in situația asta

    • Sorin spune:

      Dacă nu mai vrea relația înseamnă că nu era foarte fericit nici înainte și asta a fost scuza de care avea nevoie. Dacă vrea doar să te pedepsească pentru că ai mers prea departe cu supărarea, îi poți spune că ai exagerat, că ți-ar fi plăcut să fi rezolvat problema împreună, mai degrabă și că vei ști mai bine data viitoare. Îl înțelegi dacă îi va lua niște timp să te ierte, dar ți-ar plăcea să mai vorbiți la telefon din când în când, până atunci.

  • Anonim spune:

    Bună ziua am o problema, am o relație de doua săptămâni cu o fata, dar exista o problema parinti ei mai ales tatăl ei ma supune la presiuni oare cum, cred ca să ma testeaze dar îmi este destul de frica sa nu ii greșesc cu ceva sa nu o mai lase sa se vadă cu mine sau mai rău să pățesc eu ceva fizic
    putea face??

    • Sorin spune:

      Vei greși. Va avea răbdare cu tine până se va întâmpla. Îl poți întreba direct ce fel de băiat i-ar plăcea pentru fiica lui. Cum și-ar dori ca fiica lui să se simtă în relații cu prietenii ei? Îi poți spune că relația este ceva ce ne oferă o bază, o susținere în viață care ne permite să riscăm mai mult în lume, să facem lucruri mai îndrăznețe, pentru că avem pe cineva acolo în caz că ne rănim. Și ca să avem o relație frumoasă ca adulți trebuie să învățăm prin experiență. Desigur ai defecte, dar ai cele mai bune intenții cu fiica lui și vrei să fie fericită alături de tine.

  • Anonim spune:

    Buna.Am un băiat din prima căsătorie, băiatu a rămas la mine.eu m-am recăsătorit si mai am un băiețel.Problema e ca nu ma mai inteleg cu băiatul cel mare și dacă vreau să îl dau fostului ce ar trebui să fac nu stiu daca tatăl lui vrea să-l primească.

    • Sorin spune:

      Poate mergi cu băiatul mare la psiholog și clarifici de ce este furios. Deja vrea ceva ce nu primește. Să fie și abandonat, pe lângă durerea pe care o simte, îl va afecta și marii mult. Caută să rupi relația dificilă pe care o ai cu el. Mergi la un psiholog (femeie sau bărbat) pentru a vă ajuta să vă găsiți cuvintele potrivite.

  • Anonim spune:

    Cum as i putea sa ii fac poza. Daca el sta in spatele meu la 4 pasi distanta. Daca ma vede cand ii fac poza?

    • Sorin spune:

      Este ok să te vadă. Important este să nu-ți ia telefonul după. Să știe că ai o poză cu el și, dacă se întâmplă ceva cu tine, va fi ușor de identificat.

  • Roberta spune:

    Buna ma numesc Roberta am 23 de ani si de 4sni dunt casatorita am 2 cop
    In ultima vreme ma simt atrass de un alt barbat ,si in timpul actului sexual îmi imaginez ca este acel barbat în locul sotului
    Bine înteles ca toate au ajuns asa cum sunt datorita faptului ca sotul era primul care a facut acest pas si nulte altele dar lam iertat si tot a facut aceleasi greseli de 2 ani tot asa face .
    Intre timp am ajuns sa cunosc un alt barbat el imi ofera tot ce nu poate dotul desi nu am avut sex împreuna
    Ce pot face nu stiu ce

    • Sorin spune:

      Dacă rămâi, vei fi tratată la fel: ca o relație de rezervă. Soțul tău nu greșește. Ceea ce face este intenționat. Știe că te doare, dar nu-i pasă. A rămâne în relație înseamnă a educa copiii în acest model comportamental. Pe de altă parte, ruperea relației te-ar putea lăsa singură să ai grijă de copii. Să-ți găsești cu greu un alt partener de durată, să încerce mulți să se culce cu tine și să te lase singură la final. Tocmai că ai aceste alegeri riscante în față îl face și pe soțul tău să te trateze așa. Nu ai unde să fugi. Tu știi în mediul tău ce alegere poți să faci. Având în vedere că te-ai căsătorit atât de tânără, aș spune că bărbații din jurul tău gândesc cam ca soțul tău. O alternativă este să-i spui soțului tău că vrei să faci și tu sex cu un alt bărbat. Că nu înseamnă nimic pentru tine, vrei doar să faci sex cu el (adică să-i spui ce-ți spune și el). Spune-i că vrei să-ți de-a el voie. Pentru “da” trebuie doar să se culce el cu altcineva. Acesta va fi semnul vostru. Nu-i vei spune nici cu cine, nici când, nici măcar dacă s-a întâmplat. Va fi secretul tău. Acum aștepți semnalul lui. Și nu te sfii să pui în practică. Minciuna îi va face pe alții să-și piardă încrederea în tine. Dacă el spune că e bărbat și de aceea face asta, îi poți spune că-ți pare rău că nu înțelege femeile (cum că ele au nevoie de respect și apreciere și dacă soțul nu este in stare să le ofere vor fi tentate să caute în afară).

  • CRTAnonim spune:

    Salutare,
    Povestea incepe acum 1 an si 10 luni in urma! Ea 17 ani eu 36 ani! Ne-am cunoscut, am trait o iubire puternica timp de aproape 1 an si jumatate, dupa care, incet, incet am inceput sa ne distantam! Acum 2 saptamani ne-am despartit! Am trecut prin multe impreuna, a fost alaturi de mine mai tot timpul, am fost in foarte multe calatorii, ne-am distrat, ce sa mai a fost perfect! Motivul despartirii zicea ea, care acum are aproape 20 ani ca nu este pregatita sa aiba o relatie pe viata cu un singur barbat! Ca este inca tanara si ca isi doreste sa isi traiasca viata! Eu, vreau acelasi lucru! O iubesc insa extraordinar de mult! Si, nu imi vine sa ma las asa usor! In aceste ultime 2 saptamani, ea nu a fost cu nimeni, eu am avut deja 2 relatii fff scurte tot cu persoane de varsta ei! Am cautat-o, am vorbit, imi spune ca ma iarta, dar ca nu vrea o impacare! Si, ca nici nu vede sanse decat poate in viitor, cand ea o sa fie poate pregatita pt altceva! Ca nu s/a despartit usor, pt ca nu ii lipsea absolut nimic! Nu a fost materialista, de asta sunt sigur! Ce sa fac? Sa incerc sa o recuceresc sau sa o las in pace? Precizez ca mi-am schimbat domiciliu pt moment, ea este in Bucuresti, eu am plecat la Cluj! Am nevoie de sfaturi. Multumesc

    • Sorin spune:

      Din că spui, pare că s-a încheiat. Faptul că te-a iertat dar nu v-ați împăcat aseamănă a sfârșit. Distanța cu atât mai mult va răci lucrurile.

  • Anonim spune:

    Buna,am 16 ani si am o problma.Un barbat nu il cunosc dar de vreo 2 sapt ma urmareste.mi am dat sema ca era in spatele mei . Si lam intrebt “auzi tu m urmaresti?” Iar el a zis”ca e o coicidenta” iar eu i am zis” o coicidenta e o sera doua nu 2 sapt” iare el a plecat nu mai ma urmarit vreo doua zile . Apoi am iesit sa iau ceva de la magazin si a mai venit in spatele .org dar era ascuns intre blocuri. L am vazut cand a iesit de acolo cand am pus plasa jos. Ca sa imi deechid usa de la bloc.mie frica sa mai ies si afara dar si la scoala. La politie daca merg nu am dovezi ce sa fac? Nu am cum sa plec .com carrtier pentru ca sici am apartament. Mama a zis sa nu mai ies afara dar nu am cum sa stau numai cu frica

    • Sorin spune:

      Fă-i o poză cu telefonul, într-o primă fază. Mergi cu ea la poliție și recomandă-le să-l țină sub supraveghere sau să-l investigheze pentru posibile alte cazuri (de viol, dispariție). Să-l legitimeze, măcar, să vadă că este suspect dacă se întâmplă ceva cu tine. De asemenea, vezi cum poți să-ți pui pe telefon un număr de urgență și ține-l la îndemână când mergi pe stradă. Dacă cei de la 112 sunt dificili, apelează la poliția locală. Ia atitudine ca să nu ia el.

  • Florea Mariana spune:

    Buna ziua numele meu este Florea Mariana și am o problema mă puteți ajuta eu am avut o relație de 4 ani cu un bărbat mai mare că mine cu 12 ani și am un copil de un an și i luni noi ne-am despărțit sau mai bine zis eu am plecat de la el din cauză că el consuma alcool și era agresiv cu mine și de fata cu băiețelul meu l-am părăsit în luna aprilie anul acesta și de atunci tot mă amenința și mă torturează psihic nustiu ce sa mai fac simpt că inebunesc mereu mă sună să mă amenințe că îmi ia copilul și că mă omoară sau mă bagă în scaun cu rotile va rog spunetimi ce sa fac am fost și la poliție dar tot nimic numai știu simpt că inebunesc ajutatima va rog

    • Sorin spune:

      O variantă (dificilă) este să suni la secția locală de poliție de fiecare dată când te sună. Să le dai din stresul tău. Să le spui că nu vrei să-i suni așa de des și că ți-ai dori să-l oprească să poți să-i lași și tu în pace. Dacă se plâng și nu-ți mai răspund, sună mai sus. Este dreptul tău; este un serviciu pentru care plătești. Legat de agresor, îl poți întreba ce-și dorește să obțină când te sună așa. Ce i-ar plăcea să se întâmple? Se așteaptă să te îndrăgostești de el dacă te amenință cu moartea? Chiar și-ar dori să stai cu el de frică? Să trăiești cu groaza violenței toată viața? El și-ar dori să trăiască așa? Contează cum i-o spui. Evită să ai o atitudine care cere milă, o atitudine de victimă. Asta îl încurajează. Folosește una de egalitate sau măcar una de mamă. De asemenea, vorbește cu părinții și frații sau prietenii lui și spune-le ce se întâmplă. Presează-i și pe ei să ia atitudine. Trebuie să te lupți să scapi de el. Dacă nu faci nimic ar putea să renunțe sau ar putea să facă mai mult; nu este sub controlul tău. Dacă îl ataci în acest fel, va deveni mai agresiv verbal, într-o primă fază, dar controlul social (ceea ce l-am ținut pe loc și până acum) va fi întărit. Și încă o idee: pe lângă “ce-ți dorești să se întâmple când mă ameninți?”, dacă vrei să nu te mai sune, există în telefon o opțiune pentru a-și bloca numărul. Când te va suna după un altul îi poți spune că îți poate rău, dar trebuie să-l blochezi pentru că discuțiile cu el îți fac rău și apoi închide și blochează și celălalt număr.

  • Alexandra spune:

    Bună nu am scris niciodată povestea mea ,dar am o căsnicie de 4 ani din care a rezultat si un băiețel , soțul meu de 3 ani sa schimbat total ,mă minte într-una zilnic ,la orice cuvant ,este indiferent si nepăsător , nu i intereseaza daca plec dau daca raman ,părinți lui sunt mai presus decat noi ,pitești bani ,nu comunica cu mine ,nu imi ofera atenție , am crezut ca eu sunt vinovată pentru comportamentul sau ,dar am ajuns sa cad pshic,am obosit sa mai lupt ,copilul il iubeste enorm dar el pur si simplu nu il intereseaza nimic ,este foarte rece si indiferent ! Spune că ne iubeste dar nu face nimic pentru noi! Nu mai stiu ce sa fac ! 🙁 Am obosit ma gandesc la divorț de o perioada dar nu vreau sa imi distrug copilul emoțional! Ce ma sfătuiți da fac ? multumesc

    • Sorin spune:

      Un divorț este greu pentru un copil. El își iubește părinții și-i este greu să nu-i vadă împreună. Pe de altă parte, nu vrea să fie motivul pentru care mama lui a rămas nefericită toată viața. Nu-i va fi foarte de ajutor să învețe să se sacrifice pentru alții cu prețul fericirii lui. Sau, dacă învață de la tată, să nu-i pese de cel care-l iubesc și să fie singur înconjurat de oameni. În privința dacă să mergi spre divorț sau nu, înțeleg că ai încercat și nu se poate. Uneori nu se poate face nimic, uneori relațiile mor. Poate această zdruncinătură va mai declanșa ceva în el.

  • Bogdan spune:

    Buna ziua sunt casatorit de 7 ani cu sotia mea am o problema eu sunt mai dezinvolt mai dezinhibat in pat imi plac perversiunile dar sotia mea este prea cuminte nu comunica cu mn in pat tace pe toata perioada actului sexual inainte era mai dezinvolta si ia dar acum sa cumintit de tot si nu imi place deloc treaba asta cum asi putea sa o fac sa fie mai dezinvolta mai vulgara sau dezinhibata am tot vorbit cu ea si zice ca va fi dar nimik ajutatima va rog nu vreau sa ma despart de ea o iubesc sau am eu o problema?

    • Sorin spune:

      Aș spune că atunci când era dezinvoltă și dezinhibată o făcea pentru tine, dar nu era nevoia ei. Acum pare să-ți ceară să o faceți așa cum îi place și ei. Îmi pare rău că asta te face să vrei să o abandonezi. Când ea a avut de făcut aceeași decizie (ca tine sau despărțire),a ales să-ți facă ție pe plac. Acum ai șansa iubești pe limba ei, exact cum îi place ei mai mult. Îți arată calea fericirea ei. Dacă mă înșel și dezinhibarea era ceva al ei și nu o făcea pentru tine, atunci fie s-a schimbat (a obosit sau este tristă legat de un anumit aspect al vieții) sau dragostea ei pentru tine începe să apună. Discută cu ea și află de la sursă. Și ca să fie sinceră întreabă într-un fel în care să înțeleagă că este iubită și acceptată oricare ar fi răspunsul.

  • Andreeaf spune:

    Imi place de un coleg de munca cu 6 ani mai mic decat mine (el are 30). Am incercat sa ii sugerez foarte subtil ca ma intereseaza (zambete, priviri, cautat compania lui) insa nu am obtinut nicio reactie clara de la el (doar ca mi-a urmarit toate story-urile de pe Insta). Mai mult decat atat, l-am auzit ca mentiona ca se simte batran la cei 30 de ani (o fi criza de 30 dar ma sperie ce crede de fapt despre varsta mea: 36). Nu a initiat nicio invitatie, nicio alta forma de apropiere. Mie mi se intampla doarte rar sa imi placa cineva, ce sa fac? Imi este teama sa ii spun direct ca il plac dar ma gandesc ca pote si semnalele mele au fost mult prea subtile? Mentionez ca am fost la o petrecere de fia impreuna la care a stat pr langa mine si a socializat putin dar a si mers sa danseze foarte apropiat de o alta fata. Sa imi iau gandul, sa initiez o discutie? Barbatii dau de inteles clar cand le place cineva, nu?

    • Sorin spune:

      Nu, unii dintre noi sunt timizi și mototoli. Putem fi convinși de fetele care ne abordează și chiar putem să ne îndrăgostim de o fată mai târziu, chiar dacă la început ne gândim că vrem doar sex. Ce poți face? Ai putea să-l abordezi pe Facebook la o discuție, de exemplu, dacă este stilul tău. Inițial plecând de la o poză, apoi cu întrebări mai îndrăznețe. Sau i le poți adresa față în față. o altă idee este să folosești un intermediar să-i afli părerea despre tine (ca în liceu). O altă idee este să întrebi alte persoane (sau chiar pe el) ce ar face în locul tău. Ideea este că, dacă te place sau nu, nu va fi afectat de modul cum află (sau foarte puțin). Îți sugerez să-ți pui și un termen până la care să știe că îl placi – nu face o telenovelă de 4 sezoane din asta :).

  • Diana spune:

    Bună seara,as dori sa va întreb și eu de ce am stări de nervozitate atât de des?
    De ce nu pot lua o decizie la calm și doar când sunt nervoasa? Am 20 de ani și știu ca trebuie sa plec din casa părinților doar ca îmi este greu cu locul de munca și așa și nu înțeleg de ce surorile mele mai mici nu ma pot înțelege? De ce nu ma pot controla? Am probleme mintale ?

    • Sorin spune:

      Toți avem. Niciun creier nu este perfect calibrat. Dacă simți că modul în care te comporți nu te ajută la a-ți atinge obiectivele, atunci este de schimbat. De ce te comporți așa? S-a solidificat o coregrafie între voi. Dacă nu faci un efort să o rupi, de va întări cu fiecare repetiție. Cum să o rupi? Trebuie să te gândești la asta și să-ți notezi pe foaie ce să zici și să te ții de plan. Gândește-te cum vrei să se termine discuția și ce ar trebui să spui să meargă în acea direcție. Este ok să nu-ți iasă din prima. O idee de răspuns ar fi să numești cum te simți și să întrebi ce și-ar dori când te jignește, să zicem. Altfel spus, să fii sinceră și să demaști jocul în loc să vii cu replici “șmechere”. Mai vezi și prin articole poate mai sunt idei.

  • Dana spune:

    Multumesc mult. Voi incerca sa fiu mai atenta la “iesirile” mele nervoase.

  • Manuela spune:

    Este o problema mai particulara și tocmai de aceea as vrea sa pot vorbi cu dvs în partcular

    • Sorin spune:

      Mi-ar plăcea, dar nu mai practic. Dacă ai o întrebare și vrei să o pui aici, îți voi răspunde. Altfel caută cu încredere pe cineva la un cabinet. Se vor bucura să audă povestea ta și să-ți fie alaturi!

  • Dana spune:

    Buna seara!
    As vrea sa stiu de la ce am stari de nervozitate, ma enervez din orice, si fac urat, in sensul ca injur si ma comport urat cu parintii mei.. 🙁 Dupa ce ma calmez imi pare rau pentru tot, dar la nervi nu mai gandesc. Simt ca nu ma inteleg cu nimeni, si ca as fi o persoana extrem de complicata. Ai mei imi spun mereu ca nu ma poate suporta nimeni ca sunt o persoana rea si enervanta!! Ei ma scot din sarite si tot din cauza lor am ieșirile astea. Nu ma prea inteleg deloc cu ai mei. Ce sa fac sa devin o fata mai calma si linistita? Sa nu ma mai stresez pentru nimeni si nimic? Sa devin mai indiferenta in anumite situatii…

    • Sorin spune:

      Vezi prin articole. O idee ar fi că noi suntem singuri responsabili de cum reacționăm. Nu ne enervăm din cauza nimănui. Ne enervăm că ceilalți nu se comportă cum credem noi că ar trebui să se comporte, dar ei nu sunt responsabili de “cum credem noi”. Noi suntem responsabili de credințele noastre și de cât de mult ne adaptăm așteptările la realitate. O altă idee este că faci asta din obișnuință – dar, cu efort, te poți dezobișnui. O alta este că faci asta pentru a domina în relații – dominam când ne temem sau nu ne convine unde merg lucrurile dacă nu suntem noi în control. Și asta ar fi de mestecat. Vezi articole, cum spuneam.

  • Ionela spune:

    Probleme cu sora și mama soțului

    • Sorin spune:

      Sunt cărți scrise despre conflict și comunicare, este greu de condensat în câteva cuvinte. Poate, ca idee, nu face asta un aspect important al vieții tale. Nu lua relațiile cu ele sau cu ceilalți ca fiind de un anume fel (“problematice”), ci ia fiecare experiență individual. Ce simți fix în momentul ăsta (din timpul comunicării cu ele)? Ce poate fi îmbunătățit fix în momentul ăsta?

  • Mirela spune:

    Vă scriam cu ceva timp in urma despre relația cu soțul meu..Nu s-a schimbat mare lucru.Dupa schimbarea jobului la care pleca foarte vesel, venea la fel dar cand era vorba sa avem timp pentru noi spunea că nu are chef si e obosit.Acum nu mai are acel job,timp avem pentru noi foarte mult dar schimbarea in bine nu a venit.Din contra ,este mult mai mofturos, cade pe gânduri foarte des si nu vrea sa spuna niciodată la ce, se enervează foarte repede, numai are nicio inițiativă in treburile căsnice. De o îmbrățișare, un sărut nici nu poate fi vorba .Sa inteleg ca mi-a prelungit asteptarea facandu-ma sa sper ca treburile se vor aseza ? Am incercat sa discut cu el , ma asculta dar raspunsul este mereu ca vorbim Alta data problemee astea .Ce vrea el de fapt si eu nu inteleg , de ce refuza sau amana mereu chiar momentele de tandrete pe care eu i le ofer ? De câțiva ani este foarte schimbat , nu cunosc motivul si nici nu vrea sa mi-l spuna , de la vârsta de 40 de ani in colo sa nu mai avem momente frumoase între noi mi se pare prea devreme .Ce imi puteti spune , eu am văzut în el , am crezut că-l cunosc si stie ce vrea dar pare ca e schimbător. Ce l-a schimbat pe el si eu nu-mi dau seama ? Va multumesc !

    • Sorin spune:

      Poate este criza vârstei mijlocii? Perioada aceea când își pune viața Ion balanță, simte că i-a trecut tinerețea, că nu s-a ridicat la nivelul planurilor inițiale etc. Ar mai fi câteva ipoteze la care sunt convins că te-ai gândit și tu (stingerea iubirii, o altă femeie etc.). Ce-i de făcut? Ce zici de o îndepărtare și să te faci mai atractivă. Nu pentru el, nu aștepta să observe sau arate interes (poate nu arată), ci pentru tine, să fii mândră de tine, să exprimi că-ți place să fii văzută.

  • Andreea spune:

    De ce iubitul meu nu ma lasa sa ii fiu alaturi si ma respinge si e foarte rece cu mine?? Trece printr o perioada mai grea din cauza ca a picat un examen si simte ca i a dezamagit pe toti ptr ca a promis tuturor ca va lua acest examen. Totul era bine intre noi( sau asa simteam eu) si dintr o data e rece si respingator…
    Ce ar trebui sa fac? Nu l am lasat nicio secunda sa se simta singur, dar simt ca am devinit stresanta si nu imi doresc asta

    • Sorin spune:

      Este furios pe el și vrea s-o descarce tot pe el, dar dacă tu te pui in față o să fii victimă degeaba. Pe de altă parte, tu te temi că s-a răcit și că ar putea să rupă relația. Nu este complet imposibil, dar cerința ta de confirmare că sunteți ok (nu este conștientă, știu, dar este o parte importantă din comportamentul tău) îl poate îndepărta. Ce-ai putea face este să fii caldă cu el, înțelegătoare și să aștepți să se ierte. Fără sfaturi și maxime. Pentru o perioadă; nu la infinit – nu lăsa să se transforme într-o formă de dominare din partea lui.

  • Elena spune:

    Ce trebuie sa fac cind prietenul meu imi spune ca e acasa e obosit dar se duce in oras si nu-mi spune nimik eu ii spun ca sal sun sa vb el imi spune ca peste 20 de min ca sa nu ma pricep ca e in oras .

    • Sorin spune:

      El, nu din rea intenție, ci pentru că așa a învățat el că se face, te tratează că pe un obiect. Când vrea, te folosește, când nu, se străduiește să te țină în sertar. Ce poți face, este să te prezinți ca o ființă: să-i vorbești despre emoțiile tale, despre cum te simți când el spune asta. Să-l întrebi el ce-ar simți și să decideți împreună care este pragul de toleranță pentru fiecare (ideal ar trebui să fie foarte similare).

  • Ionela spune:

    Bună seara! Acum două săptămâni am cunoscut un băiat pe internet. Am vorbit câteva zile si am decis sa ne vedem. Si asta am si facut. Ne am văzut o săptămână în fiecare seară, se purta foarte frumos cu mine, imi dădea de inteles ca el chiar ma place, le a zis si părinților si bunicii lui ca vorbeste cu mine,părea încântat se ceea ce aveam noi. Eu i am zis intr o seara ca o sa ma mut in orasul in care locuieste si el si mi a zis ca e fericit pentru ca o sa ne mai vedem si nu o sa terminam totul.totul era perfect, mă făcea să mă simt iubita si speciala, iar eu intr o săptămână am reusit sa ma atașez extrem de mult de el, dar nu pot spune ca asta s a intamplat si din partea lui. El acum o lună terminând o relație de 4 ani si spunându mi ca numai are nici o treaba cu ea. Nu l am crezut prima dată dar pe parcursul acestei săptămâni mi a arătat, de fapt mi a dat de înțeles că așa este. Intr o seara ne plimbam si m a întrebat dacă m am atasat de el iar eu i am raspuns ca da, nu avea rost sa il mint…El mi a zis ca daca simt ca ma atașeze prea tare sa ii spun, si mi a dat de înțeles că nu ar vrea ceva cu mine, pe moment am simtit ca mi se rupe sufletul dar dupa m am gandit ca il pot ajuta sa treaca peste relația pe care a avut o…Ne am mai vazut o dată, iar după, acum o zi a venit la mine sa imi zică că el nu poate trece dintr o relatie serioasa in alta si ca daca vreau sa iesim sa ne distrăm si atat…eu n am acceptat pentru ca deja eu țineam si tin la el foarte mult, chiar dacă totul a decurs poate prea repede…Intr o săptămână. Imi este foarte greu fara el, mă gândesc non stop la ceea ce a fost între noi, nu m am culcat cu el, dar în schimb comportamentul si caracterul lui m au facut ca tin așa mult la el. Nu vreau sa imi imaginez cat de greu o sa trec peste si o sa uit pentru ca locuim foarte aproape unul de celălat…nu vreau sa il pierd de tot, chiar dacă numai vorbim acum, eu il vreau înapoi si mustiu cum sa fac asta. Eu M am gandit ca el s a despărtit de mine poate pentru ca s a împăcat cu fosta lui. Nustiu ce zic si ce sa fa, va rog sa ma ajutati!

    • Sorin spune:

      Dacă a spus că nu poate trece dintr-o relație de lungă durată la alta, atunci așa este. Cum a și zis, vrea doar să vă distrați. Poate viitorul (câteva luni) va schimba lucrurile, dar prezentul este așa cum ți l-a prezentat. Dacă spune putea repede că s-au schimbat lucrurile, cel mai probabil vrea sex. Din păcate, unele drumuri frumoase sunt drumuri închise.

  • Andreea spune:

    Buna ziua!! Am o mare problema..actuala relatie, fiind si prima, o am de aprox 7 luni de zile. Totul a fost ok si frumos cu iubitul meu, in primele 2 saptamani am vorbit si am decis ca la finalul a celei de a2a saptamana sa ne vedem..el fiind din Buzau si eu din Slobozia. Ne am vazut, a fost totul frumos. Ma intrebase daca sunt virgina si eu i am spus ca sunt. Faza este ca inainte ma masturbam, nu am avut relatii intime, dar ma masturbam. Cu iubitul meu am avut.
    A venit la mine, am vorbit cam o jumatate de ora, el era foarte rusinat si eu tremuram..si la un moment il intreb daca mai are de gand mult sa stea fara sa ma sarute si ne am sarutat..dupa care i am zis ca daca vrea mai mult, sa ne ducem altundeva(nici nu mi venea sa cred ca am zis asta, sincer)..si cu mici razgandiri am facut o.. m a intrebat daca sunt virgina si in acel moment si i am zis ca da..mi a bagat un deget si eu am facut proasta alegere sa i spun ca poate baga si doua(asta din cauza ca ma gandeam ca m am masturbat cu degetele). Nu mi a curs sange. Si nici prima data cand m am masturbat.
    Am intretinut relatii sexuale cateva ore si tot nu mi cursese sange..nu m am gandit la asta. Mentionez ca pana sa intretinem relatii intime a durat 30 de minute..noi vazandu ne atunci pentru prima data fata in fata.
    Cateva zile mai tarziu a inceput tot calvarul..pe tema dezvirginarii mele. Ca n am fost virgina.
    Si tot continua de 6 luni incoace subiectul asta..certuri, neincredere si toate cele. Eu i am povestit totul pe sleau si i am zis ca o data mi am bagat si pensula sa vad cum e(eram mai mica, nu judecati..) si a zis ca s nebuna, ca s retardata, ca nu ma crede. A spus ca atitudinea pe care am avut o cand l am abordat i a dat de inteles ca nu sunt virgina..adica in sensul ca nu am tipat, ca n am zis “au”, ca nu m a durut. A zis ca am fost larga, dar eu nu eram, pentru ca degetele mele sunt mici..si mi a zis ca l am dezamagit. Se poarta cam rece si nu inteleg de ce..
    Cum sa rezolv? Cum sa i spun ca am fost virgina? I am spus de atatea ori adevarul..ca m am masturbat cu degetele, dar nu am intretinut relatii intime cu nimeni de el si ca e primul meu baiat..ce sa fac?? Nu mai suport, simt ca o iau razna, iar el si a pierdut increderea in mine, desi i am zis adevarul gol-golut, i am povestit totul. Ajutor! Nu vreau sa renunt la el, e primul meu baiat si nu vreau sa dau cu piciorul la o relatie ca aceasta, pentru ca ne iubim foarte mult..
    Cum sa i povestesc, ce sa i spun, ce sa fac? Mentionez si faptul ca intre noi este diferenta de 14 ani.

    • Sorin spune:

      Cineva care valorizează virginitatea mai mult decât persoana, caută trofee, nu relații. Nu-i ești datoare cu virginitatea. S-a întâmplat să fii. Dacă nu crede asta este! N-ai nevoie să-i demonstrezi nimic. Nu vei putea oricum. Ți-a spus că erai largă. Nu știe ce spune. Sexul nu lărgește vaginul. Nici măcar nașterea nu face asta. Fiecare persoană are o anumită construcție și corpul își revine la acea dimensiune. De asemenea, faptul că nu a curs sânge nu demonstrează nimic. Uneori curge, alteori nu, uneori doare, uneori nu. Fetele nu sunt mașinării. Nu se comportă toate la fel. Orice ar fi fost, s-a terminat, s-a întâmplat, ți-ar plăcea să vrea să fie cu tine, aici și acum. Are temeri că-l înșeli? Să vorbească despre asta.

  • Dumitra aurora spune:

    Buna ziua nem despartit d 4 luni mai e vro sansa sa ne inpacam daca nu mai pastram legatura d o luna ?

    • Sorin spune:

      S-au împăcat cupluri și după astfel de episoade, dar ți-ar fi util să-ți pui un termen pentru așteptate. Să nu te trezești că ai trecut 2 ani și tu ai rămas pe loc, în timp ce el își trăiește viața.

  • Ruby spune:

    Buna! Vorbesc cu un baiat de cateva luni de zile mai exact 4 luni, totul ok pana acum, locuim si impreuna, insa cu aproximativ o saptamana in urma mi-a propus sa ma casatoresc cu un arab pentru ca acesta sa obtina viza pentru Romania( bineinteles castigul nostru ar fii de cateva mii de euro). Eu nu sunt de acord cu acest lucru , plus ca din ce am auzit nu este asa usor si implica anumite riscuri, mai presus de asta am senzatia ca, din moment ce imi propune astfel de lucruri nu are sentimente pentru mine si ma foloseste. Oare gresesc? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Nu greșești. Este un comportament care denotă că ești o sursă de bani pentru el. Legat de acțiunea în sine, nu știu ce riscuri sunt, dar sunt destul de convins că sunt unele pe care n-ai vrea să le afli. Te poate forța, de exemplu, să mergi într-o țară unde drepturile femeilor sunt inexistente.

  • Laura spune:

    De ce o persoana blocheaza si deblocheaza … nu inteleg de ce o face mereu . Sunt foarte preocupata . Vrea apoi nu mai vrea sa mi vorbeasca .. spui ma cauta .. apoi blocheaza . Offf! Nu stiu ce sa cred despre o asemenea persoana . Ce sa fac ?!?!? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Că, în cel mai bun caz (adică dacă începeți o relație), așa vor fi lucrurile și pe viitor. Se va retrage și nu va vorbi cu tine când lucrurile nu vor fi perfecte (și mereu sunt astfel de situații). Dacă nu-ți place situația acum, după câteva luni de relație va fi și mai frustrant. Dar, ca să-ți răspund la întrebare, îi este frică să nu fie rănit. Încearcă să te abordeze, pentru că te place, dar o face ca o persoană care îmboldește un animal fioros cu un băț să vadă dacă-l atacă sau mormăie prietenos.

  • Alexandra spune:

    Buna ma confrunt cu o problema si nu stiu cum sau daca e relevant ce aud:Eu cu barbatul meu ne-am depus actele pentru cununie vinerea trecuta si sambata asta mergem sa oficiem casatoria dar problema este ca barbatul meu mai are colegi care sunt in concediu si seful sau nu vrea sa ii dea pe cand ne casatorim pe motiv ca is colegii de ai lui in concediu si ii va da luna viitoare din 6 concediu de casatorie …E normal asa ceva sau e bataie de joc din partea firmei as dori sa stiu si parerea voastra.?!?

    • Sorin spune:

      Din perspectiva șefului, ați luat decizia foarte brusc și pare că nu v-ați gândit la consecințe în legătură cu serviciu. Nu se simte respectat. În plus, a mai văzut căsătorii la viața lui. Pentru voi este important acest eveniment, dar pentru el nu. El trebuie să țină afacerea pe picioare și are nevoie de personal. Este în regulă dacă sunteți nemulțumiți în legătură cu asta, dar dacă voiai să afli perspectiva lui, asta este.

  • Larisa spune:

    Buna ziua! Ma confrunt cu urmatoarea situatie in urma cu 3 ani am cunoscut un tip de care m-am indragostit “acei fluturi in stomac” char daca eram proaspat divortata cu un copil mic de 1 an si 4 luni am acceptat o relatie cu el dupa o perioada foarte scurta ne-am mutat impreuna … ca in fiecare relatie au fost zile bune zile mai putin bune dar am trecut impreuna peste ele.. in 2017 a plecat in strainatate ca sa marim veniturile familiei timp de 1 an de zile a revenit in tara in 2018 si relatia a continuat pana in luna februoare cand el si-a gasit un job foarte bine platit in Bucuresti dar din cauza naveti am hotarat de comun acord sa inchirieze in Bucuresti o garsoniera ceea ce a si facut in luna aprili. Ceea ce vreau sa mentionez este canoi 2 am comunicat foarte putin in aceasta perioada drept pentru care el si-a indreptat atentia catre o alta femeie care este plecat in strainate la munca . In luna iunie anul curent pe facebook apare intr-o relatie cu acea persoana… moment in care a a picat cerul pe mine , intre tim ea a venit in tara sa-si petreaca vacanta cu el drept pentru care a stat la el 1 luna de zile eu in aceasta perioada fiind daramta total . Dupa plecarea ei ma suna sa ne intalnim bineinteles ca nici nu am sta pe ganduri si am plecat catre el (stiu poate nu a fost bine ceea ce am facut dar simteam ca ma sufoc). Am discuta despre noi doi si mi-a spus asa: pe cea mia o iubesc cel mai mult ea este sufletul meu chiar daca nu este copilul meu este viata mea si am stabilit ca incercam sa ne reluam relatia usor pas cu pas sa vedem ce iese. In seara petrecuta imreuna dupa 4 luni pot sa spun ca a fost seara adevarurilor am spus si a spus tot ce ne-a deranjat in relatie dar cel mai imporatnt este ca el vrea o relatie cu cealalta doar pentru bani vrea sa il sponsorizeze sa-si deschida o afacere .. nu stiu ce sa cred vrea sa ne vedem sa vina acasa sa-si petreaca timpul cu cea mica … si mie imi este dor de el simt ca imi iese inima din piept cand ma gandesc la el si totusi am o varsta nu mai sunt la 20 de ani
    Ce sa fac? Ce decizie sa iau?

    • Sorin spune:

      Cum ar putea funcționa relația cu cealaltă femeie pentru bani? Ar convinge-o să-i ceea bani apoi ar ignora-o, iar cealaltă și-ar vedea de viață? Sau ar petrece vacanțele cu ea drept mulțumire pentru acei bani? O relație la distanță este o provocare pentru oricine. Va fi din ce în ce mai greu s-o mențineți. Pe de altă parte, nu este nici o mare sursă de bucurii. Poate puteți să împăcați distanța dintre voi cu o sursă suficientă de bani. Sunt convins că v-ați gândit la asta până acum; vă invit să conștientizați că soluția găsită v-ar putea rupe relația (dacă nu a făcut-o deja).

  • Patricia spune:

    Bună ziua! Ma confrunt cu o situație destul de dificila și am nevoie de un sfat.. Am cunoscut un tip, mai scund decât mine cu câțiva cm, nu este foarte vizibila diferența, dar este :)) am ieșit de doua ori, la prima noastră întâlnire l-am văzut ca s-a schimbat la fata când m-am așezat lângă el, dar nu a zis nimic. La a doua întâlnire, am ajuns în pat, după totul ok am continuat sa vorbim, eram împreună în continuare.. Pana a doua zi cand s-au schimbat un pic lucrurile.. A zis ca nu ne potrivim (nu mi-a zis concret ca sunt mai înaltă decât el sau alt motiv) drept pentru care, s-a terminat ” relația ”. Îmi place mult de el și m-am atașat oarecum, mai vorbim printre picături, nu ca inainte. As vrea sa discut cu el pe tema asta, sa încerc să-l fac sa înțeleagă ca nu e o problema asa de grava și etc.. Cum as putea proceda?

    • Sorin spune:

      Îl poți întreba ce părere are el despre astfel de cupluri. Care crede că este părerea celorlalți? Ce crede că ar trebui să creadă cele două persoane de părerea celorlalți? Merită, oare, să te îndepărtezi de cineva cu care ai putea fi fericit/ă ca să faci pe plac unor necunoscuți? Ce părere ar avea față de astfel de persoane? De ce crede că oamenii valorizează înălțimile? Ce relevanță au? Sunt, oare, niște obișnuințe fără nicio importanță?

  • Iustin spune:

    Buna seara din nou! Sunt de acord in totalitatea cu ce imi spuneti. Ea mi-a recunoscut ca nu mai simte nimic fata de mine, ca nu ma mai iubeste, ca nu mai este atrasa de mine. Este de inteles, ea nu are nicio vina, actiunile mele au scos ce e mai rau din ea. Am mai avut relatii insa ce a putut sa imi ofere ea nu au facut o restul. Probabil de aceea devenisem foarte posesiv. Greaseala mea cea mare fiind ca am plans in fata ei, am urmarit-o si m-am lasat “descoperit”. Chiar imi doresc sa pot rezolva ceva, macar sa mai ies o singura data cu ea. Ajutati-ma cu formulare prin care sa ii explic ca nu sunt disperat cum crede ea. Va multumesc inca o data pentru toata sustinerea!

    • Sorin spune:

      Realitatea este că ești atât de disperat și ea te va simți orice formulare ai avea. Totuși, dacă vrei să-i spui ceva, îi poți spune că ți-ar plăcea să mai vorbiți la telefon din când în când, dar asta după un timp îndelungat (câteva luni, un an, poate). Sunt convins că este setată acum să rupă definitiv relația cu tine și nu știu nici eu ce ai putea să îi spui. În felul acesta minim invaziv, poate deschide o ușă.

  • Maria spune:

    Buna ziua vin si eu cu o intrebare , ceva nu-mi dă pace si liniste sufletească am o relatie de 5 ani peste putin timp ne vom căsători dar gândurile nu ma lasa mereu mă gândesc la un fost iubit doar virtual find ca nu l-am văzut niciodată si mereu mă atrage sa vorbesc cu el chear daca eu vreau sa ma mărit , imi iubesc iubitul nu stiu ce se intampla cu mine si me frică ca dupa nuntă sa nu ma atragă mai tare acest băiat si sa incep a vorbi din nou cu el , cu băiatul ăsta nu am vb in acești 5 ani in care sunt cu iubitul meu doar mai ma uitam pe net la pozele lui dar nul pot uita nu stiu ce se intampla si curiozitatea e mai mare ca vreau să-l văd sa stiu cine e cu adevărat dar numai ca ceva ma tine pe loc , ce ma sfătuiți in aceasta problema ?

    • Sorin spune:

      Dacă este de treabă, să vorbești cu partenerul tău despre aceste frici. Ceea ce simți este o frică de o decizie majoră. Băiatul respectiv este doar o diversiune. De fapt, fantezia cu băiatul este ceea ce-ți este frică să pierzi. O relație ideală. Ceva ce nu există, oricum. Chiar dacă ar fi să începi o relație cu acel băiat, va fi mult sub așteptări și vei avea aceeași frică la nunta cu el. Dacă prietenul tău este sincer (și cu tine și cu el însuși), atunci ar trebui să se teamă și el. Fiecare decizie majoră este o moarte și o renaștere și tuturor animalelor (și, deci, și oamenilor) le este frică de moarte.

  • Iustin spune:

    Buna seara din nou. Am inteles ce trebuie sa fac in legatura cu fata respectiva dar nu stiu exact ce cuvinte sa folosesc sa o pot convinge sau sensibiliza. Sunt convins ca ea a mai avut alte iesiri cu alti baieti. Suntem despartiti de 6 luni si chiar as vrea acum sa fac o ultima incercare. Daca ati putea sa imi spuneyi niste formule de adresare m-ar ajuta foarte mult.Va multumesc din suflet pentru sprijinul acordat!

    • Sorin spune:

      Păi unul din lucruri ar fi să nu mai spui / gândești că ea a ieșit cu alți băieți. Nu este problema ta și nu-ți este datoare cu nimic. Știu că doare și gânditul este inevitabil, dar ține în tine și nu mai da voce, pentru că-ți hrănești gelozia. Când te gândești la asta, creează o frază despre cum vrei s-o domini și s-o faci să se simtă vinovată cu această informație (ceea ce este adevărat) și că nu faci asta unei persoane pe care chiar o iubești. Legat de o frază, sunt foarte pesimist că se mai poate lega ceva între voi. Ea pare că a plecat din punctul despărțirii voastre și tu ai rămas singur acolo așteptând ca timpul să se întoarcă. Dacă a trecut suficient timp și tu i-ai tot scris, nu-i poți scrie nimic ca ea să nu se prindă că suferi îngrozitor după ea și că vrei să vorbească cu tine cu disperare. Știe că dacă îți răspunde nu face decât să te amăgească și să-ți extindă suferința. Chiar dacă acceptă să vă vedeți, o va face încercând să te facă să treci peste ea. Lasă să fie ce-a fost și pregătește-te pentru următoarea parteneră. Înainte de asta, gânește-te ce nu a mers în această relație și ai vrea să schimbi la tine pentru următoarea? Ce ai putea să faci să ajungi la personalitatea pe care ți-ai dori-o? Ce ar trebui să crezi ca să ajungi acolo? Notează-ți și pune în aplicare.

  • Ileana spune:

    Buna ziua!
    Ce pot face???
    Ajutor!!!
    Mama mea este o femeie care după,critica,lovește si jigneste!!
    Nu zâmbește,nu stie sa mângâie,sa zâmbească și ma vede pe mine vinovată de orice se întâmplă în casă.
    A zis ca sunt un drac pt ea!!!
    Ma vede ca pe un dușman!
    Vreau sa plec de acasă la munca in alta tara…si vreau sa ma desprind de familie de tot.
    Am ajuns sa nu ies din camera cand ea este acasă.
    Sincer nu ma mai pot suporta!!

  • Laura spune:

    Am 20 de ani si de 2 ani incerc sa il uit pe cel care a fost primul barbat din viata mea. Am fost impreuna 9 luni, stiu ca nu este o perioada foarte lunga, dar a fost intensa. El a fost cel care a iubit mai mult la inceput,mi-a fost mereu alaturi, intotdeauna s-a comportat drumos cu mine,chiar simteam ca ma iubeste cu adevarat, insa certurile au aparut in momentul in care eu am inceput sa pun suflet, devenind astfel foarte geloasa si posesiva, cu timpul am realizat ca aveam intr-adevar motive si toate certurile erau indreptatite, ma frustra faptul ca nu mai era omul pe care il cunoscusem si nu schimba nimic in comportamentul lui. In cele din urma, ne-am despartit, am suferit foarte mult, am incercat sa repar totul, fara rezultat, la cateva saptamani am auzit de la un prieten de-al lui ca avea o relatie cu altcineva. Am lasat lucrurile asa, am incercat sa trec peste, ma obisnuisem cu ideea ca totul s-a terminat, pana cand a inceput sa ma caute din nou, primeam cate un telefon de la el aproape in fiecare luna, insa niciodata cu gandul de a se intoarce la mine. In cele din urma mi-a spus ca nu mai simte nimic pentru minesi ca ii sunt indiferenta, continuand totusi sa ma caute prin mesaje sau apeluri. Mi-am facut o noua relatie, doar ca sa reusesc sa il uit, in tot acest timp nu am mai auzit nimc despre el, iar dupa ce relatia mea s-a incheiat, eu am fost cea care l-a cautat, acela a fost momentul in care l-am revazut din nou dupa mai bine de un an de la despartire, mi-a propus sa ne intalnim, apoi a reinceput sa ma caute, ne intalneam uneori, chiar daca el era intr-o relatie in acel moment. La scurt timp s-a incheiat si relatia lui, ne-am apropiat si mai mult, am incercat sa ii arat ca m-am schimbat, sa fiu sincera vis-a-vis de sentimentele mele pentru el, am incercat sa fiu si indiferenta, nimic nu l-a putut intoarce inapoi, cu toate ca simte nevoia sa vorbeasca cu mine. Mi-a propus sa o facem pentru ultima data, bineinteles ca am refuzat pentru ca m-am gandit ca o sa sufar si mai mult. Chiar daca imi spune ca nu mai are sentimente pentru mine, simt ca nu ar vrea sa dispar cu totul din viata lui. Intrebarea mea este de ce este atat de schimbator in reactii si are un comportament atat de derutant? De ce atunci cand ne intalnim este apropiat de mine,atent si se comporta de parca ar regreta despartirea, de ce este atat de schimbator? Ultima data cand ne-am intalnit m-am gandit ca poate daca o facem pentru ultima data as putea sa-l uit pentru ca nu ar mai fi la fel ca in relatie, iar de aceasta data el a fost cel care a spus ca asta nu ar fi bine nici pentru mine, nici pentru el si ca ar trebui sa lasam trecutul in spate, nefiind intr-o relatie in momentul de fata. Oare sa nu ma fi iubit niciodata acest om? Cum as putea sa trec peste aceasta fosta relatie, sa mi-l scot din suflet?

    • Sorin spune:

      De ce se poartă când așa, când așa? Te place, dar doar într-o anumită (nu mare, din păcate) măsură. Nu atât de mult pentru o relație, dar ceva încă îl leagă. Ești accesibilă pentru el. Ești acolo când are nevoie. Poate îi este chiar frică să se desprindă definitiv de tine, dar tot nu se consideră atât de compatibil cu tine să vrea să rămâneți împreună. Pentru a te desprinde de el, vezi niște articole pe stie.

  • Alina spune:

    Buna seara! Am o relatie de 11 luni, iubitul meu a fost plecat câteva zile, iar de cand a plecat nu am vorbit deloc, si azi am aflat că vine in țară, sa fie vre-o surpriza? Sau a fost sfârșitul

    • Sorin spune:

      Dacă presupui asta, înseamnă că relația nu merge foarte bine. Deci da, poate fi o posibilitate. Dacă nu este (sau, dacă este, atunci cu următoarea) poate poți să faci ceva să fie mai plăcută. De exemplu, să te conectezi pe a avea mai mult din fiecare moment. Mai devreme sau mai târziu toate relațiile se termină, important este ce-am făcut în ele.

  • Iustin spune:

    Buna seara! V-am scris in urma cu ceva timp legat de problem mea. Am avut o relatie de un an jumatate cu o fatam motivl principal al despartirii fiind gelozia si posesivitatea. Acum pot spune ca am trecut peste sentimente de gelozie si de a stii in permanenta ce face. Insa imi doresc sa vorbesc din nou cu ea,stiu ca nu mai este atrasa de mine dar mi-as dori sa pot repara ceva, poate nu am trecut de tot peste. Am incercat sa ii scriu mesaje simple”ce faci, esti ok? ” insa tot nu doreste sa raspunda, cum as putea initia o conversatie?

    • Sorin spune:

      (Ea) anticipă, corect, că nu este o schimbare de durată. Dacă vă împăcați este destul de puțin probabil să nu ajungeți la despărțire. Deja aveți niște obișnuințe și așteptări și va fi greu să nu reveniți la ele. Din păcate, relația următoare are mai multe șanse de reușită. Dacă vrei, totuși, să vorbești cu ea, propune-i o ultimă discuție după care promiți (și te ții de cuvânt, dacă nu stabiliți altceva în timpul întâlnirii) că nu o mai contactezi, dacă așa vrea. Dar ai avea nevoie de o încheiere. Vezi dacă îți acordă această șansă. Și nu uita, cu cât o strângi mai mult în palmă, cu atât îți scapă printre degete. Citește din articolele de pe site.

  • Sandu spune:

    Buna ziua. Nu știu ce să fac, sunt căsătorit cu nevasta mea de aproape 5 an, avem împreună un copil grozav. Problemele au început acum un an. Ea este dintr-un oraș eu din altul, am construit o casa, am cumpărat și un apartament, însă ea de un an de zile mă bate zilnic la cap sa plecăm in orașul ei natal că îi este foarte dor de părinți. Menționez că mergem regulat la părinții ei. Ce pot sa fac? Sa las balta tot aici servici, imobile și să mă mut in orașul ei cu chirie?

    • Sorin spune:

      Să faceți că vă face fericiți. Puteți investiga cât ar costa chiria, poți să începi să aplici și să vă mutați când ești acceptat undeva. Dar înainte de asta, asigură-te că dorul de părinți și mutatul în alt oraș nu este, de fapt, o nemulțumire în cuplu deghizată. N-ai vrea să faci tot acest efort și ea să se despartă de tine că, de fapt, nu este fericită și și-a dat seama acum. Dacă nu este fericită, vezi mai întâi ce anume își dorește în cuplu și nu a obținut. Apoi dedică mai mult timp, sprijin (în loc de critică), cuvinte frumoase dese etc. Altfel, dacă nu sunteți fericiți amândoi, n-o să fiți niciunul.

  • Iulia spune:

    In urma cu o luna jumatate prietenul meu(relatie de 6 luni) s-a despartit de mine spunand ca nu ma mai iubeste.Toate acestea au venit dupa o perioada in care eu am fost foarte stresata si poate am spus lucruri care ma deranjau mai des decat trebuiau si unele nu erau chiar asa grave incat sa dramatizez mult.La 2 saptamani dupa despartire i-am spus ca as vrea sa ne impacam dar el tot asta a spus,ca nu are rost.Nu stiu ce sa mai fac.Il iubesc mult,chiar daca relatia a fost scurta intensitatea ei a fost uimitoare.As vrea foarte mult sa fac cumva sa fie bine…

    • Sorin spune:

      Din câte se pare, relația s-a încheiat. Uneori lucurile pur și simplu nu merg. Și nu este de la ultima perioadă în care ai fost stresată. Nu este ceva ce puteai opri. Trebuia să te comporți mult mai diferit, să ai o altă personalitate. Și nu este că ai o personalitate „greșită”, ci doar nu suntem compatibili cu anumite persoane. Important nu este să fii cu el, ci să-l găsești pe cel alături de care să te potrivești. Desigur, uneori sunt lucruri de îmbunătățit care se potrivesc mai multor persoane – vezi dacă ai ceva ce ți-au spus mai multe persoane că ar fi deranjant. Altfel, continuă să cauți. Nu face o obsesie dintr-un băiat care te refuză, viața nu este atât de lungă și nu trebuie să fie atât de dureroasă.

  • Silvia spune:

    Sotul meu a fost plecat 2 luni peste hotare cum imi sau deama daca a avut o relatie

    • Sorin spune:

      Poate din istoricul telefonului sau conturile de facebook, instagram… Oamenii care nu au nimic de ascuns azi și nu vor vrea să ascundă nici mâine (adică nu au nimic de ascuns azi, dar poate mâine întâlnesc pe cineva și e bine să aibă intimitate pentru viitor) nu au de ce să nu-ți dea acces la conturile lor (că poate au mai multe). Minciunile au, de obicei, și niște ticuri: un râs, prea mult patos în a convinge, glume cu adevărul etc. Dar pentru asta trebuie să-l urmărești cu atenție când știi că-și minte prietenii sau pe alte persoane să i le găsești.

  • Ioana spune:

    Am 23 de ani, de curand m-am mutat de acasa, iar de 3 ani am o relatie cu un baiat cu care parinti mei nu is de acord deloc, si in noul loc unde stau ma urmaresc si ma suna zilnic. Il ameninta pe baiatul respectiv si mereu am facut totul asa cum au vrut ei dar deja nu mai pot, nu pot vorbi nimic cu ei,pentru ca ei stiu totul si ei stiu ce ebine pentru mine.Ma simt urmarita zilnic si nu pot face nimic din ceea ce vreau.Ce as putea sa mai fac?

    • Sorin spune:

      Ar putea fi multe, în funcție de ce ai mai făcut. Poți vorbi cu ei și să afli ce riscuri întrevăd, ce se-așteaptă să se întâmple dacă tot insistă (fie te depărtează de el, fie te depărtează de ei). Dacă pașii mici s-au terminat, poți să le spui că ești dispusă să riști ce este de riscat, pentru că regretul legat de a nu da o șansă acestei relații este prea mare și să nu mai vorbești cu ei legat de acest subiect. Adică, dacă ei îl abordează, te ridici și pleci. Dacă ești la telefon le spui să înceteze și, dacă nu încetează, închizi. Spune-le că vrei să vorbești cu ei în continuare, dar acest subiect este de neatis. Dacă o fac, vei opri conversația. Nu mai este nimic de discutat. Ai înțeles poziția lor și asta este poziția ta. Le mulțumești că vor să te ajute să nu suferi, dar, deocamdată, ceea ce reușesc este să te facă să suferi.

  • Florian Doina Daniela spune:

    Tatăl meu meu decedat în vis mi a spus ca nu mai durează mult și voi fi cu el, e de bine sau de rău?

    • Sorin spune:

      În terapia Jungiană se fac interpretări de vis (da, terapeuții nu sunt toți la fel – sunt o mulțime de școli). Oricum, nu este o prezicere a viitorului apropiat. Este, mai degrabă, o încercare a minții tale inconștiente să liniștească mintea conștientă care se luptă cu viața („luptă” în sensul de efort al vieții, nu neapărat război total). Poți, desigur, folosi această oportunitate să te gândești ce-ar fi dacă ar fi așa? Ce este cu adevărat pentru tine? Ce-ai vrea să faci cu viața ta de acum înainte. Ce relații s-au rupt într-un mod ridicol și poți repara? Ce vei regreta că nu ai făcut sau nu ai încercat?

  • Luiss spune:

    Mai adaug faptul ca ea isi doreste stabilitate, este la o varsta la care vrea o familie, eu nu am simtit pe moment ca pot face treaba asta. Cand i-am scris mamei ei ca vreau sa dau o fuga pana la mare ca sa ii fac o surpriza, nu i-am spus despre ce e vorba, cred ca i-a aratat si mi-a spus ca nu vrea nimic si mai bine sa nu mai insist…

    • Sorin spune:

      Foarte, foarte probabil va spune “nu”. Cerutul în căsătorie se face în mijlocul unei relații frumoase, nu când nu vă mai înțelegeți. Poți, desigur, continua să insiști să vă împăcați. Dar nu face asta scopul. Dacă tot ți-ai făcut un plan de viață, prezintă-i-l, spune-i ce este foarte important din el și la ce ești dispus să renunți pentru ca relația să meargă (adică ce este obligatoriu și ce este opțional) și vezi ce alegere face ea. Desigur, poate are și ea un plan să-ți prezinte. Dacă are nevoie de un timp, îi poți spune că ești acolo dacă se răzgândește și că o vei contacta mai târziu (o săptămână, două să zicem).

  • Luiss spune:

    Buna ziua, am o problema cam majora, sunt cu prietena mea de 2 ani, dupa un an au inceput tachinarile din diferite motive, mentionez ca eu am 24 de ani iar ea 27, ne-am despartit acum 2 saptamani si imi este greu fara ea, problema a fost urmatoarea, lucrez in institutie de stat si nu stiu daca sa raman in bucuresti sau sa plec acasa, eram nehotarat, de cand suntem despartiti am pus totul in balanta si am realizat cu adevarat ce inseamna pentru mine si ce vreau cu viitorul meu, m-a blocat peste tot, nu pot lua legatura deloc cu ea.Acum este plecata la un curs la mare cu munca, este cu maica-sa si cu inca o prietena, voiam sa ma duc vineri dupa ea si s-o cer in casatorie, m-am enervat intr-o seara fara niciun motiv si am plecat de acasa, am vorbit cu mama ei, i-am dat mesaj si voiam sa ma sune ca sa stiu unde este si sa ma duc sa o cer pe plaja, mentionez ca ma iubea foarte mult, plangea in hohote in bratele mele cand ne certam si mereu o impacam, nu stiu ce sa fac, daca sa ma duc sau nu, imi este frica sa nu spuna “nu”! Va rog frumos sa imi dati un sfat, multumesc anticipat

  • Ami spune:

    Sunt intr-o relatie de 2 ani in primul an totul a decurs normal în relația noastră dar din al-2 lea an ceva s-a schimbat. Iubitul meu a început să mă jicneasca n-am tolerat asta si am ripostat moment in care a inceput sa ma lovească si nu o dată s-au cam repetat agresiunile apoi am început să comunic cu el sa-i explic ca nu-i normal sa existe asa ce intr-o relatie. După nenumărate discuții de fiecare dată cand e se enerva încerca să se controleze sa nu ma mai lovească dar continuă ca înjurăturile ( si sunt foarte urâte:( ) tin sa mentionez ca acum nu mai riopstez la înjurăturile lui ii spun sa se calmeze si ii vorbesc foarte calm se calmează după care devine iubitor . Specific ca atunci cand nu este nervos este un om foarte bun , ma ajuta, ma răsfață, este foarte iubitor dar cand ceva nu îi convine imediat se enervează ma înjură.. Ma sperie candeodata are un comportament ciudat nu-si poate controla nervii iar eu simt că-mi pierd răbdarea, nu pot sa-l mai suport asa . Am nevoie de ajutor, nu stiu ce sa fac sa renunț la relatia asta sau sa-l ajut să-și revină?

    • Sorin spune:

      Agresivitatea lui este forma prin care se asigură că lucrurile sunt cum vrea el. Atâta timp cât îți este frică să-ți spui părerea, este o relație nesinceră și umilitoare și vei fi din ce în ce mai nefericită și te vei simți îngropată din ce în ce mai mult în ea. Vă veți depărta din ce în ce mai mult. Șansele că el să se schimbe sunt foarte, foarte mici. Odată ce simți gustul puterii absolute, te îmbată. Are nevoie de timp și pierderi ca să învețe efectele negative ale tiraniei. Așa cum știi și despre conducători politici violenți, de obicei nu devin democratici, respectuoși cu oamenii și nici nu renunță la putere. Ceea ce vor este mereu mai mult. Să împingă limitele peste limitele celorlalți. Un alt efect este că te izolează. Ai acces la lume doar prin el (din ce în ce mai mult). Iarăși ceva ce și dictatorii fac.

  • Anonim spune:

    Sunt într-o relație si vreau sa il testez pe iubitul meu daca s-ar excita dea alte fete si mi-a venit o idee foarte nebuna de al pune sa se uite porno timp de 5 minute pentru a ma asigura ,credeti ca este gresit?

    • Sorin spune:

      Se va excita. Dacă te gândești că așa funcționează dragostea, atunci nu, nu funcționează așa! Nici la noi, nici la voi. Doar că la voi nu este evident (nu aveți erecție) și vă puteți minți. Nu este nimic în neregulă, totuși. Corpul are logica și mintea lui și ia decizii indiferent de ce ți-ai dori tu de la el. Garanția dragostei lui nu o poți avea. Și chiar dacă ai găsi o modalitate, nu vei ști dacă mâine lucrurile stau la fel. Ideal este să vă tot cuceriți din când în când. Nici asta nu garantează o relație de toată viața, dar gelozia și dubiile constante au tendința să afecteze („dacă tot mă bănuiești atât, hai să-ți dau motiv!”). Dar puteți folosi filmul porno ca un preludiu, dacă tot te-ai gândit la asta.

  • Anonim spune:

    Bună, am 18 ani sunt cu un băiat de 23 suntem împreună de 3 ani. Avem o relație frumoasă. Dar acum m am îndrăgostit de alt băiat. Dar problema e ca el are iubita . Cu acest băiat sunt de 8 lui. Dar el nu stie de iubitul meu care am 3 ani de relație. Iubitul meu lucrează în alt oraș. El mă întreține la școală. Imi da bani de cheltuit si multe alte chestii. Dar nu pot scăpa de el de fiecare dată când vreau sa ma despart de el intervine familia mea. Nu știu ce să fac nu îl mai iubesc stau cu el pentru starea materială. Dar băiatul ăsta de care imi place acum nu prea imi da șanse de viitor. Ce sa fac?

    • Sorin spune:

      Nu am un sfat pe care să-l poți urma. Ce i-ai recomanda unei prietene aflate în aceeași situație? Are două relații fără viitor, ce poate face? Deciziile se iau la două niveluri: „ce este corect!” și „ce vreau!”. Când te gândești ce să faci, adică atunci când planifici, te gândești la ce trebuie. Când este să acționezi, te gândești la ce vrei cu adevărat: în cazul tău, fiecare băiat are ceve ce-ți place și nu poți să renunți la niciunul. Așa suntem cu toții în privința deciziilor. Nu înseamnă că nu vom lua niciodată decizii „cum ar trebui” și nu înseamnă că viața ta nu va fi afectată de acestă întârziere, dar este bine să acceptăm că aceste decizii grele sunt dificil de luat. Gândește-te ce vrei de la o relație și, dacă nu ai ce-ți dorești, care sunt următorii pași ca să ajungi acolo?

  • Adina spune:

    Am luat amândoi decizia de a ne desparți, pentru că relația noastră era de mult stricată, si nu mai aveam ce să separăm, pentru că el nu isi dorea atât de mult această relație, cum mi-o doream eu. Era un copil prea atașat de sanul familei lui, si nu voia să ieșim singuri, ca sa nu se supere familia lui pe el, sau frații si surorile. Nu era deloc hotărât, nu știa ce vrea. La el pe primul loc erau ai lui, si eu eram a 5-a roata la căruță. Mi-am dat seamă că mi-am făcut extrem de mult rau in acesta relație toxică. Va multumesc mult pentru raspuns!

    • Sorin spune:

      Poate nu vezi asta ca o consolare acum, dar poate este bine că nu petreci o viață la picioarele altora.

  • Adina spune:

    Buna! Am 21 de ani, si am o relatie de doi ani, dar de 1 an locuim împreună. Relația noastră a fost mai zbuciumată de fel. Amândoi fiind la prima relatie, el având 24. In tot acest timp de când ne-am mutat împreună, am văzut că nu ne prea înțelegem, e violent verbal, tipa, vorbește urat, are ieșiri de genul de aproape fiecare dată când se enervează. M-am speriat putin, la prima lui iesire, pentru că nu-i stiam comportamentul, până în acel moment. El nu era dedicat relației, nu isi făcea deloc timp pentru noi, mereu folosea scuza ca e obosit, dar pentru alte ieșiri în favoarea lui nu era. Am avut multe certuri si discuții, să încerce sa-si schimbe comportamentul, si sa isi faca timp pentru noi dar in zadar. faptul că nu am stat sa ne cunoaștem, si ne-am cam grăbit.. Eu când mă enerva si ne certam îl blocam peste tot, si dupa ce mă calmam îl deblocam. După câteva luni am luat o pauza si am venit acasă, pentru că nu mai rezistăm. Noi ne-am tot certat, ne-am despărțit, iar ne-am impăcat si tot asa. Acum mi-a spus el ca vrea sa incheiam relația pentru că era gelos ca in timpul in care am fost certați am acceptat pe facebook cereri de la băieți. Si in ziua in care a zis ca vrea sa punem punct, am zis să vorbesc cu baieti, ca să-l uit, însă nu am putut să mai vorbesc cu ei, pentru că mi-am dat seama ca imi fac mai rau. El a doua zi când i-am spus că am început să vorbesc cu alți băieți atât de repede, mi-a spus că ma uraste, si ca nu vrea sa mai audă de mine. A zis ca nu l-am iubit atât de mult cum ziceam, daca am făcut asta. Ma blocat peste tot. Ce sa fac in acesta situație? Mi-am sters facebook-ul, ca să nu mai am probleme. Am raspuns altora pentru că plâng, nu mănânc, mă consum enorm de mult.. Si am zis să încerc să-l uit, dar nu pot, mi-e enorm de greu. Mi am dat seama ca nu pot sa vorbesc cu alții.. Cum sa procedez? Ce sa fac acum? Oare o să vrea sa ne împăcam? O singură zi am raspuns băieților, si acolo m-am oprit. însă el e foarte gelos. Credeți că va putea trece peste, si sa încerce să avem o relație? Dacă mă iubeste cu adevărat, va trece peste? Să-l caut, sau sa-l las sa se gândesca el singur daca mai vrea sau nu sa avem o relatie? E foarte orgolios si încăpățînat, de gelos sa nu mai zic. Astept sfatul dvs. Multumesc!

    • Sorin spune:

      Faptul că el este gelos nu este sau, cel puțin, n-ar trebui să fie problema ta. Oamenii folosesc gelozia pentru a-i controla pe ceilalți, a-i supune, a-i domina. Este ok să simțim gelozie. Dar nu este vina nimănui și nimeni nu trebuie să plătească pentru asta. Vezi articolul cu gelozia la bărbați. Vezi pe cel despre cum să nu mai iubim o persoană (doar să-ți faci o idee; nu spun, neapărat, că ar trebui să rupi relația cu el definitv – dar cred că ar fi bine să știi cum să te aperi de durere cât de cât). Ce poți face în legătură cu această relație? Poate vorbești de la egal la egal cu el. Îi spui ce simți în ea, ce nu ți-ar plăcea să se mai întâmple. Întrebi ce și-ar dori el să nu se mai întâmple din partea ta. Legat de băieți, de ce ai vorbit cu ei? Ce ți-ai dorit? Dacă vorbești cu ei ca să obții o relație mai bună, de ce să nu dedici mai mult timp acestei relații să fie mai bună. Dacă crezi că nu se poate, nu mai investi deloc. Nu ține o jumătate de relație. Viața este scurtă. Du-te și ia ce-ți dorești. Luptă și, mai ales, muncește pentru ce îți dorești. Dacă relația asta nu se mișcă în direcția potrivită, dacă nu se potrivește prea mult cu ce-ți dorești de la o relație, este ok să cauți. Nu trebuie să-i demonstrezi că meriți să fii iubită de el. Dacă nu ești fericită și dacă nu crezi că sunt șanse prea curând, mergi mai departe. Este minunat că ești căutată de băieți. Folosește asta să-ți alegi ce ți se potrivește mai mult. Viața nu trebuie să fie grea. Dacă este, este! N-ai ce-i face (sau poate ai). Dar, dacă nu este, n-are rost să-ți bagi singură bețe în roate. Nu trebuie ca viața lui să fie frumoasă, nu este responsabilitatea ta. Sigur, ceea ce gândești acum este că doar cu el poți fi fericită. Realist nu este așa, dar poate poți fi și cu el. Implică-te maxim și vezi ce se întâmplă. Dar fii sinceră dacă descoperi că ai fi mult mai fericită cu altcineva.

  • Dana spune:

    Cum as putea intra in legatura cu dvs ,povestea mea nu poate fi scrisa aici. Mulțumesc

    • Sorin spune:

      Din păcate eu nu mai practic. Poate găsești pe altcineva care te poate asculta personal…

  • Elena spune:

    Buna seara !!!Am vreo 10 ani de cand tot stau prin strainatate anul trecut chiar vroiam sa ma mut in strainatate si sa nu mai aud nimic de Romania…Dar de cand am aflat ca tatal meurt e blanc ca are cancer…nu mai sunt optimiste sa raman ..Si am inceput de cateva zile sa plang si toti care imi vorbesc am impresia ca imi vorbesc urat..ca ma vorbesc pe la spate…Ca rad de mine de si sunt straini nici incredere nu prea am???

    • Sorin spune:

      Mergi la un psiholog sau psihiatru. Pare că este o perioadă dificilă pentru tine și s-a declanșat ceva. Mergi și vorbește cu un specialist.

  • Alx spune:

    Buna ziua. De curand sotia mea, cu care am si un copil de 3ani si 4 luni mi-a spus ca nu mai poate, nu mai vrea, nu mai simte nimic pentru mine si ca vrea sa ne despartim, pentru ca eu am fost un violent verbal, am tipat la ea, nu am ajutat-o, am jignit-o. A trebuit astfel sa-mi iau bagajele si sa ma mut la ai mei parinti, deoarece apartamentul era al ei si statea si mama ei acolo. De vreo 4 -5 luni am inceput sa ma joc cu baietelul , ocupandu-si dupa amiaza cu mine in proportie de 80-90%. Tot cam de atata timp, ea se duce la salsa, bachata, etc., unde am aflat ca se invarte intr-un anturaj de femei divortate si sunt in preajma si unii barbati singuri. Credeti ca a fost doar un pretext cu mine si de fapt ea vroia sa fie cu altul de acolo, sau chiar eu sunt vinovatul? Mentionez ca deseori dupa ce ajungea acasa , in jur de ora 23:00 de la ora 19:00 , venea excitata.

    • Sorin spune:

      Chiar dacă există un alt bărbat sau nu era mulțumită, concluzia este că nu era mulțumită. Simte ceea ce simte. Ar ajuta puțin în relația cu ea să te apuci și tu, dar la o altă școală de dans. Ar fi plăcut impresionată. De asemenea, este important și să îți schimbi comportamentul violent, ceea ce durează mult timp (și pentru ceilalți să-și schimbe părerea). Răbdarea și a face față geloziei sunt iarăși utile. Și, deși nimic din toate astea nu garantează împăcarea, îți vor crește șansele cu următoarea parteneră.

  • Stella spune:

    Care este scopul manipularilor lui? Nu pot obtine adevarul pt ca nu doreste sa imi spuna nimic.

    • Sorin spune:

      Scopul lui este să te mențină la aceeași distanță. Adică să nu pleci. Cum obții adevărul? Poate prin onestitate și presiune. Puțin probabil prin a intra în jocul manipulărilor la rândul tău. Cum să fii onestă? Să-i spui ce simți în detaliu. Ce ți-ai dori. Cum vezi viața cu el, cum ar fi fără el (ar implica niște suferință la început, dar viața e lungă). Cum te simți că el îți ascunde lucruri. Cum ar fi lucrurile dacă ar fi onest. Ce ați putea realiza împreună dacă ați comunica deschis etc.

  • Stella spune:

    Din nou, multumesc de raspuns. Tocmai am aflat ca nu a fost la munte cu un prieten. Cel mai probabil a fost cu o femeie pentru ca a fost indisponibil la telefon zilele cat a fost plecat.M-a sunat sa imi spuna ca se intoarce astazi si ca maine vom merge la tara (era stabilit mai demult). L-am sunat inapoi sa ii spun ca stiu ca m-a mintit si ca nu mai are rost sa vina acasa. A devenit agresiv in tonalitate, spunandu-mi ca are tot dreptul sa vina si sa stea pana isi gaseste ceva.
    Il astept in seara asta.
    Cum sa abordez problema?

    • Sorin spune:

      El încearcă să te manipuleze ascunzând informații sau oferindu-ți informații false. Tu cauți, la rândul tău, modalități de a-l manipula pe el. Ceea ce cauți este, însă adevărul. Cum crezi că poți ajunge la adevăr?

  • Stella spune:

    Buna ziua,
    Va multumesc mult pentru raspuns. Povestea continua, astfel:
    Dupa plecarea catre colega, s-a intors dupa o zi. Mi-a spus ca s-a intalnit cu ea la o terasa, dupa care i-a spus sa mearga la treaba ei, pentru ca are nevoie de ceva timp, singur. A refuzat oferta de a sta in apartamentul ei si si-a inchiriat o camera de hotel. S-a intors la mine spunandu-mi ce il deranjeaza in relatia noastra si am promis ca imbunatatesc. Mi-am dat seama unde am gresit si eu insa si pentru mine schimbarea e grea (in principiu este vorba despre acceptarea lui asa cum este, insa anumite lucruri ma deranjeaza tare) dar am decis sa ma straduiesc.
    Problema este ca am impresia ca doar eu fac eforturi, el nu pare receptiv la a face vreun efort pt. relatie. A plecat la munte cu un prieten (muntele este ceva ce ii place enorm) desi l-am rugat sa amane pana cand ma mai restabilesc si eu emotional. A spus initial ca da, insa s-a razgandit. Apoi am plecat si eu la mare cu o prietena.
    Nu stiu ce sa fac, din ce unghi sa vad aceasta relatie in prezent. Uneori mi se pare ca el se comporta normal, ca inainte, afectuos, alteori mi se pare ca pica pe ganduri si imi fac toate scenariile posibile. Nu este dispus sa comunice cu mine prea mult.L-am intrebat daca se mai simte atras emotional de colega si mi-a raspus “nu cred…nu…” Ei colaboreaza in continuare de la distanta pe un proiect si mai imi pomeneste vag despre colega, chestii lucrative. Nu inteleg nimic nici din tiparul comportamental al acestei colege, pare tot timpul foarte disponibila pt.el cu orice dar nu il intreaba nimic concret, ceva ce ar conduce spre o relatie cu el, discuta in general despre multe nimicuri insa care le fac placere amandurora.
    Problema este ca eu ma simt foarte rau. Am o totala lipsa de incredere in el, fac eforturi sa nu ma imbolnavesc de scenariile ce mi le fac in cap insa nu stiu cum pot sa combat asta.
    In concluzie, intrebarile mele sunt:
    -ce pot face eu, pentru mine, sa imi imbunatatesc starea de spirit si sa am din nou macar un minim de incredere in el, in relatia noastra?
    -isi doreste el sa continuam relatia sau inca nu a inteles ce vrea si ce anume cauta?
    -ce asteapta aceasta colega de la el, este o amenintare serioasa pentru relatia noastra, in ideea ca poate el nu si-a consumat cu ea gradul de curiozitate care care ii face sa empatizeze emotional? Ea isi doreste de fapt o relatie cu el?
    -ar fi mai bine sa ii propun eu lui sa mearga la ea sa isi satisfaca aceasta nevoie de relationare cu ea? Cu tot riscul de a-l pierde de tot, nu pot sta nici cu gandul ca sta cu mine si se gandeste la ea…
    -poate fi si varianta in care el este de fapt impacat cu sine, vrea sa continuam relatia asa cum spune insa ma simte pe mine schimbata, poate mai rece…?
    Scuze pentru descrierea atat de lunga insa nu am reusit sa scurtez si multumesc anticipat pentru raspuns.

    • Sorin spune:

      Ceva este de schimbat în relație, altfel nu ajungeați aici. Ce poți face este să lucrezi la niste schimbări la tine, dar unele de care să beneficiezi și dacă lucrurile între voi se sting. Cum ai putea să fii mai apreciată într-o relație? În felul acesta vei avea mai multă încredere în tine și vrei fi mai puțin afectată de tumultul relației. Dacă își dorește încă relația, sunt două posibilități: ori da, și încearcă să obțină cât mai mult amânând împăcarea; ori nu prea, dar nu știe către cine să meargă și vrea să știe că are o plasă de siguranță. Dacă nu este cu colega, acum că ar putea, sunt șanse foarte mici să lege o relație mai târziu. Cel mult sex. Ce vrea colega? Foarte probabil o relație, dar așteaptă de la el, pentru că îi este frică de respingere. Dacă îl trimiți la ea, este posibil să interpreteze că poate să se culce cu ea și că vei fi ok cu asta. Și nu cred că ești ok cu asta. Chiar dacă zice că nu când îi vei zice, va rămâne cu impresia că are undă verde dacă se răzgândește. Dacă te simte altfel? Ceva se va întâmpla, fie își va da seama că este mai fericit cu tine decât să caute, fie își va da seama că nu a fost fericit cu tine și este mai liber și mai ușurat acum. Este semn către prima variantă că încă vorbiți. Dacă ești mai independentă și decisă să faci schimbări nu doar pentru el, ci ca să fii mai valoroasă in general, ai șanse mai mari pentru deznodământul pe care ți-l dorești.

  • Didi spune:

    E normal sa cunosti pe cineva iar apoi sa crezi in el sa pleci la el in strainatate fara sa te gandesti daca e serios saau vei pati ceva?? E normal sa crezi verbele lui?? Si sa te risti??

    • Sorin spune:

      Este periculos, într-adevăr. Ar fi mai sigur dacă ar face niște pași intermediari.

  • Adrian spune:

    Este normal ca intr-o relație de 4 ani , iubita sa spună in nenumărate rânduri , cat de frumos este băiatul care a adus pizza , cat de bun e doctorul care a consultat-o la clinica , cat de frumos e băiatul din PECO ? Ma gândesc ca sunt destule persoane mai potrivite pentru ea cu care ar putea împărtăși asemenea gânduri si nu cu iubitul . Oare sunt eu prea frustrat sau ieșit din comun ? Bănuiesc ca mai toti oamenii cand aleg sa intre intr-o relație sunt conștienți ca asemenea păreri nu le poti spune persoanei iubite , sunt lucruri care nu le poti spune asa cu nonșalantă persoanei iubite , altfel unde mai e respectul aprecierea sau tu esti “ totul meu “ ? Cred ca un bărbat si o femeie se aleg si își împart viata tocmai din motivul ca se respecta iubesc apreciază ? Ce rost ar avea sa spui ce bun e x sau ce buna e y , cand tu esti intr-o relație ? Oare sunt eu prea exagerat ?

    • Sorin spune:

      Pare că vrei să te mintă că “așa se face”. Ea este sinceră, autentică. Dar înțeleg și situația ta. Te simți în continuă competiție și, poate, îți vine să zici “cred că stau în calea fericirii tale”. Un mod mai adult de-a rezolva lucrurile ar fi să-i spui fără nervi și acuze (deci să nu aștepți momentul să se întâmple că s-ar putea să fii prea emoțional atunci, ci să-i spui într-un moment de liniște) cum te simți când ea face astfel de observații. S-o întrebi dacă vrea să-ți spună ție ceva când face asta (de exemplu, “ți-ar plăcea să port anumite haine, să mă tund într-un anume fel, să am o anumită atitudine?”). Și că ți-ai dori să-ți spună dacă și când și, eventual, de ce te afli in pericol ca și partener.

  • Petrean Dacian Matei spune:

    Buna ziua …Am avut o relatie de 10 ani …in urma cu 3 saptamani am avut o discutie legat de o gluma (eu find mai gelos m-am inervat)si am stat si am vorbit cu sotia…mi-a explicat desdpre ce ii vorba si de acolo a inceput cu adevarul toal.. sotia intrun fel vroia sa ne despartim ..pana la urma am ajuns de acord sa incercam sa vedem daca putem face ceva…iar ea in urmatorele 3 saptamani era rece cu mine ..nu vorbea destul (exm:ce ai mai facut …cum a fost la lucru..etc) ci venea acasa si pe telefon pe FB…acuma o sap…am vorbit din nou despre relatia noastra ..ea a venit cu idea ca sa ne despartim …in prima zi ca ori ce om super trist ca nush cum sa ma descurc si ce o sa fac …etc… porma dupa cateva zile (nush daca ii bine ce am facut dar asta e) am intrebato oare mai avem o sansa de inpacare…ea mi-a raspuns ca sa lasam timpul sa vorbeasca …intrebare mea este …ce vroia sa zica cu asta da..nu ..poate …dupa mine incerc sa nu ne mai contactam un timp…din cate simt eu ii ca mai tine la mine si ma mai iubeste ..acuma nush pentru ca nici ea nui sigura 100% de despartire …

    • Sorin spune:

      În “să lăsăm timpul să vorbească”, poate fi și un “nu” spus politicos și un “poate” sincer. Pe de altă parte, dacă vă împăcați, sunt șanse mari să vă despărțiți din nou, pentru că nimeni nu a făcut nicio schimbare. Frica de singurătate vă readuce împreună, dar, cu timpul, își va face iar curaj, pentru că este nefericită. Poți folosi acest timp să devii mai mult băiatul pe care și-l dorește. Chiar dacă nu vă mai împăcați, schimbarea este utilă, pentru că sunt șanse mari ca și următoarele fete să aprecieze direcția în care te-ai dezvoltat. Un/o psiholog/ă poate să ajute.

  • clarisa spune:

    Bună ziua! Eu și iubitul meu ne iubim foarte mult , dar cand e vorba despre o cearta totul e pe dos , din cauza increderii …mereu un gand il sfasie pe iubitul meu si isi aduce aminte . Cum ii pot recastiga increderea?

  • Anonim spune:

    Nu stiu Dl Sorin ce sa fac sa ma linistesc in privinta fratelui, sta la mama si matusa e acolo bolnava, e ft profitor in general si zgarcit….dar el bea si le cheltuie banii mamei, face cumparaturi pt ca mananca ft mult, este ft invidios si ffft nesimtit,,,dar in fiecare zi bea deja de dimineata,daca cineva ii atrage atentia cu ceva , tranteste usi,,,ma doare ca am asa un frate , as vrea sa nu imi mai pese de el, atata neliniste iti da un aaemenea om ,,,, e bolnav cu diabet si are si tensiune mare…..

    • Sorin spune:

      Ai nevoie de o susținere mai amplă. Mergi la un/o psiholog/ă. Poate te-ar ajuta niște pași mici și cineva care te-ar putea asculta mai mult. Esența ar fi să pui granițe dar, pentru asta, ai nevoie să crești ceva în tine, să ai curaj și să te implici mai mult în propria viață (ceva ce-ți este frică să faci ca să nu semeni cu fratele, dar este foarte greu să te impui altfel).

  • Diana spune:

    Buna ziua! Am și eu o întrebare…. dacă un băiat care s a ținut mult timp după mine, îmi dădea mesaje sa ies la suc cu el, sau sa ne vedem….și nu eu îl refuzam mereu…..acum 1 săptămâna ne am întâlnit și am întreținut relații sexuale iar acum ma ignora dar nu de tot….îmi Răspunde dar foarte greu…..ce as putea sa fac?

    • Sorin spune:

      Acesta pare să fi fost jocul lui. Ceva ce face cu multe fete, din motive evidente. Dacă așa stau lucrurile, nu este o persoană care să se oprească sau, cel puțin, nu pentru mult timp. Sunt șanse mici să devină un partener de încredere. Dacă este un alt motiv (tocmai trece printr-un impas în viață), atunci îți va spune despre asta și puteți negocia timpul împreună.

  • Gabriela spune:

    Multumesc de raspuns, si da aduce o nefericire pentru mine si chiar si stari depresive pe care nu mi le mai doresc , eu din ce inteleg , ca nu imi da un raspuns clar , este ca ori nu vrea sa se intample ceva intre mine si el , ori faptul ca pe vremea ei nu era asa si atunci eu de ce sa fac asta . Eu nu am fost niciodata genul care sa sar la gatul ei rau daca nu ma lasa sa fac ceva , dar pana la urma este viata mea si voi ajunge sa regret daca nu fac lucrurile pe care mi le doresc

    • Sorin spune:

      Dacă ești, încă, virgină, este limpede ce vrea să protejeze. Da, va trebui să începi să fii independentă și este o trecere dificilă în viața oricui.

  • Gabriela spune:

    Buna ziua, este normal ca la 18 ani sa iti doresti sa pleci cu iubitul in anumite locuri , avand im vedere ca sunt deja 2 ani de relatie? Si daca mama nu prea este de acord cu asta , cum ii poti schimba parerea?

    • Sorin spune:

      Este normal, dar asta nu înseamnă că mama ta este obligată. Vezi ce o îngrijorează. Ce crede că riști? Poate crede ceva ce nu se potrivește mediului tău social. Poate, pe de altă parte, ținându-te pe tine prea aproape, îl face pe prietenul tău să fie cel pedepsit în gașca lui de prieteni și să ajungă să se despartă de tine, pentru că el vrea să mai iasă în lume. În acest caz, ce încerca să prevină, este ceea ce provoacă: nefericirea ta.

  • George spune:

    Multumesc mult Dl Sorin. Intradevar am uitat sa mentionez relatia anterioara. In ultimele acte sexuale cu `fosta` (am fost amant mai exact), m-a tot intrebat ce am de ejaculej asa repede. Probabil incepand o relatie, chiar dupa un scurt timp dupa `fosta`, tin minte ca am avut o frica in mine din cauza reprosului ei….. iar in primele acte sexuale, foloseam `tialing` sau cum naiba se numesc filolele alea (nu mai luasem in viata mea nici la ora actuala). S-ar putea intradevar sa fi avut un blocaj in privinta asta. Reprosul anterior ducandu-ma la o frica (care o mai port si acuma din pacate)!!! Multumesc mult pentru sprijin. V-as ruga daca se poate un numar de contact, as vrea sa iau legatura cu dvs. Am sa-l caut si aici pe site.

    • Sorin spune:

      Cu plăcere! Nu mai fac psihoterapie și aș vrea ca întrebările să rămână pe site. Dar nu te lăsa descurajat. Caută pe cineva care practică (n-am recomandări, din păcate). Mult succes!

  • Angela spune:

    Am vazut Dl Sorin pe pagina de facebook si multumesc pentru accept,mi s au umplut ochii de lacrimi, asa este , ele nu au nici o vina ai nici nu se pot apara…

    • Sorin spune:

      Ingredientele animale pot fi înlocuite și mâncarea rămâne aproape la fel, dacă vrei să adopți acest stil de viață. Sunt rețete pe net, grupuri de Facebook, site-uri dedicate. Te invit în lumea compasiunii! 🙂

  • Mihai Bortosu spune:

    Buna ziua, as vrea sa fiu scurt si la oboect. As putea spune ca am o “problema”. Am o relatie sexuala cu sora mea mai mica,a durat ceva timp mai indelungat. Acum ea este casatorita si au un copil. Are o familie fericita, dar din cand in cand ne mai “vedem” si noi. As vrea sa stiu cat de gresit este ce am facut si inca facem?

    • Sorin spune:

      Voi vedeți relația voastră ca fiind diferită de celelalte. Cumva că “nu se pune”. Dar se pune. Distracția voastră afectează relația ei cu soțul și copiii. Dacă vreți să rămâneți împreună, puteți face asta. Dacă nu, este bine ca decizia pe care o luați să fie definitivă. Da, e soră și lumea poate comenta și copii, dacă ați face, știți consecințele. Sunt lucruri de luat în considerare. Din punct de vedere al greșelii, sunt doar reguli inventate de noi oamenii. Încălcarea lor duce la consecințele menționate, consecințe date, ca și regulile, de noi oamenii. Ce mai pot să spun, este că ceea ce primiti în această iubire este siguranța. Aveți șanse mult mai mici să fiți abandonați. Și, deci, implică faptul că, mai ales ție, pentru că ea este deja căsătorită, îți este frică de respingere și ești dispus să-i riști relația decât să riști respingerea. Am o vagă bănuială că tu insiști mai mult (mai ales că ea este față și ele, în general, insistă mai puțin). Desigur, puteți continua fără să schimbați, cu toate riscurile implicate. Gândiți-vă la costuri pentru toți implicați, la posibilitatea de a se afla și ce implică asta. Uneori un lucru dureros este mai ușor de suportat dacă este deja în trecut.

  • Ciocoiu Nicoleta spune:

    22 de ani de când neam cunoscut si 14 de la casătorie azi mia întristat rău inima spunândumi căl sufoc şi vreau săl conduc ,sunt o soție calmă ,linistită cu mult bun simt si iubitoare stiu sa ma fac plăcută sai arat afectiunea si dragostea mea să am grijă de el ca sot ,tată si iubit dar el a devenit respingător ,supărat ,înbufnat şi neatragător suntem tineri avem un copil de 11 ani si îmi doresc flacăra iubiri să nu se stingă din păcate nu mai ştiu cum să procedez .Am mare nevoie să mă sfătuiti poate chiar eu gresesc în relatia noastră si nu îmi dau seama .poate sunt prea iubitoare ,ocrotitoare,grijulie si este asa cum spune el .

    • Sorin spune:

      Păi poate clarificați asta. Ce anume este dificil de acceptat pentru el. ‘Sufocat’ este un cuvânt vag. Poate afli un comportament clar care-l deranjează. De exemplu, “hai să nu ne întrebăm mai mult de 3-5 lucruri”, “nu-mi place când îți arăți milă față de mine” etc. Din păcate, este posibil să caute nod în papură pentru că a întâlnit pe cineva. Dacă ar fi așa, nemulțumirea lui trebuie să fi apărut de curând și cu intensitate.

  • George spune:

    Buna. Am si eu o problema destul de delicata. Nu ma atrage deloc partenera, efectiv corpul meu nu o accepta. Prin urmare recurg la masturbare zilnica. Am fost si la medic si toate analizele mi-au iesit bine. Mi-a sugerat un psiholog. Am fost, insa nu am facut multe sedinte din cauza ca s-a cam terminat intre noi. Relatia nici de la inceput nu a fost stralucita, nu am vazut-o atractiva, probabil am acceptato gandindu-ma ca e vremea sa-mi fac o relatie si pe urma o caznicie. Insa pe partea sexuala a fost critica in tot timpul petrecut cu ea. Am stat 2,5 ani (da, dar e o alta problema legat de timp…strainatate…cazare tip camin…sunt multe, incerc sa fac un rezumat) si de 3 luni suntem despartiti din cauza asta. As vrea sa stiu daca mai am seanse sa o vad atractiva si sa-mi provoace placeri sexuale. Ca un exemplu, in ultima vreme chiar si cu filme xxx sau pastile nu puteam avea erectie fata de ea. Am incercat absolut orice fantezii sexuale insa degeaba. Din aceasta cauza am pus punct. O vad ca si pe o sora sau o mama. Nu pot sa-mi dau exact seama despre ce e vorba. Mi-e frica sa accept in sinea mea, ca de la inceputul relatiei trebuia sa-mi vad de drumul meu. Ma gandesc ca la un barbat sau o femeie…..daca nu ma simpt atras de la bun inceput de cineva, nu are rost sa-mi petrec timpul ajungand la problema pe care o am eu spre ex, am acceptata asta pentru ca o consideram FOARTE frumoasa pentru mine, dar nu corpolenta, la inceput a fost sex insa nu ceva frumos, de multe ori evitam si sexul cautant altceva gandindu-ma ca nu o voi satisface si nu as vrea sa o pierd(ceea ce a fost o prostie, stiu) dar niciodata in alta parte. Ma si mir de multe ori cum a putut ea sa reziste atata vreme cu mine. dupa mai multe discutii impreuna am stabilit problema impreuna si asa am mers la medic, dar inzadar.Ne iubim enorm de mult si nu as vrea sa o pierd pentru nimica. Comunicarile cu ea au fost deschise si i-am spus absolut totul pe fata, nu am ascuns nimic (referitor la caz). Multumesc.!

    • Sorin spune:

      Nu ai spus nimic de relații sexuale anterioare. Poate nu ține de atractivitate, ci de o teamă de-a ta în acea situație. Poate modul cum începeți sexul nu implică apăsarea butoanelor corecte. Clarificarea și lucrul cu motivul poate duce la îmbunătățirea vieții sexuale. Dacă nu ești atras, penisul nu ține cont atât de mult. Cunoșteam mulți băieți care făceau sex cu cine puteau. Oportunitatea era mai puternică decât atractivitatea. La voi s-a stabilit un mod de interacțiune care ar trebui spart. Puteți face asta clarificând motivul, cum spuneam.

  • Angela spune:

    Multumesc mult Dl Sorin , sunteti cel mai deosebit Om ,sunt norocoasa sa va cunosc , da ti sperante oamenilor ,le deschideti sufletele, tare mult as vrea sa va cunosc,Multumesc !

    • Sorin spune:

      Îți mulțumesc foarte mult! Putem să ne împrietenim pe facebook, dacă vrei. Caută ‘sorinpsi’. Vei vedea că o preocupare importantă de-a mea este compasiunea pentru celelalte vietăți care nu sunt în controlul vieții lor și care nu au pe nimeni care să le apere, deși strigă după ajutor și după îndurare atunci când au cuțitul la găt…

  • Angela spune:

    Buna ziua Dl Sorin, as vrea sa intreb ,o relatie de 5 ani din care 3 ani am stat impreuna dar fara casatorie , poate rezista daca el a plecat la munca in strainatate pe tir 3 luni jumate cu 2 sapt. pauza si iar tot asa,
    sunt singura , el a ales sa faca bani , asa spune ca pentru noi,vrea multi ani sa faca treaba asta ,avem 52 de ani amandoi ,el zice ca a plecat sa avem bani, nu stiu ce sa cred

    • Sorin spune:

      Din partea lui poate să meargă relația. Nu sunt șanse mari să vrea să rămână singur, nici să întâlnească pe cineva pentru o relație de lungă durată. Dar contează și cât de mult te simți, cu adevărat, într-o relație. Contează cum arată o relație pentru tine. Ce poți face? Vorbește-i despre ce-ai vrea să faceți împreună. Cum vezi tu relația. Acum fiindcă a investit în asta, îi va fi greu să se oprească imediat. Dar, dacă vrea, puteți să puneți un termen sau o sumă limită. Și poate nu-l cerți și nu-l critici, ci îl atragi. Cum te comporți acum îi arată ce lasă în urmă.

  • bia spune:

    Buna. In luna martie am cunoscut un barbat care parea ca este copia mea masculina. Intr-un timp foarte scurt ne-am indragostit unul de altul, intr-o luna ne=am mutat impreuna , el a fost cel care a dictat tonul relatiei noastre, mutat impreuna, casatorie, copii . Dupa vreo doua saptamani de locuit impreuna mi-a spus ca pleaca , ca vrea sa aiba mai multa libertate, ca el a vrut sa incerce sa vada cum este viata de om la casa lui insa stia de mult ca nu vrea casatorie si copii dar a crezut ca se va razgandi cand va vedea cum este. Spunea ca inca ma iubeste dar ca vrea o relatie mai libera. Sex nu am avut decat oral fiindca de fiecare data cand incercam normal nu i se intarea. Ulterior mi-a spus ca ii este foarte bine singur, ca sentimentele lui fata de mine s-au schimbat si ca nu vrea o relatie serioasa. Dupa vreo doua luni de la despartire mi-a spus ca vrea sa ne impacam , dar asa ca si o gluma fara sa insiste. Imi vorbeste de sentimentele lui despre lucrurile pe care le faceam impreuna etc. Mentionez ca atat el cat si eu nu mai locuisem impreuna cu altcineva. el este un gen de om irascibil, glumet si atunci cand ceva nu ii convine se supara. Eu inca tin la el dar mi=e frica sa nu sufar din nou. Ce sa fac?

    • Sorin spune:

      Așa cum îl cunoști acum, va fi mult timp de-acum încolo. Partea cu erecția, probabil, se va remedia. Dar comportamentul va rămâne irascibil și predispus să plece. Iubești ce ați fi putut să fiți, dar nu știu dacă sunteți asta. Poate vă înțelegeți bine, totuși. Eu nu am decât imagini parțiale despre poveștile voastre (adică voi cei care scrieți). Oricum, dacă vrei să vă mai dați o șansă și se poate, amânați locuitul împreună o perioadă. Puteți alege niște dormit peste noapte. Și, poate, și cu alți parteneri, dacă va fi cazul, poți alege această abordare, de amânare, de creștere a dorinței.

  • Ana spune:

    Buna. Relatia cu mama a fost mereu una foarte buna insa de 7 luni insa de cand mama are pe cineva (de 7 luni;el sta in germania) ea a devenit rea, rece si nu vrea sa comunicam . Astazi mi-a spus ca nu isi mai doreste o relatie mama-fiica si ca isi doreste sa stau singura si sa ma descurc pe cont propiu. Eu cred ca acest barbat o influenteaza insa ea spune ca nu este adevarat. Nu imi pot da seama ce s-a intamplat.

    • Sorin spune:

      Nu știu în ce consta relația voastră. Poate își dorește să fii mai independentă. Să te preseze să-ți găsești pe cineva, dacă încă nu s-au întâmplat. Cât despre influențat, cine nu este? Suntem animale sociale. Ai putea să-i spui că te simți abandonată, dar încearcă să nu o manipulezi. Mai degrabă, clarifică ce a determinat-o să se îndepărteze. Ce se așteaptă să obțină cu această îndepărtare? Care sunt beneficiile la care țintește?

  • Sebi spune:

    Salut sorin , am si eu o intrebare , e putin mai complicata situatiabsi nu stiu ce sa mai cred sau sa inteleg.acum cateva zile m-am certat cu prietena mea de la o gluma foarte proasta , iam zis ca nu mai vreau sa vorbesc cu ea sa aud de ea si etc , i-am cerut sa ma blocheze peste tot dar a refuzat de nenumarate ori , si tot am insistat si pana la urma am facut-o , problema e ca e minora iar parintii ei cand au aflat prima data despre noi au pedepsit-o , au inchiso in casa , fara telefon si etc , iar pe mine m-au amenintat si etc , i-au spus ei ca o sa ma lase in pace daca ma lasa si ea in pace ,pentru binele meu a renuntat la mine , dar ma cautat dupa 1 luna jumate.si ne-am iubit pana la acea ultima cearta fara nici un semn de dat inapoi sau regret.nu cred ca nu ma iubeste pentru ca chiar in ultima zi ma dus in casa la ea cu riscul sa fim prinsi iar de parintii ei si sa fie pedepsita toata vara sa stea in casa , duodupa despartire le-a spus prietenelor ei ca no sa reziste mai mult de 2 3 zile si imi scrie , iar una din ele m-a sunat si mi-a spus asta pe ascuns .acum am aflat ca sta cu un alt baiat intr-o relatie , pe care eu i l-am interzis pana si sa vorbeasca cu el deoarece e genu de om care are 5 6 pe langa el pentru ca e frumos.de iubit stiu ca ma iubeste dar de ce face asta nu stiu , + ca am fost primul ei iubit si mereu m-am purtat cu ea cu manusi , nu ia lipsit niciodata afectiunea , vorbele dulci etc…o prietena de a ei m-a sunat si mi-a spus ca a vorbit cu ea si i-a zis ca sa saturat sa i tot interzic sa mearga nustiu unde cu nustiu cine , sa saturat sa tot iau decizii de despartire la nervi si ca de fiecare data cand face o gluma mai proasta eu interpretez si reactionez cu despartire.te rog sa ma ajuti , ce sa inteleg de aici ?

    • Sorin spune:

      Dacă prinții fetei te-au amenințat înseamnă că vârsta voastră diferă mult. Știu că nu vrei să auzi asta, dar păcălești un copil. Nu aveți i relație de egalitate. Faptul că îi ‘interzici’ lucruri este un semn. La fel faptul că te porți cu ea cu mănuși, care, dintr-o altă perspectivă, înseamnă că încerci s-o manipulezi. Oamenii fac asta (intră în relații în care domină absolut) de frică să nu fie răniți. Nu sunt conștienți de asta, desigur. Poate ți-ai dori să lucrezi la asta cu un/o terapeut/ă.

  • Daniela spune:

    Bună! Voi trece direct la subiect. Locuiesc cu iubitul meu împreună de un an, el având 24 de ani, iar eu 21. Amândoi fiind la prima relatie serioasă, si sexuală. De la primele contacte sexuale, am văzut că ejaculeaza rapid, maxim 1 min. Am zis ca e normal, până va învăța să-și controleze erectia. A trecut un an, în tot acest timp, nu sa schimbat absolut nimic, erectia e la fel, maxim 2, cel mult 3 min, uneori. În tot acest timp, nu a incercat o data sa încerce să ma satisfacă, i-am cerut eu,am avut discuții și nu voia să știe ce are de facut, părea total dezinteresat, refuz automat. Facem dragoste o dată la 3-4, uneori 5 zile. Eu simt nevoia mai des, macar la 2-3 zile. De câte ori incercam sa discut cu el, despre asta, să încercăm anumite lucruri pentru a ma satisface, nu voia, nici macar nu ma asculta. Si inteleg de ce? Cum e posibil să ai o relație si sa nu iti doresti să-ți satisfaci iubita.. pur si simplu sa nu te intereseze. Între timp, am ajuns sa aflu alte chestii. Se masturbeaza de la 13 ani, până în ziua de azi, fiind la 24 de ani. Pana la 23 de ani nu a avut niciun contact sexual cu o fata. Ma deranjat sa aflu ca el se masturbeaza des, fiind dependent de filme porno si masturbare. De multe ori se masturba, si tocmai de aceea nu simțea sa mai faca ceva cu mine. Tin sa specific că, se termina doar daca-i arăți un sân, nu are nevoie de mai mult. 🙂 Imi spune că nu își poate controla deloc erectia. E atras de tot ceea ce tine de pornografie, nud, fundul femeilor, etc. Uita mereu, e foarte agitat, se enervează din orice, si are ieșiri usor agresive, viz-a-viz de lucrurile prin casa, la nervi. A recunoscut recent ca se masturbeaza. Inclusiv când făceam dragoste, se gândea la filme porno, si imi spunea chestii de acolo. Are propuneri, care vin doar din filme, tot ceea ce vede vrea sa puna si el in practica, unele lucruri fiind bizare. A zis ca e obisnuit sa se masturbeze, si ca sa obisnuit asa. De ce nu isi doreste sa facem sex mai des, oare nu-l satisfac vizual la fel de mult, ca și filmele? E normal să ai o relație, si sa alegi sa te masturbezi, în loc să faci dragoste? Dacă acum când suntem la începutul relației nu se simte atras de mine, încât să renunțe la acest obicei, ce se va întâmpla mai târziu? Dupa ce ejaculeaza, nu i se mai “ridica”. Ce e de facut in situatia asta? Eu simt ca nu mai pot sa stau si sa aștept ca el să își rezolvă problema. Din cauza ca nu sunt satisfăcută, sunt stresata, ma enervez din orice, chestii de genul. Mi-am pierdut orice răbdare. Mai e ceva de schimbat? Se mai poate? Sau si-a obisnuit deja psihicul si penisul cu pornografia masturbandu-se? E mai mult decat dependent, îl consideră un viciu. Nu vreau sa stau o viata intreaga, sau anii in situatia asta. Fără să mă simt iubita, apreciată, răsfățată si fericita. Nu sunt împlinită deloc, nici fizic si nici psihic. Comportamentul lui nu-mi oferă afectiune, iubire, atenție, nimic. Oare e posibil să își fi dorit acesta relatie doar pentru a-și începe el viata sexuală? Si sa se rezume totul aici? Sunt o fire deschisă. Astept sfatul dvs. Va multumesc!

    • Sorin spune:

      Ejaculatul precoce este greu de combătut. Cu toate astea, tot poate să te satisfacă dacă vrea și dacă-l lași. De exemplu prin sex oral sau ceva ce se numește orgasmic meditation. Altfel masturbarea nu previne o relație de cuplu fericită.

  • Nicole spune:

    Scuze pentru greselile de ortografie.Sistemul le modifica automat iar eu nu am fost destul de atenta. Scuze!

  • Nicole spune:

    Buna ziua,

    V am mai scris. Ne am cununat in februarie. Eu sunt la a doua casatorie. El la a treia. El are doi baieti mari care nu au vrut sa vina la cununie. Acum dupa cateva luni unul dintre baietii lui, familist cu nevasta si copil de 3 ani (locuieste in Londra) a venit in tara in vizita la bunic (sotul meu). Motivulk venirii in tara este botezul unei nepotele din partea ei. Mentionez din nou ca la cununia noastra nu au venit..era scump… Relatiile dintre mine si ei sunt destul de reci insa sotul le a propus sa meraga cu noi in Grecia in septembrie fara sa se consulte cu mine. Eu m-am suparat si consider ca am tot dreptul sa ma considfer jignita. Era prima vacanta a noastra dupa ce ne-am cununat. Consider ca o vacanta alaturi de ei (care nu m au acceptat alaturi de tatal lor) nu e vacanta, mai ales ca au un baietel de 3 ani…… Sunt sau nu in masura sa ma supar? Gandesc obiectiv sau gresesc? Precizez ca sunt impreuna cu sotul meu de 6 ani desi neam cununat in februarie si e prima data cand isi invita copiii cu noi in vacanta. Nu stiu daca nu imi scapa ceva…..Imi iubesc sotul dar consider ca ma umilit prin faptul ca a luat o decizie care stia clar ca mi displace. Un sfat va rog!

    • Sorin spune:

      Soțul vrea să vă înțelegeți. Să vă cunoașteți. Îl afectează că trebuie să se rupă pentru fiecare. I-ar plăcea să fie parte dintr-o familie, nu la granița dintre două clanuri războinice, el trebuind să fie de ambele părți. Încearcă să vă pună împreună în speranța că veți colabora. Separarea nu a fost foarte eficientă până acum; vrea să încerce ceva nou. Nu te-a întrebat, că știa răspunsul. Vrea, totuși, să vă dați o altă șansă. În altă ordine de idei, te poți supăra, desigur. Nu o considera „prima vacanță”. Este doar o vacanță când s-a oferit o oportunitate. Cine știe când ar mai fi fost o alta. Și este ok să nu fii acceptată cu brațele deschise. Nimeni nu este obligat. Orice gest frumos este un bonus. De asemenea, dacă ai fi în locul fiului, ce te-ar ajuita să ai mai multă încredere sau mai mult respect față de soția tatălui tău? Răspunsurile la întrebarea asta nu trebuie să fie sacrificii. Doar lucuri pe care le poți face sau dărui cu riscul de a nu primi nimic înapoi și chiar cu riscul de a fi interpretate. Caz în care poți să spui cum ai ajuns la acea idee. Să fii sinceră și să spui că vrei ca soțul tău să fie într-o familie armonioasă. Că nu vrei să aleagă între voi. „Suntem doar niște oameni obișnuiți, care avem o șansă scurtă de a ne bucura de viață. O să murim în curând. Cum ai vrea să-ți petreci restul vieții? Eu aș vrea să mă bucur de ea!”

  • Stella spune:

    Buna ziua,
    Am 40 de ani si ieri am fost parasita de catre prieten dupa o relatie de 9 ani. Am avut o relatie frumoasa, in care ne-am iubit mult, am construit insa ne-am si certat la fel de mult.Certurile noastre nu sunt cu tipete insa au o incarcatura emotionala negativa extrem de puternica si le resimtim ca atare. In urma unor astfel de certuri el mi-a spus ca poate este mai bine sa incheiem insa de fiecare data am gasit calea de impacare si cumva am reusit sa ne mentinem flacara vie timp de 9 ani.
    Anul trecut am plecat impreuna in alta tara si s-a atasat destul de mult de colega de birou. El nu a recunoscut atasamentul si nu i se parea nimic in neregula nici chiar ca colega facea mai mult decat un coleg de birou obisnuit, ex cand am avut nevoie de apartament, s-a mutat cu prietenul ei si ne-a oferit apartamentul lui. Cand isi lua el concediu, isi lua si ea,schimbau mesaje duminica “nevinovate” etc,in concluzie au creat o legatura emotionala, oarecum accenuata si de mine pentru ca ii tot spuneam sa fie atent, sa nu se lase prins in astfel de jocuri. La un momentat dat l-am conditionat pe el sa puna stop. Lucru pe care l-a facut, apoi ne-am intors in tara noastra iar ei nu au mai tinut legatura si nici eu nu am mai simtin nici o amenintare. Dupa scurt timp el a trebuit sa plece pentru cateva zile in alta tara, am vorbit ca de obicei la telefon insa in ultima lui seara acolo s-a imbatat cu niste colegi si nu a mai raspuns la telefon, lucru ce nu i se intampla de obicei. M-am speriat ca poate i s-a intamplat ceva si l-am certat cand am vorbit cu el, l-am si acuzat ca a petrecut noaptea cu altcineva. S-a simtit f. vinovat ca m-a ingrijorat si a gresit si ora cand trebuia sa il iau de la aeroport si s-a simtit si mai rau pentru ca l-am asteptat multe ore.
    Dupa aceasta isprava s-a decis ca e mai bine sa plece, pentru ca nu mai vrea sa se simta atat de des atat de vinovat, sunt prea buna pt. el, orice face pt. mine nu e niciodata suficient, etc
    Astfel ca s-a hotarat sa luam o pauza apoi a luat decizia sa mearga la colega lui de birou, in tara din care tocmai ne intorsesem, in conditiile in care el nu era convins ca totusi colega il place erotic dar probabil spera, sau oricum el simtea nevoia acelei femei poate doar ca prietena pentru ca simte ca il intelege atat de bine, orice face el ea il aproba si ii valideaza alegerile.Ea i-a raspuns ca poate sta in apartamentul ei si ea va sta la maica-sa.
    Dupa o perioada de framantari de cand a luat decizia (asta s-a intamplat in 5 zile), a plecat cu un ruxac si hainele de pe el.
    Mi-a mai spus ca de atatea ori cand il certam si se simtea necorespunzator, a aparut in mintea lui o prietena imaginara care s-a personificat apoi in colega de birou, care are exact atitudinea prietenei lui imaginare. Era foarte ingrijorat si pentru anomalia de a avea in minte o persoana imaginara se gandeste ca e vreo boala psihica sau ceva de genul.
    In concluzie, ieri a plecat, a contactat-o pe prietena mea si a rugata-o sa imi ofere suport pt. ca stie ca e greu pt. mine. I-am trimis un mesaj seara, ca imi lipseste, pe care l-a vazut dar nu mi-a raspuns la el.
    Sunt sanse sa se intoarca? Ce se intampla cu el, cu noi? Ce trebuie sa fac? Eu acum sunt foarte debusolata, ca dupa 9 ani de increde oferita unui om care m-a parasit in 5 zile.
    Recunosc ca nu mai inteleg deloc barbatii…noi femeile nu ne lasam doborate asa usor de conflicte, luptam mai mult…
    Mai am pentru ce sa lupt?
    Cu o zi inainte de a pleca parea ca luase decizia de a nu pleca si mi-a spus ca decizia luat de a pleca la colega este ca sa imi atraga atentia.Apoi seara s-a intalnit cu prietenul lui care face facultatea de psihologie si au discutat muulte ore in care acesta l-a sfatuit sa caute in interiorul lui etc. Dar ce sa gaseasca cand este atat de derutat, este nevoie de timp si mai ales singur, neinfluentat de nimeni … Acum ca este la colega dorita banuiesc ca va fi influentat de ce anume isi doreste ea ca el sa creada…

    Multumesc pentru rabdare…
    Mi-as dori mult sa imi raspundeti…am mare nevoie de un sfat acum…

    • Sorin spune:

      Greu de spus dacă mai sunt șanse sau nu. Este posibil să fie, totuși. Depinde și de aceea colegă. De cum se simte el acolo. Dacă nu este atât de fericit acolo, aveți șanse mai mari de împăcare dacă îi tot trimiți mesaje, fără să aștepți să răspundă, neapărat. Îi vei da astfel șansa să îți răspundă când poate. Dacă trebuie el să facă primul pas, îi va fi greu să recunoască faptul că a exagerat. Cât despre “să nu fie influențat”, nu există. Toți suntem tot timpul. Căutatul în interior duce la a ști ce-ți dorești, nu și cu cine. Poate duce și la o relație mai bună între voi. Pune-ți, totuși, un termen limită pentru răbdarea cu el. Nu vrei să-ți petreci restul vieții așa.

  • Maldita spune:

    Buna Sorin,
    Iti cer o parere: crezi ca daca a ajuns sa simta repulsie ptr mine isi va reveni la sentimente dinou daca eu ma retrag?! Din pacate eu nu i am facut si cerut nimic mai mult decat normal. Dar el fiind un tip care nu isi asuma nimic de teama ca i inund libertatea cand il intrebam de ex ce face maine,lua foc ca si cum eu il controlez. Eu nu i am gresit cu nimic dar lui i se par agasanta ca incerc sa comunicam si caut tot felul de pretexte ca sa l sun ori sa i scriu in ideea ca el isi revine. Acum nu stiu fie are alta dar nu i sigur pe relatia aia si eu sunt rezerva,fie faptul ca eu vreau comunicare il sperie. Nu stiu. Are 41 de ani si nu cred ca a avut relatie serioasa decat la distanta. El nu poate locui cu cnva ca l sperie o schimbare radicala. Cum sa ma port eu?! Crezi ca daca prezenta mea il enerveaza,lipsa mea il va linisti sau candva o sa simta ca lipsesc? Ce sanse sunt?! Multumesc mult!

    • Sorin spune:

      Îmi pare rău, dar sunt foarte mici, cum am mai spus și-n trecut. Faptul că nu a avut o relație serioasă până la această vârstă spune ceva despre abilitățile lui în această direcție. Faptul că insiști la cineva care te tot respinge spune ceva și despre abilitățile tale. Nici tu nu vrei o relație de lungă durată. Îți este frică (nu este conștientă; nu te-ai descrie așa, știu). Vrei să te convingi că încerci. Dar există o parte inconștientă care se mulțumește cu situația actuală și i-ar fi frică de mai mult.

  • Răzvan spune:

    Bună ziua ma numesc Răzvan am 39 de ani sunt căsătorit de 15 ani. În urmă cu sase luni soția a dat în depresie cu mine. După un timp a fost de acord sa meargă la doctor și sa urmeze un tratament. As vrea sa știu dacă mai am sansa să fim iarăși o familie. Ea încă nu simte nimic ptr mine. Face tratament de 5 luni

    • Sorin spune:

      Înțeleg că nu mai vrea relația. Trebuie să se fi acumulat în timp. Probabil au ajuns sa o deranjeze tot felul de gesturi mici ale tale. Ce vreau să spun este că dacă tu nu schimbi nimic la tine, ai șanse foarte mici să se întoarcă iubitoare. La terapie își va clarifica nemulțumirile și-și va face, poate, curaj să ia o decizie radicală în legătură cu ele. Ar fi minunat pentru voi să luați aceste decizii radicale împreună. Altfel spus, ai șanse mai mari ca relația să continue dacă te implici și dacă ești dispus la schimbări. Și nu o învinui pentru ce simte. Bucură-te că afli ce se întâmplă cu ea. Nici umilința nu este foarte eficientă. Ar fi frumos să fii puternic, curios în legătură cu ea și suportiv.

  • Dana spune:

    Acum 2 luni am cunoscut un barbat divortat si cu copil. De o luna vorbim. Este pt prima data cand am acceptat sa cunosc un bărbat cu copil,mi a placut mult cum gandeste. Stam in orase diferite. Inca are conflicte cu fosta sotie ,conflicte legate de cresterea copilului in care el se implica f mult as zice eu. Cum as putea sa l ajut desi noi nu suntem iubiti,nu locuim aproape,dar il simt ca este chinuit. Cum as putea sa l mangai ,sa l ajut sa treaca peste ,desi este inevitabil,se intalneste cu ea tot a 2 zi. Ce mi recomandati sa cutesc in sensul asta? Ma simt eu mai neajutorata decat e el.

    • Sorin spune:

      Să-l asculți, să nu-i spui ce să facă, să-i spui ce-ai face tu, asta dacă vrea să audă sau dacă întreabă. Adică, dacă îi dai sfaturi, să nu te atașezi de ele. Să fie opțiuni pentru el. Iar dacă n-ai niciun sfat pentru el, e ok. Faptul că putem vorbi cu cineva care nu face presiuni (de orice fel), este mare lucru pentru oricine.

  • Angela spune:

    Mai precis fratemeu are 52 de ani deja ,parintii s au despartit cand aveam 8 ani,tatal a avut o concubina cu 20 de ani mai tanara la care s a mutat,eu ca fata fiind nu prea am tinut asa mult legatura cu tatal meu,eram cred suoarata pe el in sinea mea,facea scandal cu mama ,a si lovit o,si asa mama l a evacuat,dar fratemeu ,el in fiecare zi mergea la tata ,tinea legatura cu el,mama l a judecat pt asta pe fratemeu,pana s a insurat fratemeu si legatura cu tata era stransa ,dar statea cu mama si sotia tot asa mergea des la tata ,s au ivit discutii urate intre mama frate si sotia lui,verbal o jigneau pe mama tinandu i parte tatalui,mama l a evacuat pe fratemeu ,eu nu am stiut ce se intampla pt ca eram casatorita si nici nu m am bagat ,10 nu au vorbit mama cu fratele,eu i am ramas alaturi mamei ,tata si fratemeu sau suparat si pe mine,fratele a fost ajutat de tata , eu am fost inlaturata pt ca ii eram alaturi mamei ,mi se parea firesc,ea ne a crescut,,,,tata a murit si fratemeu a facut o depresie fiind plecat in cipru si sotia nu il mai vroia ,a avut o tentativa de sinucidere ,si mama la acceptat la ea acasa inapoi,l a ajutat cu doctorii,spital,eu la fel ,dar nu s au inteles ,mama ii tot reprosa de tata,si a plecat in strainatate la munca multi ani,acu iar ia esuat relatia si iar a venit la mama, dar e ft invidios ,vrea doar el sa fie iubit,e invidios pe ceea ce fac ,ce am,pe planurile mele,pe relatia mea si vrea sa bage intrigi,,,,precizez ca mama mi a donat mie un apartament si matusa ,sora mamei,la fel a facut act de mostenire tot pentru mine ,,,,lui urmand sa ii ramana mostenire apartamentul mamei unde stau ei….si ii reproseaza mamei ca pe numele lui nu e inca nimic,,,bine ca mie deja mi au facut actele de donatie….dar bea si si e impulsiv,,,,nu stiu ce pot sa fac….multumesc mult un gand bun Dl Sorin

    • Sorin spune:

      Îmi aduc aminte că am mai avut discuția asta. Nu am un alt sfat. Ce gândește și trăiește el este treaba lui. Contează să nu te simți în pericol fizic. Altfel, ce dacă este invidios? Nu ți-a promis nimeni că nu vei întâlni astfel de oameni. Sunt parte din viață. Dacă nu poți să schimbi ceva în viață, cealaltă opțiune este să te adaptezi.

  • Alina spune:

    Buna Sorin am nevoie de ajutorul tău și să îmi dai un sfat, cum pot trece peste aceasta soțul meu este mamos eu sunt foarte geloasă nu știu cum să trec ce să fac ca să trec cu vederea plus la aceasta el are o soră care tot mereu îi sare în gât la cuprinde sta în brațele lui mereu o sărută eu fiind o fire geloasă nu știu nu pot accepta toate aceste nu știu cum să fac să nu mai fiu așa geloasă poate este a normal treaba aceasta dar am încercat de multe ori să nu bagă în seamă dar nu mi se primește spune tu ce să fac cu ce poți să mă ajuți,

  • Angela spune:

    Buna ziua Dl Sorin,as vrea sa va intreb ce pot sa fac ,fratemeu este foarte invidios pe mine si in general pe toata lumea , ce as putea sa fac?

    • Sorin spune:

      Ai putea să-i vorbești despre cum ești tu invidioasă. Din senin. Îi spui că uite ce-a făcut cineva. Ce enervant că n-ai putut și tu. Ți-ar fi plăcut și ție. Speri să nu reiasă de aici că tu ești inferioară. Ce frustrant este că nu te-ai ridicat și că nu v-ați ridicat la așteptările pe care le-aveați în copilărie. În felul ăsta îi arăți că viața ta nu este perfectă, chiar dacă el are motive să te invidieze și îi oferi și un model de comportament așa cum ți-ai dori tu să-l aibă. Nu-l va prelua direct, așa că îi poți spune direct: „mi-ar plăcea să-mi spui când ceva nu-ți convine la mine și să-mi spui ce ți-ai dori. Ai vrea să fiu nefericită? Asta te-ar face fericit?” Dar într-un mod suportiv, nu confruntativ. Nu în mijlocul unei certe.

  • Maria spune:

    Buna Sorin.Am fost intr o relatie cu un baiat un an jumatate. In tot acest an s a despartit de mine de 5 ori, reprosandu mi la cearta ca nu a fost fericit niciodata, desi crede ma ca l am simtit fericit. Ne am mutat impreuna dupa 5 luni, eu plecand dintr un oras frumos pentru el. De la inceput au fost certuri, dar ma gandesc ca au fost din cauza faptului, ca oamenii sunt diferiti, ca nu stiam ce ne place si ce nu, chestii minore oricum. Acum o luna ne am certat rau, despartire. Dupa 2 saptamani, m a rugat el sa i mai dau o sansa si sa incercam sa facem ce trebuie sa facem. Noi nu comunicam, adica nu ne spuneam pe moment ce ne deranjeaza, ci la nervi, cand ne desparteam, ei bine am vorbit amandoi sa schimbam asta si sa vorbim. Eu am comunicat cu el, in schimb el dupa o luna a vrut sa ne despartim iar, acelasi motiv, ca nu mai suporta ca nu mai vrea, ca nu e fericit! ce nu inteleg e ca acum imi spune ca sunt perfecta si ca ma iubeste, a doua zi se desparte de mine. Am scotocit eu si cam asa a facut si cu fostele lui, cu familia. Renunta cand are el chef si apoi ii pare rau. Sincer as vrea sa l ajut in vreun fel pentru ca eu consider ca are o problema psihica sa zic asa.Pentru ca din punctul meu de vedere nu ai cum sa iubeste acum un om si dupa cateva ore sa i spui ca nu l mai suporti, sau ca nu ai fost fericit niciodata avand in vedere ca in timpul relatiei imi spunea ca e fericit si ca sunt tot ce si a dorit.

    • Sorin spune:

      Într-adevăr, face parte din stilul lui de a fi. În Analiză Tranzacțională se numește „Te-am prins ticălosule”. Este un joc inconștient… ar fi mai multe de spus. Îți recomand cartea „Jocuri pentru Adulți” („Games People Play”). Oricum, ce poți face este să-l ajuți să conștientizeze și minunat ar fi să facă / faceți niște ședințe să vă ajute cu schimbarea. Îi poți spune că această abordare va afecta și relațiile lui viitoare și că va trăi fie drame inutile în care vor suferi multe alte persoane dragi lui (familia, copiii etc.) sau va rămâne singuri pentru că ceilalți se vor sătura. Îi mai poți spune că deși este acum felul lui de-a fi, el nu a fost proiectat așa. A învățat aceste jocuri și acum le practică inconștient. Așa cum a învățat, așa poate învăța un nou mod de a se comporta. Chiar dacă îi va fi nenatural, este în regulă. Este doar o obișnuință. Nu este o trăsătură definitivă ca faptul că are două mâini. Într-un an îi poate fi „natural” un cu totul alt mod. Asta pentru el. Pentru tine, tu nu ești responsabilă de fericirea lui. Dacă vrei să renunți, dacă vezi că nu vrea să schimbe și știi că restul vieții tale va fi așa – vei fi prețuită și aruncată la intervale regulate – ești liberă să pleci. Asta este frica lui, așa că amenințarea cu plecatul și chiar faptul că-i menționezi consecințele jocului lui (cum ziceam mai sus) îl va frustra și-i va veni să plece. Un psiholog ar spune mai bine, dacă reușiți să mergeți. Poți menționa în acest caz că nu vrei să-l părăsești și nu vrei să fie părăsit nici pe viitor (doar că nu-și va recunoaște slăbiciunea și va spune că poate să fie părăsit – că pentru asta joacă jocul – să arate că este puternic). Și atunci îi poți spune că dacă vrea să fie singur poate să aleagă asta definitiv în viața lui. De asemenea, poate să aleagă să fie cu cineva definitiv în viața lui. Să riște să fie părăsit și cu toate astea să vrea să fie cu persoana respectivă. Fuga nu este cine știe ce curaj. Mai mult dai dovadă când rămâi, când încerci să faci față lumii, relației. Mult succes!

  • Angelica spune:

    Ce inseamna daca imi spune sa trimit un mesaj neutru…referitor la un obiect dupa ce sotia lui mi-a scris???Bineinteles cu o ora imi spunea ca ma iubeste… Inseamna ca ii papuc! Sau ii frica de sotia lui? Exista oare sentimentul de a o nu pierde? Nu inteleg…Te rog Sorin…cu o parere! Merci!

    • Sorin spune:

      Este nesigur. Nu știe ce să aleagă. Da, îi este frică să nu piardă relația cu soția și apoi s-o regrete. Cu ea relația este mai oficială decât cu tine, așa că va ține mai mult la aceea. Acum că s-a prins soția este cam forțat să aleagă și nu știu ce va alege. Deocamdată se pare că soția. Dar potea va mai încerca ceva cu tine mai târziu cănd crede că nu va mai fi prins. Nu știu dacă va rupe relația cu ea, dar, întrucât nu pare o persoană foarte hotărâtă, este foarte posibil să aibe aceleași dubii și dacă alege să fie cu tine. Altfel spus, este posibil ca chiar dacă rupe relația cu ea și începe o relație cu tine, să încerce în scurt timp să o cucerească pe soție înapoi sau să caute o altă persoană. Punctul lui slab de care beneficiezi tu acum va rămâne acolo. Bine, asta nu înseamnă să nu încerci. Obține cât poți de mult de la viață! Toți suntem imperfecți, toți avem puncte slabe. Nu ar mai avea nimeni relații dacă ar căuta perfecțiunea. Îți spun doar să fii pregătită că viața îți poate da la gleznă oricând.

  • Robert spune:

    Buna,Sorin. Prietena mea a început să nu mai aibă încredere în ea. De câteva zile îmi spune că se simte inutila,că nu are nici un rost în viața și nu știu cum să o ajut sa ii recapăt încrederea.

    • Sorin spune:

      Mergeți la un psiholog împreună. Nu există sfaturi atât de puternice. Este ok să meargă și singură. Dar o poți însoți dacă preferă așa (măcar la început).

  • Mladita spune:

    Buna Sorin,
    Intre timp dupa ce ti-am scris am decis sa schimb foaia si sa incerc sa joc teatru ca nu m ar afecta comportamentul lui rece si fara explicatii si fara dorinta de a relua relatia si pur si simplu sa incerc sa nu i mai pun intrebari si sa l caut non stop.Si surpriza cam da roade: ti-am zis ca a plecat in delegatie de serviciu si nu a vrut sa spuna unde iar eu imediat am crezut ca i cu vreuna.Sora mea m-a sfatuit sa nu incep sa fac crize si sa ma port normal chiar de ma doare ca asa aflu mai multe.Asa am facut.Astazi de ex credeam ca e cu una ptr ca a raspuns fff sec la mesaje.Mesaje nu cu iz de cearta ci cu sentimmente.Intr un final ma suna si nu imi veni sa cred ce bine dispus era!!! oare totusi efortul depus de mine de a merge 1200 km pana la el ,l a pus pe ganduri? nu stiu.cert e ca parese ca m a luat in considerare ptr ca printre randuri cand ii sp ca l iubesc si de aceeia am mers,el arunca subtil ca eu de el ar relua relatia cu mine apoi eu as zice ca nu ma acomodez in strainatate unde i el.Deci,ceva se petrece.Si raseram,lucru pe care nu l-am facut de mult.Ideea e ca eu nu stiu sa ma port sa nu mai ajung la certuri caci de asta fuge el si de intrebari.Ajuta ma tu cu sfaturi,cum sa ma port? ce nu ti-ar placea tie sa iti faca o femeie? ceva gen.Ideea e ca functioneaza daca nu l controlez smd.Multumesc mult ptr toate raspunsurile parca rupte din mine.

    • Sorin spune:

      Întreabă-l pe el ce i-ar plăcea, mai degrabă. Continuă cu ce funcționează. Și, eventual, pune-ți o dată limită până când relația ar trebui să ajungă acolo unde ți-ar plăcea.

  • Andreea spune:

    Buna ziua! Iubitul meu trece printr-o perioada grea, este bolnav, nu de ceva netratabil, dar din cauza aceasta a renuntat la pasiunea lui, sportul (judo) si asta l-a facut de nerecunoscut. Am facut tot ce am putut sa incerc sa il ajut , dar nu vrea, si acum cred ca am fost prea sufocanta. Si pana la urma s-a despartit de mine , a spus ca nu mai se simte el si ca nu mai poate sa ma iubeasca ca inainte si ca ar fi mai bine sa il uit!Nu stiu cum sa il ajut, sau mai bine las lucrurile asa, poate are nevoie de o pauza? Ce sa fac?

    • Sorin spune:

      Pare să intre în depresie. Are nevoie de ajutor. Încearcă o intervenție (ca-n filme) cu prietenii și familia lui. Vezi pe internet care este procedura (să nu ajungeți să vă uniți toți și să-l criticați, de exemplu).

  • Mirela spune:

    Buna ziua ! Sunt căsătorită de 20 de ani cu soțul meu .Din relația noastră nu au rezultat copii , deși ne-am dorit foarte mult si am incercat tot ce se poate.Foarte multi ani eu am avut un job acasa , el plecat la serviciu .Am incercat sa fac sa fie totul bine cat m-am priceput, sa se poata relaxa dupa program ,sa-l scutesc de muncile de acasa sa avem timp mai mult pentru noi.Am crezut in el , am crezut in noi.De câțiva ani observ ca nu mai oferă fără sa-i cer o îmbrățișare, o sărutare.Plimbarile noastre pline de dragoste acum au devenit monotone, el este gânditor mai tot timpul,absent la multe discuții , nu mai este atent la ce spun .Am cautat să-mi explic ce se intampla cum :După 17 ani am îndrăznit să mă uit în telefonul lui.Convorbiri de care a încercat să se eschiveze ca sunt clienti de la munca.Am început să fiu mai drăguță,mai amabilă,sa nu aibe motive sa fie distant , în zadar ,în schimb am observat ca in afara de mine cu orice persoana era altfel, zâmbitor, deschis ,degajat.Dupa cativa ani , am început să vorbesc, sa spun ce ma doare si a dat vina pe serviciu.Bun , a schimbat serviciul , lucram impreuna de un an . Comportamentul lui fata de mine nu s-a schimbat din contra , la orice discuție a început să ridice tonul si chiar sa ma si lovească.Observ ca este foarte amabil si zâmbaret cu persoane feminine , deși nu este necesar inventează motive sa ajunga in preajma lor ,eu fiind foarte atentă la tot .Cand se intoarce revine la starea inițială fata de mine , nu povestește nimic din contra, face pe aparatul.Cs mai observ este ca urmărește cu privirea aceste persoane , se admira si analizează des ,deci eu numai sunt pe nicăieri. Ce pot face in aceasta situatie ? Ce vrea el de fapt , eu sa ma mai amagesc doar ca am soț? Relatii sexuale nici atât, poate o dată la două luni dar fără pic de tandrețe. Ce pot face sa-mi recapete starea mea de alta data chiar in conditiile date ,măcar pt sufletul meu ? Vă mulțumesc!

    • Sorin spune:

      Ai încercat să fii mai atractivă. Era, într-adevăr, una dintre modalitățile care ar fi putut da roade. Ce mai poți face este să-i copiezi comportamentul. Să te porți frumos cu alți bărbați. Asta este foarte probabil să-l facă violent, mai ales că a fost în trecut. Dar este ceva ce are șanse mari să-l atingă. Totuși, sunt șanse foarte mici să devină soțul care a fost. Lucrurile vor merge în mai rău când cineva îi va cere să rupă relația cu tine. O altă variantă de întârziere, care ar putea să meargă sau nu (vezi cum stau lucrurile la voi) ar fi să implici familia și prietenii și să vorbești cu el și cu ei despre asta (în același timp), despre cum te simți, ce ți-ai dori etc.

  • Maldita spune:

    Buna Sorin,
    Cum am sp te tin la curent cu fostul care intr adevar se pare ca nu ma mai vrea in viata lui. Nu stiu daca are sau nu alta relatie sau efectiv ii place sa fie liber si sa faca doar sex. Ideea e ca eu am tras de el si el imi raspundea evaziv dar nimic concret. Din asta eu am tras clc singura ca lasa portita,ca m ar tine de rezerva..m am inselat. El chiar nu ma mai vrea. Asta am dedus dupa ce intr un final desi a trecut un an de cand nu ne am vazut fizic ci doar am vb prin mesaje si numai ne certam ptr ca el nu spunea lucrurilor pe nume,sa merg sa dau fata n fata cu el sa vad ce simte si sa imi zica concret ce vrea?! Am mers si nu s a bucurat deloc,nu a apreciat ca am venit 1200 de km,a vrut doar sex dar a zis sa nu interpretez. Nu a vrut sa l sarut. Nimic. A zis ca el nu mai vrea sa fim impreuna dar dupa ce l am rugat sa sp clar. A zis si ca are pe cineva…acum nu stiu are sau nu ca i am gasit prezervative si cu mine nu le foloseste. Deci face sex clandestin cred…at nu are o relatie serioasa. Asta m a facut sa lupt..insa el e vehement,nu si nu din motive ab banale…ideea e ca este ffff influentat de o fosta sau poate si ea actuala,nu stiu totu i mister la el. De ex era ecranul pornit la tel si mi a zis ca l inregistrez sau am purtat o camasa a lui si dupa ce am plecat de la el m a intrebat de camasa dar ca si cum se temea sa nu fac ceva cu camasa gen vraji. Asta m a facut sa imi dau seama ca i influentat si chiar crede in ce i zic altii. Mai mult are o deplasare cu serviciul si sub nici o forma nu a vrut sa zica unde?! Sa inteleg ca el chiar nu ma mai vrea,nu?! Ideea e ca eu as vrea sa l readuc in viata mea si nu stiu cum sa procedez. Sa incerc sa nu ma mai cert din cauza a ce imi zice?! Nu stiu,ajuta ma. Cand am facut dragoste nu am simtit ca face sex,noaptea am dormit imbratisati..dar ziua parca ma respingea. Oare ii e teama sa se reapropie de mine?! Nu stiu ce sa mai fac. Faptul ca ma respinge ,ma face sa lupt dar ma si umilesc mult. Offff….

    • Sorin spune:

      Nu mai sunt șanse. Sex este ceva ce un bărbat rareori refuză, mai ales dacă este singur. Dar nu mai vrea o relație cu tine, din păcate. Îmbrățișarea și sexul au fost cadou pentru tine pentru că ai făcut atât efort. Dar, indiferent dacă mai are pe cineva sau nu, între voi s-a terminat. Dacă nu ți-a spus clar a fost pentru că nu vrea să te rănească, dar eu aș zice că te rănește mai mult că nu știi ce vrea. Probabil ți-a și spus, de altfel, că nu mai vrea să fiți împreună, dar ai sperat că este valabil doar în acea zi. Poți să continui să te umilești, dar nu vei avea relația pe care ți-o dorești cu el. Vezi și răspunsul anterior. Ce poți învăța, chiar dacă nu ești dispusă acum când ești furioasă pe el, pe mine și, poate, pe toți bărbații. (Și eu am fost în locul tău – și femeile fac asta).

  • Marius spune:

    Buna ziua, am nevoie de un sfat va rog pentru ca nu stiu cum sa fac si ce sa fac.
    Am avut o relatie de 6 ani jumatate, in care am fost impreuna aproape zilnic, am facut totul impreuna si ne am iubit foarte mult. Am facut totul pentru ea, nu am inselato, nu am vorbit cu nicio fata pe ascuns de ea sau sa fac alte lucruri.
    Am tot avut certuri mai mici sau mai mari sa zic asa, in ultima perioada, si de la ultima cearta eu am simtit o ca s a racit ffoarte mult fata de mine. Mi a spus ca are nevoie de o pauza ca sa isi dea seama ce simte cu adevarat. Nu am putut sa fac pauza, am tot continuat sa vorbesc cu ea si ne am impacat ca sa zic asa. Doar ca am simtit o foarte rece si foarte schimbata fata de mine. Dupa 1 saptamana mi a dat un mesaj pe care atunci cand l am citit am simtit ca o sa cad din picioare. Mi a zis ca de doua saptamani vorbeste cu un baiat, si ca nu este vina lui ca ea a vorbit cu el, ca este vina a tot ce s a intamplat intre noi in ultimul timp.
    M a durut si mai tare ca este “prieten” cu mine ca sa zic asa, iar ea l a cunoscut prin mine…
    Mi a zis ca nu stie cum a facut asa ceva, ca nu o sa si o ierte niciodata. I am spus ca sunt dispus sa trec peste pentru ca doar a vorbit, nu s a intamplat nimic fizic. Si el nici macar nu sta in acelasi oras.
    Nu am stiut ce sa fac, cum sa reactionez, am iubit o si o iubesc din tot sufletul meu,i am spus ca sunt dispus sa trec peste, doar sa isi dea seama ce simte. Si mi a spus ca nu stie ce vrea si ce simte.
    Am vorbit cu tipul la telefon, mi a spus ca ea i a zis lui ca relatia noastra trebuia terminata de mult, si mi a zis ca ea il alinta, ca vorbesc zilnic.
    Are 23 de ani iar eu 29. Am fost primul ei barbat, am crescut alaturi unul de celalalt..
    Nu stiu ce sa mai fac, nu imi vine sa cred asta si ma doare pentru ca am avut cea mai mare incredere in ea..
    Am mare nevoie de un sfat..

    • Sorin spune:

      Faptul că ai fost primul din viața ei nu înseamnă nimic. Nu vrei să stea cu tine din datorie sau tradiție. De asemenea, nici din milă nu vrei să stea. Dacă s-a dus pasiunea și nu ați reușit să o reactivați, atunci este ceea ce este. Ce-ați învățat din relația asta? Cum ar putea fi mai frumoasă următoarea? Când ai fi putut să te prinzi că vă distanțați? Ce-ai fi putut face? Știu că este dureros și trebuie să treci printr-un doliu. Nu poate fi altfel, nu-i așa? Vei supraviețui. Am trecut mulți prin el. Poate reușești să-l previi o următorul.

  • Ana spune:

    Buna, sunt împreuna cu un băiat de la 16 ani.
    Când l-am cunoscut am crezut ca este cel mai bun,respectuos și iubitor din lume.
    Am fost atât de îndrăgostiți ca nu mai am ținut cont de nimic și de nimeni.
    El sa mutat in Germania pentru mine,a stat in aceeași casa cu mine și cu părinți mei.
    Inițial am fost foarte fericiți,fericirea a durat cam o luna și ceva …
    Observasem niște lucruri diferite la el…dintr-odată parca mam trezit din visul meu frumos și am dat de realitate.
    Ne certam aproape in fiecare zii,mă jicnea și era foarte gelos.
    Sau întâmplat și multe episoade cam urate …nu mă bătut dar orcum mă înjosit mult.
    El muncea pentrucă este mai mare ca mine cu un an și ceva și eu mergeam la școala pentrucă eram minora.
    Contribuia in casa cu bani,și și din cauza asta am avut cearta cu el.
    Cam am făcut 18 ani am lăsat școala ca sa mă duc la munca,chiar dacă iubeam foarte mult școala l-am pus pe el pe primul loc.
    După un timp scurt ne-am mutat de la părinți mei,pentrucă mi se părea ca și din cauza lor nu avem înțelegere.
    Ne mutasem,cumpărasem tot singuri încet,încet.
    Într-adevăr a mers mai bine la început dar nu in totalitate.
    La nici aproape o luna de zile de când ne mutasem la adus pe unchiului.
    Cheltuisem o grămada de bani cu el i-am chirie,marcare,țigări și multe altele.
    Dar degeaba ii plătisem chirie ca tot cu noi stătea
    Mergeam la munca și eram foarte stresată.
    Trebuia sa fac mancare și curat pentru toți și niciodată nu au fost multumiți.
    Multe certuri și vorbe am suportat pana când intr-o seara neam despartit.
    Mam reîntors la mama și am crezut ca pot sa îl uit,dar nu a fost așa.
    El sa rugat de mine sa ii dau niște bani ca nu mai avea,și ne-am întâlnit.
    El a fost cu mașina și cand a venit am urcat.
    Am vorbit și mi-a zis ca nu pentru bani venise..ci pentru mine.
    Mi-a zis ca nu a mâncat nimic,ca fără mine nu poate,ca și-a dat seama de greselile lui…și multe alte lucruri..
    A plâns ca un copil și îl vedeam ca suferă.
    L-am iertat și mam reîntors înapoi cu el.
    A fost bine o săptămâna poate nici atât și a început cu reproșurile.
    Unchiu lui intre timp tot noi îl Țineam pentrucă nu era instare sa muncească și nici nu vroia.Din cauza lui am avut probleme cu patrona și nea dat afara.
    A trebuit sa ne căutam alta chirie …a trebuit sa plătim Iara o grămada de bani.
    Ne-am mutat in alta casa,am fost și in România pentru buletin.
    Unchiu lui l-am mutat in alta chirie,i-am adus și iubita și și sora.
    Ne-am regăsit practic aproape fără nici un ban,mi-a fost foarte greu sa împart bani ca sa plătim tot.
    Aproape aveam ce mânca.
    Uitasem pe iubitul meu l-au concediat tot din cauza lu unchiului și din cauza lipsei de interes a lui iubitul meu.
    In ultimul timp este un pic mai bine cu bani.
    L-am băgat și pe iubitul meu la munca unde sunt eu.
    In chiria unde ne-am mutat patronul a vrut sa vândă apartamentul și deoarece eu muncesc de mult și am Contract nedeterminat mam gândit sa mă bag inprumut la banca.
    Mam băgat și săptămâna viitoare o sa semnez actele de la Notar (este ca și luată).
    Am vrut sa ne fie bine,sa plătim pentru noi.
    Lui nu ia convenit atâta de chestia asta deși am vorbit înainte de a face pasul asta.
    Acum îmi reproșează ca pot sa îl scot afara când vreau și etc.
    In ziua de azi am 19 ani și stau de 3 ani cu el.
    Tot ne certam poate mai rău ca înainte și este un om insuportabil.
    Am uiatat sa Menționez ca in toți acești ani nu am ieșit aproape deloc,mam închis in mine și nu am vorbit de problemele astea cu nimeni.
    Toată ziua munca și cearta.
    Mă gândesc la omul care a fost înainte și tot sper ca se va schimba pentru mine.
    Îmi este greu!!!
    Mai are momente când își revine un pic dar tot comportamentul ăla urat are.
    Nu îl înțeleg mă înnebunește toată ziua,zici ca este copil.
    Tot vrea sa mă îmbrățișezi și sa mă pupe cu forța și dacă eu nu vreau.
    Nu mă lasă sa dorm,are comportamente ne normale.
    Mam distanțat de el într-adevăr și el vede asta.
    Tot vrea sa fie ca la început dar eu nu pot.
    Sunt epuizata psihic.
    Am trecut prin prea multe la vârsta mea…și încă trec..
    Nu știu cum sa rezolv și sa fie bine.
    In ciuda toate lucrurilor care sau întâmplat eu tot îl iubesc dar este greu cu el.
    Nu as vrea sa îl las după atâtea ..
    Nu știu pur și simplu cum sa îi schimb comportamentul.
    Cum as putea face?
    Te rog dami un sfat sau dați cu părerea ca eu nu mai știu.
    Îți mulțumesc foarte mult dacă o sa răspunzi!

    • Sorin spune:

      Nu se va schimba. Cel puțin nu atât cât este în relație cu tine. Deja aveți un mod solidificat de a relaționa. Nici tu, nici el nu vreți schimbare. Ție ți-e frică de faptul că nu te-ai putea descurca singură și poate și lui. Chiar dacă te iubește, doar așa îți poate arăta și nu știu cât valorează asta pentru tine. Vrei să schimbi tu sau aștepți să schimbe e el? Dacă alegi varianta b, măcar stabiliți exact ce anume vrei, specific, ce ești dispusă să oferi la schimb și cât timp să așteptați. Și care sunt acele lucruri care se lasă cu despărțire subită.

  • Adriana spune:

    Vorbesc cu un baiat de cateva saptamani si in ultimul timp s-a indepartat de mine si nu mai vorbim la fel de mult. Cum il pot intreba daca mai vrea sa vorbim fara sa sune forțat?

    • Sorin spune:

      Nu știu ce înseamnă “forțat”, dar poți fi sinceră cu el: îi poți spune ce simți (că îl placi), ce ți-ai dori (mai mult timp împreună), ce-ai observat (că ai impresia că s-a îndepărtat) și te întrebi dacă așa este, dacă este un motiv și cum să faceți că timpul petrecut împreună să fie mai plăcut pentru amândoi (eventuală negociere). Desigur, poți declanșa o despărțire prea rapidă, dar poți și preveni una. Fără riscuri nu se poate.

  • Maldita spune:

    Buna Sorin,
    Ce bn ar fii sa vezi la timp mesajul meu. Ti am mai scris eu si mi ai rasp la fix. Ti am zis de fostu care mai tine portita deschisa,nici nu sp ca nu ma mai vrea,nici ca ma vrea. De comunicat tras cu clestele. Acum am decis sa merg la el in strainatate unde ma aflu si in vacanta,sa discutam fata in fata. Crezi ca ma crede disperata?! Sincera la cum s a purtat si m a ignortat mai mult in tot acest timp,nu cred ca l mai iubesc f tare insa totusi am momente cand plang ca ma ignora. Asa am decis cu orice risc sa dau ochii cu el. Ptr ca ma tine in loc. Nici ca,nici ca…Sincera nu stiu cum sa ma port. Sa las trecutul si sa nu i scot ochii ca m a ignorat…nu stiu…offf

    • Sorin spune:

      Spune-i ce simți. N-ai de ce să-i scoți ochii. Viața ta nu este responsabilitatea lui. Nu ți-a promis nimic (cred). Dar poți să-i spui ce ți-ar fi plăcut. Cum te-ai simțit când te-a amăgit. Nu uita, însă, că orice îți spune că va face este nesigur. Nu pare o persoană responsabilă. Ce vei obține sunt dezamăgire și o încheiere (closure) sau alte amăgiri și așteptări. Știu cum este să te gândești doar la o persoană. Este greu să reziști tentației. Te va crede disperată, apropos, dear și ce dacă? Este ok. Nu există greșeală, există feedback, cum se zice în Programare Neuro-Lingvistică.

  • Mirela spune:

    Buna, trec printr o perioada foarte grea a vieții mele.. iubesc pe cineva și băiatul acela și a ales părinții in locul meu, fiindcă ei nu sunt de acord cu mine, nu l am pus sa aleagă pe cineva, doar sa rezolvam cumva, fiindcă știu Ca ma iubește.. dar el acum nu mi mai Răspunde îmi spune ca ma iubește dar nu vrea sa fie pus la mijloc.. as vrea sa mi dați un sfat.. ce sa fac?…

    • Sorin spune:

      Gândește-te că te vei căsători cu el. Cum va fi viața voastră? Întreaga viață. Singura! Dacă le-ar tine piept doar sărbătorile ar fi groaznice. Crezi că va putea? Știu, îl iubești. Nu înseamnă că “ți-e dat să fii cu el sau ceva”. Dacă nu este de partea ta, vei fi mereu o intrusă în familia lui și se vor aștepta să le pupi picioarele că ți-au acordat această onoare. Asta dacă te acceptă. Dacă nu, vei fi motivul pentru care toată lumea iese din cameră sperând că vei înțelege. Și el va fi mereu în dubii dacă este cu fata potrivită.

  • Roxana spune:

    Vă mulțumesc mult pentru răspuns. Voi tine cont. O seară frumoasă!

  • Roxana spune:

    Sunt pe gânduri in legatura cu atracția lui sexuală în legătură cu nepotii lui, pentru că e posibil sa aveti dreptate, si asta mă înspăimîntă ce-i drept. 🙁 După primele 2 săptămâni în care ne-am mutat împreună, am avut deja prima discuție pe tema acesta, motivul fiind faptul că el mereu voia să mergem la ei, în fiecare zi aproape… dacă voiam să ieșim undeva, imediat il auzeam ca luam si copiii cu noi, de parcă ar fi copii nostri. 🙂 Aiurea! Cand eu nu eram acasă, aducea copii sa doarmă cu el, copii având (6, 8, 10 ani) si unul fiind de 1 an și câteva luni. Mereu imi spunea ca i se face dor de copii si ca merge sa-i pupe. 🙂 Asta mă pune mult pe gânduri, deoarece la prima cearta pe tema asta, el ma certat urât ca ceea ce vreau eu de fapt, nu-i normal, si ca el nu are cum sa nu mai meargă, eu i-am cerut să mai reducă din acest lucru, sa meargă la rar. Eu am refuzat să mai merg cu el, iar el s-a obișnuit să meargă singur. Mă lasă plângând acasă, sau supărată,si nu-l interesa, efectiv era pe usa pleca , si de multe ori se întorcea acasă cu unul dintre copii, cel mic de 1 an. Mă lasă masca. 🙂 Stiind ca nu sunt foarte încântată de acest comportament al lui. Mă sperie gandul ca ar putea fi cum spuneți dvs, si mă face să nu mai suport acesta situație. Vreau să vorbesc cu el si sa-i arat mesajul dvs, si sa discutam putin despre asta, ei sa-i propun sa mergem la un test poligraf, doar asa as ramane cu conștiința împăcată. Credeti ca este bine sa fac acest lucru? Nu mai stiu ce sa mai cred, el sigur o să nege absolut tot, si mă va minti ca intotdeauna.

    • Sorin spune:

      Pare să fie o tensiune sexuală în interiorul familiei lui. Faptul că-i plac filmele porno nu este nimic deosebit. Este ca majoritatea băieților / bărbaților. Faptul că nu vrea să se uite cu tine, iarăși nu este special. Nici cu sora nu se uită, nu? Doar i-a trimis. Au o relație mai apropiată că se știu mai demult și au mai multă încredere unul în celălalt. Are și o nuanță sexuală. Legat de pedofilie, cum spuneam, poate nu se întâmplă nimic nevinovat. Depinde de la om la om ce face cu această orientare. Spre deosebire de homosexualitate, pedofilia nu se face cu un adult care consimte, așa că ideal ar fi să se țină de niște granițe. Schimbatul este un proces foarte lent și asta când te ții de el și ești motivat. El nu ar motivație, pentru că nepoții sunt principalii și ei nu sunt în pericol să plece. Aș mai vrea să precizez că și tu mai ai de învățat despre relații și cum să te porți cu partenerul. Este ok. Sunteți la început. Aveți amândoi lucruri de învățat. În cazul tău, de exemplu, încerci să-l învinuiești pe el pentru faptul că relația nu merge. Ai vrea să stea cu tine că „așa trebuie”, nu încerci să-l captivezi să stea cu tine. Vrei să-i arăți că tu ești cea bună, iar el cel rău (mulți dintre noi facem asta, nu crede că ești în urma tuturor, dar asta înseamnă că mulți dintre noi au de învățat la capitolul ăsta), pe când totul este contribuția amândurora. Soluțiile, deci, ar trebui să vă implice pe amândoi.

  • Roxana spune:

    Nepoți sunt micuți, de 1 an si ceilalți au până în 10 ani. El a crescut cu acei copii, a dormit cu ei ani de zile. De asta sa fie atat de atasat? Din cate am vazut, alții băieți cand se îndrăgostesc de o fata, sunt foarte atenți, grijuli cu iubita lor.. la noi nu a fost deloc așa. Tocmai de asta mă tot gândesc, că el stie cat de mult il iubesc, e posibil sa se complaca in situatia aceasta, din acest motiv? Mi-a promis că o să se schimbe? Dvs ce credeti?
    Ar mai fi o chestie care mă lasă cu multe semne de întrebare. Sora lui fiind de 40 de ani (el 25) i-a trimis într-o seară filme porno, mai multe la număr. Reacția lui a fost aceea de a-mi ascunde acest lucru? De ce oare? După mai multe insistențe mi-a arătat într-un final, chiar în acel moment, după ce le-a primit. Am rămas masca. 🙂 Vreau să vă spun că, eu eram nervoasă iar el era calm, nu știa cum sa ma minta, imi tot spunea ca daca asa este ea, el ce sa faca? Nu la forțat nimeni sa-i permită ei acest lucru, a facut-o el pentru ca sa complacut asa, ia suras ideea asta, poate i-a placut. Mai ales ca-i plac filmele porno. Nu puteam să înțeleg nimic. El nu era deloc deranjat de acest lucru, dimpotrivă, voia doar sa tina ascuns de mine, atât. L-am întrebat, ce inseamna asta? Mi-a zis ca nu stie, ca asa e sora lui.. sora lui fiind o persoana extrem de deschisă, fiind vorba de sex. Mai p.s. este o persoana care asta face, merge din floare in floare, ca sa zic asa, si sa nu ma exprim altfel. Iubitul meu, când ne-am cunoscut era virgin. Nu mă asteptam la o asemenea relație deschisă intre el si doar lui, mai ales fiind si diferenta de varsta. Fata de mine el nu este asa deschis, cel puțin el mi-a zis ca imxa are momente cand ii este rusine sa-mi spuna sau sa-mi ceară anumite chestii.
    Cat de normal vi se pare acest lucru? Adica fata de sora ta sa fii asa, si fata de iubita ta sa fii mai închis? M-am gândit că dacă tot îi plac atât de mult filmele porno, i-am cerut să ne uitam amândoi (doar ca sa vad ce gen de filme-i plac, ce vrea el de fapt). A refuzat automat. Ca el nu vrea așa ceva, ca nu i se pare normal. Adică să se uite cu mine nu e normal, dar sa-i trimita sora lui filme e normal? Ar fi trebuit să le fie rusine la amândoi. Eu nu accept așa a ceva, si am discutat cu el pe tema asta, si cu ea, mi-a spus că nu se va mai repeta. Plus ca, am impresia ca el ma mintit in legatura cu asta, deoarece aceste lucruri nu par a fi noi in peisaj, par mai mult a fi vechi aceste obiceiuri. N-ai cum sa ajungi sa faci asta, așa brusc fara a avea un motiv, e clar ca relatia asta a lor a fost asa dinainte de a mă cunoaște. Nu inteleg de ce nu ar vrea sa recunoasca? Mie imi spune ca acest lucru e normal, si el tocmai de asta nu a fost deranjat. Dar de ce mi-ar fi a ascuns asta, daca tot îl consideră normal? Ce ar trebui să cred?
    În toată acesta relație, am suferit enorm, am plâns foarte mult, însă am asteptat ca el să se schimbe. Poate ca gresesc, dar o fac din cauza ca il iubesc mult, mai ales că e primul meu iubit. 🙁 Știa că mă deranjau multe, dar pot să spun că nu la interesat. El mereu făcea de vrea, parca intenționat. Familia mea imi spune sa închei relatia ca nu merit așa ceva, dar nu pot, mi-e foarte greu sa ma gandesc ca nu voi mai fi cu el.
    El discuta tot cu frații și surorile lui, despre noi, iar eu nu sunt de acord cu așa ceva. Ce este intre noi, ideal ar fi sa rămână intre noi si atât. Noi suntem diferiti, se poate vedea cu ochiul liber, total opuse. E foarte deranjat daca-i spui ceva de familia lui, sau de frații și surorile lui. Însă în legătură cu mine nu-i asa.

    Cum as putea sa-l schimb?
    Imi tot spune ca el nu poate sa fie ca mine, ca el e genul care nu isi arata afecțiunea, așa imi spune. În schimb cand vine vorba de familia lui se schimba. Cu nepotii lui se joacă, îi pupă si cam atat.. E foarte bucuros cand e in preajma lor. E enorm de fericit ca are nepoți. Ii plac copiii. În schimb s-ar speria sa aiba el unul. :)) E un băiat care e foarte copil la minte, imatur as putea spune. Vorbeste mult si prost, chiar fara rost. Asa e el. E foarte grăbit, agitat, mereu e asa.. asta stilul lui. E foarte atent cu frații și surorile lui, mereu e primul care le sare in ajutor, dar din partea lor nu e asa.

    Sunt curioasă de faptul că, el imi spune ca o sa se schimbe pe parcurs, si ca nu va mai fi asa. În relația lui cu familia mi-a spus să nu mai intervin. Familia lui nu e de acord cu acesta relație. Iar intervenția familiei si a a fraților ne face rau, dar el nu vede asta. E orbit de iubirea dintre ei, ca frați.
    E posibil oare sa se poata schimba? Sau ma amagesc eu, sperând asta?

    Va mulțumesc mult pentru raspuns.

  • Roxana spune:

    Buna! Ma numesc Roxana, si am 22 ani.
    Am o relatie de aproximativ 2 ani cu iubitul meu (25). Amândoi suntem la prima noastră relație, nu a mai avut nici el/eu iubit/a. Relatia noastra a început cu stângul, el nu stie cum sa se comporte cu mine, nu stie sa imi ofere afectiune si atentie.. etc. Vreau să spun că la începutul relației am trecut cu vederea, sperând că el se va schimba, însă nu sa intamplat asta. Locuim împreună de 1 an, si discutiile noastre devin tot mai serioase si dese. De cand ne-am mutat împreună, nu l-am simtit sa fie bucuros că stă alături de iubita lui, din contra, nu voia să iasă cu mine, sa mă scoată, sau sa stea cu mine acasă să ne uitam la un film, aveam impresia ca se plictisește. Sau chiar se plictisea. Toată atenția lui era îndreptată spre familia lui și spre nepotii lui, cu care ar fi stat non-stop, daca se putea. Inteleg ca iti iubesti nepotii, dar cand te concentrezi si asupra relației? Cand i-am spus că aș vrea să îmi ofere mai multă atenție, si sa nu mai iesim mereu cu nepotii lui, mi-a sărit în cap, cum ca, ceea ce vreau eu, nu se poate ca el isi iubeste enorm nepotii, frații si familia. Eu am cerut doar sa imi ofere atentie si iubire. Tin sa cred ca el nu ma iubeste, sau de ce s-ar comporta atât de urât și indiferent cu mine? De ce nu se comportă si el ca un băiat care își iubește iubita. Mai ales că sunt prima lui iubita. Eu il iubesc enorm de mult, si nu stiu ce sa mai fac ca sa meargă relatia. Am avut multe discuții pe tema asta, si degeaba. Face mereu ceea ce vrea el. Într-o săptămână merge de 3-4 ori la nepotii lui, mereu imi spune ca i se face dor de ei? Dar de mine de ce nu simte sa isi faca timp, mai ales că suntem la începutul relației. Ce sa cred? Ca nu ma iubeste? E posibil sa ma iubească si sa se comporte așa pentru că așa e felul lui? Nu stiu ce sa cred, si nici ce sa fac. Am luat o pauza de o luna, în speranța că se va schimba ceva, si nu s-a schimbat nimic. A rămas la fel. Cer eu prea mult, ca in relatia mea cu el, sa fiu eu prioritatea lui? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Este posibil să te iubească și acesta să fie felul lui, într-adevăr. Pe de altă parte, după cum ai observat, felul lui de-a fi este o trăsătură stabilă. Poate asta a fost valoarea lui insuflată în familie. De asemenea, în funcție de vârsta nepoților și modul cum se joacă cu ei (cu multe atingeri) ar putea să însemne o atracție sexuală. Ceea ce nu înseamnă, neapărat, că i-ar abuza sexual. Poate să fie satisfăcut doar de asta, să fie toți fericiți. Ceea ce ar fi o bună soluție pentru el, unde toată lumea este fericită (însemnând el și nepoții), dar care te cam lasă pe tine pe afară. Astfel ai fi mai mult alibiul lui, decât iubita lui. Apropos, my este de acuzat; atracția nu este ceva ce decidem, ce ține de noi. Ce facem cu asta ține de noi. O altă variantă ar fi că se plictisește făcând lucruri cu tine, că a crescut făcând lucruri de băieți sau cu copii și asta știe să facă. Ați putea clarifica mai mult ce vă place fiecăruia și să găsiți ceva comun, dacă există. Altfel, indiferent cât te iubește, asta este viața ta de zi cu zi. Dacă nu vrea să se schimbe, trebuie să alegi ce vei face. El nu este de învinuit. Așa a fost, asta a avut să-ți ofere, nu te-a amăgit. Iubiri mai sunt de găsit.

  • Leho spune:

    Buna ziua.Am un prieten care face psihoterapie dar nu povesteste toate frămîntările lui,credeti ca ar trebui sa vorbesc cu psihoterapeutul?Multumesc.

  • ioana spune:

    Ioana, 25 ani
    Nu stiu ce sa fac sa scap de golul asta de singuratate. Nu sunt depresiva, dar ma simt foarte singura. Eu am probleme cu timiditatea/lipsa de comunicare. Eu lucrez la un birou de contabilitate, dar nu am colegi. Sunt doar eu si cei 2 sefi ai mei, care sunt sot si sotie. De cand eram mica ma confrunt cu lipsa de comunicare. Nu am nici prietene care sa ies in oras. Ies din cand in cand cu niste foste colege de liceu si cu o nepoata(mama ei e vara primara cu mine). Ea are 18 ani, dar pare destul de matura.
    De 2 luni am terminat o relatie cu un baiat care l-am iubit si il iubesc si acum foarte mult. El s-a despartit de mine deoarece nu s-a intamplat nimic intim intre noi si a considerat ca nu suntem compatibili. Eu desi stiam ca nu suntem am continuat relatia deoarece l-am iubit si pe mine nu ma interesa aceste lucruri. Si am vazut in privirea/ochii lui ca si el ma iubea la fel, desi el a fost primul care a zis ca ma iubeste si dupa aia eu am fost cea care i-a zis ca il iubeste. Dar se pare ca m-am inselat in privinta lui. El s-a despartit printr-un mesaj pe Facebook deoarece nu a avut curajul sa imi zica in fata. Eu fiind nervoasa si socata i-am dat inapoi ursuletul de plus care mi-a dat cand am implinit o luna. Am vrut sa aiba si o amintire de la mine si ursuletul era singurul lucru care puteam sa ii dau. Stiu ca am gresit in privinta asta si regret, dar nu mai pot da timpul inapoi sa repar. De la despartire nu am vorbit deloc cu el. Zilele trecute l-a intrebat o cunostinta de a noastra daca sufera si a zis ca nu, doar ca e suparat ca e singur. Si i-a spus ca, decat sa se intoarca la mine mai bine ramane singur toata viata .Cand mi-a trimis mesajul de despartire m-a blocat pe Facebook dupa cateva zile m-a deblocat si dupa o luna mi-a trimis iar cererea de prietenie, eu am acceptat. Mi-a zis ca vrea sa fim amici, dar eu nu vreau asta. Mi-a dat like-uri la poze, imi vizualizeaza povestile atat pe Facebook cat si pe Instagram. Nu mai inteleg nimic. De ce, daca nu vrea sa auda de mine imi da like-uri la poze? Stiu ca poate nu inseamna nimic, dar mi se pare foarte ciudat acest lucru. Imi este foarte dor de el si imi lipsete foarte mult. De fiecare data cand mentionez de el in fata cunostintelor sau familiei imi zic sa il uit si sa caut pe altcineva. Dar eu sunt si foarte pretentioasa, deoarece ma uit mai mult la aspectul fizic. Mentionez ca nu am avut pana in prezent relatii intime cu nici un baiat si ma simt prost si ciudat deoarece imi doresc asta. Cu fostul nu am avut, deoarece am vrut sa fiu sigura, desi am simtit de multe ori si de multe ori imi venea sa ii zic asta. Dar am vrut sa vad daca va putea astepta cateva luni.
    Am fost cand eram in liceu la un psiholog cu timiditatea, dar nu m-a ajutat foarte mult. Parintii mei sunt divortati de cand aveam 2 ani. Pe tatal meu nu l-am vazut niciodata si nici nu vreau sa il vad. Eu locuiesc cu mama. Dar ma simt foarte trista ca nu am prietene cu care sa ies, mai ales ca vine vara, concediul si eu nu am cu cine sa ies. Ies din cand in cand cu unele fete(colege de liceu), cand au timp liber si au chef, dar eu cand le intreb nu vin. Mereu sunt ocupate. De cand eram mica eram genul ala de persoana care lumea se folosea de mine. Si nu pot sa fiu altfel,sa fiu rea. Nu e stilul meu. Nu pot sa zic nu. Rutina mea zilnica e acasa si la munca. Merg si la sala de fitness,dar nici acolo nu gasesc pe nimeni cu care sa ma imprietenesc. Eu vreau sa ma imprietenesc cu fete, dar ele nu vor. Discuta cu mine, dar nici una nu a vrut sa se imprieteneasca cu mine. Si ma simt trista si singura. Am si eu o varsta, ar trebui sa am familie/copii ca toata lumea. As vrea sa merg in concediu cu prietenii/iubitul sa ma distrez, nu cu mama. E bine sa ies si cu mama, dar nu pot sa merg toata viata cu ea. Toata viata numai cu ea am iesit. Incerc sa imi gasesc un iubit, dar cum am mentionat mai sus, sunt foarte pretentioasa. Chiar nu stiu ce sa fac sa scap de singuratatea asta. Desi par puternica pe dinafara, dar pe dinautru(in sufletul) nu ma simt bine. Nu stiu daca e semn de depresie. Ce sa fac?

    • Sorin spune:

      Se pare că fostul are sentimente amestecate. Nu se știe, însă, cum vor evolua lucrurile. Ține de mulți factori. Legat de prietene, vei avea mai puțin nevoie de ele dacă vei fi într-o relație. Oamenii nu-și fac cu ușurință prieteni noi. Găsește, mai degrabă, ceva de făcut împreună: yoga, curs de actorie, un sport de echipă, ceva ce se face cu alții. De asemenea, ți-ar fi util să înveți despre asertivitate (nu ești rea că zici ‘nu’). Vezi un articol și aici. Cum îți găsești perieni? Expune-te. Și ține cont că și noi apreciem cel mai mult aspectul fizic. Legat de depresie, să nu ne ancorăm de etichete. Ceea ce simți este un răspuns natural la ceea ce trăiești. Depresia ține de inabilitatea creierului de a activa stări pozitive (absorbția neurotransmițătorilor). La tine nu știm dacă așa stau lucrurile. Încearcă să te mobilizezi mai mult să obții mai mult de la viață și vezi atunci.

  • Nu ma crede deloc am încercat orice e posibil ma sunat azi a ras de mine cu , colegii si am spus sa îmi spune tot , si când am întrebat-o ma mai iubesc a zis exact , nu stiu ce sa mai cred dar cred ca nu ma mai iubește si cred ca vorbește cu altcineva si nu stiu ce sa fac îs cam distrus , nu mai stiu ce sa fac ca sa vorbim măcar atat

    • Sorin spune:

      Faptul că ești atât de afectat este opusul la ce ar cuceri-o. A preluat controlul total al relației voastre. Ceea ce simbolizează că și-ar fi dorit să ai tu mai multă tărie de caracter. Nu mergi intru la într-o direcție câștigătoare. Ți-ar fi util să înveți să te detașezi puțin. Să fii în controlul vieții și fericirii tale.

  • Eu i-am spus tot adevarul cum a fost tot si ea asculta de colegii ei si pe mine nu ma crede deloc , când am greșit sau am mintit cu ceva mereu i-am spune si nu am mințit-o niciodată , acum spun adevarul si ma blocat peste tot si nu ma mai bagă in seama de ce face asta ? Si ce sa înțeleg prin asta ? Îmi spune-ti va rog frumos Domnul Sorin

    • Sorin spune:

      Te-a blocat… Ai putea să-i scrii o scrisoare și să i-o dai în mână. În ea i-ai putea spune despre cum te simți nedreptățit, cum ești deschis la a lămuri această neînțelegere și cum este foarte importantă pentru tine și vrei să lupți pentru ea. Pe de altă parte, este posibil ca partea cu neîncrederea să ascundă o încercare de a rupe relația cu tine. Să fie o scuză oarecare la care a apelat. Gândește-te cum mergea relația înainte. Mai vorbește și cu prietenii și vezi care era sentimentul din afară.

  • Eu îi spun adevarul lui iubita mea si ea ii crede pe colegii ei si nu pe
    Mi e , ce sa înțeleg prin asta ?

    • Sorin spune:

      Că a mai fost el mințită în trecut sau a învățat din greșelile altora. De asemenea, tu ai ceva de câștigat din minciună, iar colegii ei probabil nu au. Adică se întreabă de ce ar minți-o colegii ei și găsește putea puține argumente. Dacă chiar spui adevărul, fii oricât de deschis vrea ea. Oferă-i acces la telefon, mail, fii cald cu întrebările ei și oferă-i liniștea și asigurarea de care are nevoie. Va fi mult mai iubitoare după.

  • Ana spune:

    Buna!As vrea si eu un sfat va rog.
    Eu am 36 de ani si sunt casatorita de 17 ani , am un baiat de 17 ani insa de 6 ani ma iubesc cu un barbat neinsurat el are 33 ani. Sunt foarte stresata nu stiu ce sa fac? Barbatul acesta care traiesc de 6 ani cu el a decis sa ma mut cu el pentru ca ma iubeste enorm de mult ,el.si a lasat viata lui pentru mine si ma asteptat pana acum. Eu pe sotul meu nu l am iubit niciodata insa atunci cand mam maritat eram prea mica si nu gandeam si a mai venit si copilul atunci si am zis sa sa stau pentru copil aici.Īnsa si sotul imi arata ca ma iubeste tot tmp insa poate sa imi zica si sa imi arate ca eu tot nu pot sa il iubesc. Pur si simplu chear nu mai pot sa stau sa il.mint tot timpul. As vrea sa ii zic tot sa pot sa ma duc sa ma mut la barbatul.pe care il iubesc. Insa nu am curajul sunt prea lasa, ma gandesc la copil la el imi este gandul cel mai mult ca il las si nu stiu daca as putwa sa traiesc fara el. Insa el o sa termine scoala mai are un an de liceu si apoi o sa raman cu sorul…insa imi este greu sa raman cu el daca nu il.iubesc. Va rog frumos vreau un sfat .

    • Sorin spune:

      Copilul va fi în regulă. Are o vârstă, nu va fi traumatizat. Va fi afectat, foarte probabil. La fel și soțul. Nu vor aprecia că ai dedicat atâția ani din viață ca să-i faci fericiți. Este ok să nu-ți sacrifici toată viața pentru ceilalți. Este grozav că ai încercat atâția ani (ai încercat, nu-i așa?), dar uneori nu se poate. O altă perspectivă este “ce ți-ai dori să facă mama ta?”. Ai fi vrut să stea cu tatăl tău nefericită? Asta te-ar fi făcut pe tine fericită?

  • Maldita spune:

    Buna Sorin,
    In primul rand iti multumesc ptr raspuns si vreau sa sti ca esti un pansament ptr mine.
    Raspunsul tau este atat de real ca ai intr adeva dreptate 100% . Acum l am rugat sa ma blocheze el pe fb ca eu sa nu i mai scriu. Ma ignora pana acum. Probabil ca i un om rau caruia ii place cand o fata se umileste. Oricum e lupta intre ce simt ptr el si caracterul si comportamentul lui. Inima il mai vrea,mintea nu. As vtea sa l recuceresc dar sa faca si el pasi si el nu face. Asta imi e clar ca are o alta. Dar macar sa ma blocheze ca sa nu i mai scriu. Sa vad de ma blocheaza. Multumesc!

  • Maldita spune:

    Si mai am o rugaminte: imi poti da un sfat cum sa l recuceresc?! El e posibil sa aiba vreuna sau nu. Nu stiu…ideea e ca eu chiar nu i am facut nimic. El are ideei fixe si isi induce anumite pareri despre mine. Off

    • Sorin spune:

      O variantă de a-l atrage să vorbiți este să-i trimiți regulat mesaje, la fiecare câteva zile, cu mici aluzii sexuale și chiar poze la părți din corpul tău, dar fără să arăți nimic ce ar putea să arate prietenilor. Sexul este ceea ce se vinde, ca să zic așa. Este, totuși, un mod de a te umili. De a face orice ca să-l faci să-ți vorbească. Nu va avea efecte foarte bune pe termen lung. Este doar pentru a sparge gheața. Ai vrea să rămâi iubitoare și jucăușă și după ce vă împăcați (dacă se întâmplă), dar îi poți spune că nu este felul tău de a fi (dacă nu este). Altfel (dacă este) poți continua. Ideea este să nu faci asta doar când vă certați. De asemenea, ceea ce vei obține va fi nu atât de mult împăcare, cât sex. Dar și șansa de a mai vorbi cu el și de a evalua în ce direcție mai pot evolua lucrurile. Nu vei vrea să fii jucăria lui sexuală pe termen lung, totuși. Va fi o perioadă foarte dureroasă pentru tine.

  • Maria spune:

    Bună ziua poate ma poate ajuta și pe mine cineva sunt căsătorită de doi ani suntem ortodocși amândoi și de doua luni de zile soțul meu a început sa meargă la penticostali, dar a devenit o obsesie nu mi se pare normal de pe o zi pe alta încerc să-l împiedic să-mi salvez căsnicia dar nu reușesc, pentru el numa pocăință contează, ca ia vb Dumnezeu ca ie alesul relație noastră sa răcit a devenit foarte indiferent fata de mine

    • Sorin spune:

      O variantă de a micșora prăpastia care se deschide între voi ar fi să treci și tu la penticostali, dar nu este ușor să te decizi să crezi altceva. A doua varianta este să-l susții în ceea ce crede, să te bucuri pentru bucuria lui. Dacă sunt oameni care-l susțin în ceea ce crede, va fi foarte greu de convins de altceva. Cu cât te vei opune mai mult, cu atât vă veți îndepărta. De asemenea, îl poți întreba dacă Dumnezeu ar vrea să te neglijeze pe tine, având în vedere că v-ați unit în fața lui. Oare cum s-ar comporta un creștin bun in familie? Oare am putea fi creștini mai buni dacă ne-am prețui mai mult partenerii de viață?

  • Maldita spune:

    Buna Sorin,
    I am scris la fostu ca imi pare rau ca membrii fam l au jignit din pricina supararii mele si i am mai zis sa nu se supere pe sora si mama ca este o reactie normala a lor. Insa din teama sa nu raspunda cu jigniri l am rugat dupa ce citeste mesajul cu scuzele sa nu imi raspinda nimic decat sa raspunda cu jigniri. Se pare ca nu mi a raspuns. Oare ni putea raspunde fara jigniri sau pur si simplu nu i pasa de persoana mea?! Ma doate ca omul pe care l am iubit atata ma trateaza cu atata indiferenta. Cum poate sta linistit stiind ca sufar?! Posibil el chiar sa nu creada ca eu sufar. E un tip care fuge de responsabilitati. Are 41 de ani si inca nu a gasit fata perfecta. Probabil ca isi doreste o fata docila. E trist ca inca il iubesc si nu ma pot detada de el. Orgoliu ma omoara ca si a indus efectiv o parere urata de mn si nu am gresit cu nimic. De i spuneam realitatea credea ca vreau sa l subnug. Ofgg

    • Sorin spune:

      Nu stă liniștit neapărat. Poate doar nu are nimic nou de spus. Dacă până la 41 de ani nu a găsit fata potrivită, deja are un stil de viață și-i va fi și mai greu. Acesta pare a fi sfârșitul relației. Nu are de ce să ierte că nu are ce face cu iertarea. Iar dacă nu ar fi asta și ar fi atât de supărăcios, așa ar fi relația, cu astfel de episoade de în care tu te-ai umili să îți acorde prețioasa lui iertare.

  • Alina spune:

    lucrez ca receptionera la un salon pt barbati si de acolo am aflat de la alt client ca am un admirator. Am aflat cine e ..dupa am facut schimb de numere ne-am intalnit totu bine si frumos era un inceput …pana cand dintr- data dupa cateva zile a disparut i=am scris ce s-a intamplat de ce s-a distantat asa si m-a rugat sa il las cateva zile ca imi va scrie ca are niste probleme delicate. trec 3 4 zile ii scriu sa imi spuna sincer ce s-a intamplat. Mi-a zis ca nu stie cum sa imi zica ca el de afla acum intr-un fel de relatie, doar ca nu stie ce sa faca inca.Nu stia cum sa imi zica sa nu imi fac o parere proasta despre el.Mi-a zis ca eu nu am nici o vina si nu am gresit cu nimic. Imi place foarte mult baiatul asta si stiu ca si el ma place de mult timp fara ca eu sa fi stiut. Ar mai fi sanse la ceva? Sa ma astept la ceva Nu prea mai inteleg nimic..Oare chiar nu stie ce sa aleaga.

    • Sorin spune:

      Este posibil să fi avut relația mai demult și să vrea să se culce și cu tine. De asemenea, poate chiar a întâlnit de curând pe cineva. Dacă se va întoarce la tine, este util de știut că acest comportament al lui este foarte probabil să se repete. Cu atât mai mult cu cât a-l accepta îi spune că este în regulă ce-a făcut. Există șanse să se întoarcă dacă a cunoscut-o de curând, dar doar dacă nu merg lucrurile cu ea sau dacă simte că te pierde (poate).

  • Maldita spune:

    Buna Sorin,
    Poti te rog sa imi dai un sfat:?
    De curand intr-o faza de suparare dupa ce fostul in urma unor jigniri mi-a zis ca simte ca nu ma mai suporta si ca-i vine sa ma blocheze,l-am sunat si ne-am certat urat.Am fost distrusa,am vrut sa recurg la un gest urat si fam a aflat.Atunci familia a intervenit si i-au scris sora si implicit mama.Sincera nu asta vroiam,nu vroiam sa cred ca l voi pierde definitiv,am schimbat si nr sa nu i mai scriu.Ideea e ca acum simt ca ,chiar l-am pierdut ptr ca el nu cred ca poate trece peste jignirile surorii si mamei mele.Simt o durere ca ele l-au jignit.Simt nevoia sa-i spun ca imi pare rau ptr actiunile lor.Tu ce sfat imi dai? Simt ca relatia noastra s-a terminat din cauza orgoliului.Sau crezi ca daca m-ar iubi,ar trece peste orice si poate m-ar cauta? Nu stiu,inca nu pot sa accept ca ne-am despartit deabinelea.Poate imi va simti lipsa,poate va realiza si el ca noi chiar ne-am despartit? Ajuta ma tu! multumesc! Tu ce zici sa-i scriu ca imi pare rau ca ai mei il jignesc?

    • Sorin spune:

      Nu ar trebui să fie foarte afectat că l-au jignit membrele familiei tale. Ar putea spune asta pentru a obține beneficii în cearta cu tine, dar nu prea se despart oamenii din astfel de motive. Părerea ta contează pentru el.
      În privința scrisului, poți să-i scrii din orice motiv. Dacă aduce vorba, îi poți spune că “eh, așa este familia, mă iubește, m-a văzut suferind și a încercat să mă ajute. N-o lua personal. Tu ce-ai mai făcut?” Dacă tu nu faci o dramă, se va des-dramatiza și la ceilalți. Dacă lucrurile nu se repară, și din păcate sa așa mi se pare că sunt lucrurile din ce-mi spui, vezi articolul cu sufletul pereche, dacă tot l-am menționat și mai devreme. Și vezi și altele despre relație, poate te ajută.

  • Patricia spune:

    Bună ziua! Trăiesc o drama de mai bine de 3 ani.. Am avut o relație de 6 ani de zile.. In ultima vreme, ne tot certam, aveam discuții (tin sa menționez, ca locuiam împreună de 5 ani jumate).. Până într.o zi cand nu am mai rezistat mi.am strâns toate lucrurile si am plecat la ai mei, i.am spus ca ne despărțim, ca nu mai are rost sa continuam asa.. A încercat el sa discute cu mine, dar nu a făcut nimic sa ma oprească, a acceptat într.un fel.. Știu si sunt conștientă ca am făcut asta la nervi, pentru ca a doua zi deja imi parea rau ca am luat decizia aia. Am tot încercat sa vorbesc cu el, sa.i zic ca ma întorc acasă, ca poate o sa fie mai bine.. El imi spune ” nu, nu vii acasă.Vara asta vreau sa stau liniștit, sa stau singur.. Te întorci in toamna ”, sau ii mai propuneam sa ne vedem, sa mâncăm ceva împreună, si de fiecare data ma refuza.. Am evitat sa.l mai caut, sa.l mai vad.. Timp de o luna.. Dupa o luna, ne.am întâlnit iar la ziua unui prieten comun, el a stat cu băieții, nu am vorbit, nu am stat unul lângă altul, ne.am văzut de treaba fiecare. La ziua acelui prieten, a venit si un băiat pe care nu l cunoștea nimeni, mi.a atras un pic atenția si a doua zi imi trimisese cerere, am început sa vorbesc cu el si asa am început o noua relație (ma minteam singura) voiam doar sa.l uit pe fostul.. Intre timp, el a aflat ca sunt cu băiatul respectiv, a început sa ma caute, mesaje peste mesaje. Într.o zi m.a chemat la el, si mi.am călcat pe inima si m.am dus plângea(eu nu.l văzusem asa niciodată) a inceput sa mi. Spună cat de mult ma iubește. Sa ma întorc acasă.. In clipa aia nu simțeam decât mila, si pe de o parte ma gândeam doar la cum s.a purtat el in luna aia.. Nu voia sa ne vedem, voia libertate etc.. Si am decis sa continui asa zisa relație cu acel băiat. (el locuia in Belgia si mi.a propus sa ma mut cu el) Am zis ca da (imi propusesem sa stau o luna, nu sa rămân definitv ). Asta nimeni nu a știut, nici măcar fostul.. El a crezut ca ma mut definitiv. Am plecat in Belgia, nu ma simțeam ok, ma gândeam doar la el.. Si dupa 3 săptămâni am revenit in tara, am încheiat si relația. Am inceput sa ma vad cu fostul (auzisem ca este cu cineva) el tot nega, ca nu are pe nimeni. A încercat sa se împace cu mine, o lăsase pe respectiva pentru mine, eu l.am refuzat știind ca m.a mințit. Si dupa ce eu l.am refuzat.. Roata s.a întors.. De mai bine de 2 ani ma chinui sa imi reiau relația și nu reușesc. Nu am mai avut pe nimeni, nu ma vad cu altcineva, nu.mi doresc pe altcineva, consider ca el este sufletul meu pereche si lângă el trebuie sa fiu. El s.a schimbat foarte mult in anii ăștia.. Ii place libertatea, sa vorbească cu o grămadă de fete, sa aibă nenumărate aventuri si sa fie singur. Simt si știu ca încă tine la mine, imi reproșează ca nu se poate întoarce la mine ca sunt [Posesiva, paranoia, nu.l înțeleg. Toată lumea îmi spune ca umbla cu x, y.. El susține sus și tare ca nu.. Ca el nu umbla cu nimeni.. Nu înțeleg de ce nu mi. Spune adevărul, nu.i înțeleg comportamentul..când mai dorm la el, ma tine in brate si ma pupa doar când ” dorm ”, când sunt treaza e foarte rece si distant.. Sta pe telefon, evita mereu sa avem o discuție mai serioasa.. Nu știu ce sa mai fac simt ca o iau razna..

    • Sorin spune:

      Poate te-ar ajuta să-ți stabilești un termen până când relația asta devine iar concerta. Dacă nu se rezolvă nici până atunci, ce vei face? Și cum vei face? În privința sufletului pereche, vezi articolul de pe acest site.

  • Renata spune:

    Ce înseamnă când îți spune soțul ca te angajează lanel in casa?

    • Sorin spune:

      De „lanel” nici eu, nici dicționarul n-am auzit. „La el”? Cel mai probabil că preferă să fii casnică. Ar fi frumos din partea lui să pună bani și la o pensie privată, dacă face asta.

  • lumi spune:

    buna.vreau sa aflu cum imi pot recupera demnitatatea fata de sotul meu ..avem 15 ani de casnicie a ft primul la mn si eu pt el atunci …avem 2 copii fata de 12 si baiat de 4 ne stim de la 17 ani suntem de o seama …ideea e ca numai ma inteleg deloc cu el este zgarcit cu noi dar cu masinile lui nu ..nu ma lasa sa ma angajez ma injura vrea doar sa stau in casa cu copii si in curte stau cu socri si cumnatu ….dar eu am picat asa intr o depresie si ma torturez singura mamanc mult fumez mult zici ca ma urasc si nu am control asupra mea chiar si dupa ce ma jicneste si dupa ma ia cu zaharelul eu tac ..si ma comport ca si cum nu mia facut nimic ..in 15 ani nu a zis odata scma sau iartama decate ori ma jicnit ..acum ma jicneste ma face balena si multe rade si face misto de mm
    ..si cand slabesc e gelos cand sint grasa nui convine si ar fi multe de spus nici nu pot sa mi fac un rezumat eu nu lucrez nu am lucrat imi e teama sa ma despart de el ca imi e frica ca no sa descurc finaciar ..si nu stiu ce sa mai fac din proasta numa scoate si mumai stiu ce sa fac ..as vrea sa l pun odata la respect sa planga si el odata cat am plans eu .
    .el are numai aere de grandoman stiu ca sunt in dezavantaj ca sunt grasa acum bn eu numa cred chiar asa iremediabila dar sunt in dezavantaj fata de el ..am crescut copii astia singura dar el nu apreciaza nimic la mn …astept o idee un plan de succes multumeac

    • Sorin spune:

      Deocamdată soțul tău crede că te deține. Ai putea să vorbeși cu el și să-i spui ce simți, dar nu cred că va avea vreun efect, cu atât mai puțin pe termen lung. Deja și-a format o imagine pentru cei din curte și va continua s-o hrănească. El se poartă așa cu tine pentru că vrea să suferi. Dacă tu arăți că nu suferi și el și cei din curte cred că nu greșește cu nimic. Că nu te afectează. Prin urmare, nimeni nu-ți va lua apărarea. Chiar dacă spui că te doare când îți spune „proastă”, probabil tot nu va face nimeni nimic. S-au obișnuit așa. Va trebui să se întâmple ceva dramatic pentru o intervenție. Cu timpul, însă, dacă tot spui că „ți-ai atins scopul! Mă simt rănită! Simt că nu valorez nimic! Cum te face să te simți asta? Viața ta este mai frumoasă acum? Te simți mai fericit? Mă bucur că pot face asta pentru tine!” Dacă tot insiști, asta va crea o tensiune în cei prezenți și se vor simți presați să te apere și să-l vadă ca pe eroul negativ – adică exact cum se comportă. Un alt lucru pe care îl poți face este să îți iei un job. Deși, dacă te amenință că te dă afară și nu are cine să te susțină, va fi foarte greu. Poate găsești suport la cineva din curte sau la rude personale. Dacă reușești, totuși, să te angajezi, ar trebui să îți dea un strop extra de încredere în tine și să te simți mai puțin la mâna lui. Dacă aștepți să se prindă el sau cei din jur de ce simți fără să faci ceva în privința asta, vei avea mult de așteptat. Este important să faci ceva ca să miști lucrurile. Gândește-te la o strategie, să te pui în pericol cât mai puțin și să fii femeia de care ai fi mândră.

  • Tatiana spune:

    ce semnifică când un băiat întreabă fata despre relaţia ei cu un alt băiat

    • Sorin spune:

      Cel mai probabil, în cazul tău, că speră să fie el în relație cu ea, așa cum bănuiești.

  • Dodi spune:

    Buna
    Am si eu o intrebare la tine: Vreau sa fac cumva sa imi recuceresc fostul iubit.Cum as putea proceda? el cred ca nu mai are sentimente insa de 1 an fizic nu mai suntem impreuna,insa am vorbit ap tot timpul,doar ca cel mai mult ne certam din chestii banale. El ne mai iubindu ma il irita probabil prezenta mea,ma invinovateste de lucruri pe care eu nu le fac. sau il macina daca am mintit sau nu in leg cu nr iubitilor din viata mea. eu am avut un iubit multi ani si apoi pe el si el totusi nu crede. si multe pretexte gen. presimt ca are o alta si pr ca aceea nu l vrea indeajuns si ma mai tine rezerva pe mn,raspunzindu mi la mesaje. Doar ca acum ne am jignit rau,mai ales eu. mi am cerut scz si nu ma iarta. este pretext sau chiar l a deranjat? as vrea sa i scriu la prietenul lui ca este influentat mult de ce i zice el. si el la prietenul lui i-a zis doar versiunea lui. as vrea ca prietenul lui sa ma stie ce fata sunt si sa sp versiunea mea si poate vb cu el despre mine. ce sfat imi poti da?

    • Sorin spune:

      Nu-l mai iubești atât de mult. Nu-ți place că ai fost respinsă și încerci să câștigi această luptă. Vrei să-i arăți că ești demnă de iubirea lui ca să-ți arăți ție asta. Desigur, nu sunt conștiente aceste trăiri, deocamdată. Observă-te în zilele următoare. Oricum ar fi, este greu să recucerești pe cineva în aceste condiții. S-au stabilit niște obișnuințe, deja. Doar circumstanțele îți pot da o șansă – cum ai spus, dacă are pe altcineva și tu ești rezerva, când cealaltă pleacă este posibil să vă împăcați. Deși sunt șanse mici să se întâmple asta sau să rămâneți împreună chiar dacă vă împăcați. V-ați obișnuit să vorbiți într-un anume fel unul cu celălalt și vă veți tot călca pe nervi, ceea ce-i va da, cel puțin lui, o scuză bună să facă ce vrea în relația voastră (inclusiv să te înșele sau să te evite). Nu-ți lăsa viața și fericirea constrânsă de dorința de a te culca cu câți mai puțini bărbați. După cum vezi oricum nu face o mare diferență, pentru că nu cred. Și este oricum o societate nedreaptă că femeile se „murdăresc” de la sex, dar bărbații nu!

  • Maday spune:

    Buna Sorin,
    Ce articol mi-ai recomanda sa citesc cum trebuie sa ma port intr-o relatie/ Pentru ca decand ma stiu sufar ca nu imi sunt impartasite sentimentele. Eu ma atasez foarte repede pentru ca simt nevoia de afectiune,de echilibru si dand totul ajung sa fiu respinsa subtil si sa sufar. Acum sufar si mi-as dori sa-l reapropii dar nicio sansa este ca un catar de incapatanat. El e imatur si nici nu crede ca eu il iubesc. Ce ar trebui sa fac ca el sa realizeze ca il iubesc? Multumesc!

    • Sorin spune:

      Crede că-l iubești, dar vrea să se îndepărteze. Este, probabil, târziu cu el. Există persoane care vor atâta dăruire. Ai putea întâlni o astfel de persoană la un moment dat. De asemenea, ai putea să afli ce este în spatele acestei supraimplicări a ta. Vei găsi că ai nevoie multă de apreciere, care arată că nu o obții suficient (sau, mai ales, că nu ai obținut-o în copilărie, când ți-ai format imaginea de sine). Ceea ce poți face este să te descoperi și să te iubești pe tine. Nu mai știu ce articole ating acest subiect, din păcate. Titlurile sper să ajute. 🙂 Te-ar ajuta și un\o psiholog\ă.

  • anonim spune:

    Buna.
    Am o relatie care decurge foarte bine de 1 an si jumatate, dar parintii nu il accepta pentru ca ei considera ca eu merit ceva mai bun si ca nu trebuie sa ma opresc la prima mea relatie de lunga durata. Le place de el ca om, dar ca prezentare, vorbesc de aspect, nu. Este foarte dureros ca mereu cand merg acasa tatal meu abia asteapta sa ii spun ca m-am despartit de el sau asteapta sa ii spun ca ma uit si dupa alti baieti. Mama, in schimb, crede ca il iubesc prea mult. Ma consuma foarte tare. Am stat cu ei de vorba, atat impreuna, cat si separat cu fiecare si in zadar. Simt ca am de ales. Ce ma sfatuiti?

    • Sorin spune:

      Ia-i în serios și discută cu ei. Cum ar trebui să arate? Ce fel de om ar trebui să fie? Ce-ar însemna pentru ei? De ce cred că ai fi mai fericită? Cât de mare este compatibilitatea ta cu un astfel de băiat? Cum ar fi pentru ei dacă ai fi singură o perioadă mai lungă? Pe cine cred ei că ai da vina pentru asta? Și te invit să lași prietenul de o parte și să o porți cu sinceritate. Nu încerca doar să-i contrazici. Fii deschisă la posibilitatea să aibă dreptate. Spune-le și tu cum te simți și în raport cu el și în raport cu ei. Ce-ți place și ce nu-ți place la el și la insistențele lor. Cum vezi tu partenerul ideal. Și fii curioasă la ce decizie ajungi – nu o lua dinainte. Dar, la final, luați o decizie definitivă, o decizie la care să nu vă mai întoarceți. Asta nu înseamnă că tu nu mai poți să te răzgândești, ci că vei fi lăsată să-ți urmezi drumul și vei primi ajutor doar dacă îl vei cere. De altfel, ar trebui să începeți discuția prin a le prezenta deschiderea pe care o ai la decizia finală și să fiți de acord că este ultima discuție pe acest subiect și că doar tu ai dreptul să te răzgândești de aici încolo (întrucât este viața ta). Sau puteți stabili o săptămână de discuții libere, ca să aibă fiecare timp să-și prezinte argumentele. Să nu rămână nimeni cu frustrarea că nu a apucat să spună tot.

  • Iustin spune:

    Buna ziua. Am avut o relatie de un an jumatate cu o fata. Ea fiind virgina am fost primul baiat cu care a avut o relatie de durata. In ultima vreme devenisem foarte gelos si posesiv si am indepartat o fara sa imi dau seama. M-a blocat peste tot, mi-am facut si alte conturi de pe care sa ii scriu. Insa nu vrea sa raspunda sub nicio forma. Ma doare foarte tare am iubit o foarte mult si stiu ca si ea m-a iubit. Am pierdut o intr-un mod copilaresc si nu stiu ce pot sa fac sa ii mai spun sa ma scoata de la block. Ma doare foarte tate sa stiu ca vorbeste cu alti baieti si eu nu pot face nimic pentru ca am fost copil si am sufocat-o. Ce as putea sa ii mai spun sa ma scoata de la block sa o fac sa inteleaga ca ii vreau binele.

    • Sorin spune:

      Din păcate nu ești pregătit pentru a vorbi iar cu ea. Nu s-a schimbat nimic la tine legat de gelozie și posesiune. Poți folosi această oportunitate să te dezvolți emoțional. Nu este a ta. Ai avut un privilegiu să fii cu ea. Nu-ți era și nu-ți este datoare cu o relație. Este ceva ce ți-a oferit, nu ceva ce ți se cuvine. Nu ai “pierdut-o”, că nu îți aparține; nu mai sunteți împreună, doar. Încercă să intri în acord cu aceste idei. Cum te-ai comporta dacă ai gândi așa? Este ok dacă nu continuă această relație. Suferința este o oportunitate de învățare. Va fi o altă fată minunată mai târziu. Evoluează pentru ea.

  • Gratiela spune:

    Buna,
    Nu,nu-i gelozie. Cred ca are o problema cu increderea,nu stiu ptr ca nici nu eram in relatie la inceput si m-a acuzat ca am ceva cu un domn,caruia i-am facut un serviciu profesional. Deci,a facut asta si nu eram in relatie cu el. Rugamintea era sa imi zici,daca eu gresesc ca i cer sa nu ma mai sune dupa ora 23? Si ce i de facut? Ms frumos!

    • Sorin spune:

      Chiar dacă nu este gelozie (deși chiar este), important este că se comportă în acest fel și că răspunsul tău este corect să fie raportat la asta. Și despre asta este articolul. Dacă este corect ce-i ceri? Este. Ai dreptul și să fii cu altcineva dacă vrei, pentru că nu sunteți împreună. Am vrut să spun mai multe despre ce ai putea face, dar îmi dau seama că doar ți-aș spune pe scurt ce scrie deja în articol. Dacă, după ce îl citești, mai ai întrebări, poți reveni.

  • Gratiela spune:

    Buna Sorin,
    Elucideaza-ma si pe mine intr-o problema: Fostul,actualul ca nu mai stiu nici eu,are o obsesie cred eu sau poate un pretext,nu stiu. Eu ma trezesc zilnic foarte devreme la 5:45 si l-am rugat ca dupa ora 23 sa nu ma mai sune ca ma trezesc obosita la lucru.El de atunci si-a facut o obesie in a imi zice ca am altul dupa acea ora si de aia ii zic sa nu sune. Chiar nu mai stiu cum sa l fac sa inteleaga ca nu-i normal sa stau la tel la 00,01 noapte si dimineata sa ma trezesc obosita.el traieste in afara si i-au zis prietenii lui ca sigur am amant daca i-am zis sa nu ma mai sune dupa ora 23.Nu stiu de e obsesie sau pretext ca sa il las in pace.Si mai ceva: el m-a inselat si tot el acuza. ma face mincinoasa la orice ii spun,si o tine cu amantul. ce sfat imi dai? am gresit cu ceva? multumesc mult!

    • Sorin spune:

      Vezi un articol aici pe site despre gelozia bărbaților. Poate te ajută.

  • anonim spune:

    Am inteles,da aceasta este vesnica problema, ca e ma simt constant vinovata pentru ccea ce a fost deoarece el o tot aduce in discutie…eu nu vad rostul deoarece chiar il iubesc si asta o stie, as vrea doar sa lase asta in urma odata si sa fim fericiti. Va multumesc frumod pentru raspuns.

    • Sorin spune:

      Poți să-l întrebi cum crede el că ai greșit. Ce-ar fi făcut el în locul tău? De ce crede el că el are mai multe drepturi decât tine? (Dacă se ajunge acolo). Și nu-i spune că-l iubești când aveți discuția asta. Lasă-l să sufere, dacă vrea. Este alegerea lui. Nu tu-i faci asta.

  • Alexandru spune:

    Am o intrebare de ce fata pe care o iubesc , stiu ca ma iubeste si ea dar mi-a spus sa o mai las sa se gandeasca deoarece nu vrea sa ma raneasca mai tarziu. Dc oare ?

    • Sorin spune:

      Cel mai probabil este nesigură de sentimentele ei și vrea să vadă ce simte dacă petreceți mai puțin timp împreună. Poate pentru că erai sigur că te iubește, nu ai continuat s-o cucerești. Poate că n-ai fi putut face nimic oricum (uneori chiar nu depinde de noi).

  • anonim spune:

    Buna ziua. Am si eu nevoie neaparat de niste sfaturi legate de relatia mea. Ma aflu intr-o situatie in care nu am iedee cum sa mai procedez pentru a repara lucrurile. Sunt impreuna cu iubitul meu de aproape 3 ani si am trecut printr-o despartire anul trecut, in urma careia a rezultat faptul ca eu am incercat dintr-o prostie si ambitie prosteasca sa fiu cu altcineva si asta s-a intamplat…dupa ceva timp l-am cautat din nou pe iubitu cu,care am stat atatia ani pt ca nu puteam pur si simplu sta fara el. normal ca i-am marturisit de relatia avuta si acum nici in ziua de azi dupa aproape un an de la intamplare nu poate trece peste asta. imi reproseaza, este suparat si nu poate trece total peste,am nevoie de ceva sfaturi legat de ce as putea face sa repar totul deoarece regret enorm si vrea ca relatia dintre noi sa mearga. Va multumesc

    • Sorin spune:

      Cât nu ai fost cu el, n-aveai dreptul, oare, să-ți trăiești viața? Să încerci să faci lucruri care-ți plac? Nu toate experiențele tale plăcute sunt alături de el, este adevărat. Dar acum, atâta timp cât readuce în dicuție ceva ce oricum nu-l privește, nu face decât să creeze și mai puține experiențe plăcute împreună. Niciunul dintre voi nu a mai făcut sex cu nimeni altcineva? Dacă am extrage această experiență, credeți că ați fi mai fericiți decât alte cupluri care s-au cunoscut după ce și-au început viețile sexuale? Că, pot să spun că studiile nu evidențiază asta. Problema, oricum, este că tu ești fată. Asta este motivul pentru care te simți vinovată, de fapt. Nu pentru sex. Ci pentru că nu ești „doar a lui”. Ca un obiect. Ca și cum tu nu ai o viață proprie, ci ești o cârjă pentru viața lui. Și ești la mâna a doua. Te invit să te vezi ca pe o persoană deplină. Care are dreptul să aibă experiențe care nu rănesc pe nimeni la momentul respectiv. Te invit să nu-ți mai ceri scuze pentru asta, să nu mai pui capul jos și să te ierți că nu ești una dintre cele 70 de virgine făcute la linia de asamblare pentru eroi speciali pe care Allah, fiind băieți, i-a creat cu multă meticulozitate și-i ghidează în viață. În plus, te domină cu nemulțumirea lui. Îi permite să iasă mereu învingător din certuri, să-ți fie „superior” în orice. Ceea ce nu este o caracteristică a cuplurilor fericite. Chiar dacă nu te simți pregătită să-ți asumi egalitatea de gen, poți să-i ceri să spună tot ce are de spus și să nu mai aducă în discuție pe viitor asta. Asta te împiedică să-ți expui propriile păreri și nemulțumiri, te împiedică să te bucuri de timpul cu el și te împiedică să fii mândră și fericită cu tine. Nu i-ai făcut-o lui și nu-i datorai nimic atunci. Prin urmare, nu-i datorezi scuze acum.

  • Anonim spune:

    Bună ziua! Revin după o perioada în care lucrurile au luat o întorsătură în viata mea. Reamintesc ca sunt măritată și am și un copil, dar acum un an jumate am cunoscut o femeie(da, a fost una din multe lucruri pe care le-am descoperit și inteles la mine) ;a fost acea iubire simțită și trăită intens de ambele părți, iubirea pe care o trăiești o singura data în viata. Dar undeva o greșeală, o stupiditate din partea mea ne-a despărțit. Am încercat un an de zile sa ii arat cât regret și ca vreau sa îmi îndrept greșeală și vreau sa ne împăcam,dar fără șanse. Ea în schimb, era acolo, știa lucrurile astea, dar nu îmi oferea nici un răspuns la dilemele mele;nici dacă are rost sa mai încerc, nici dacă sa mai continui sa fac progrese, nici ce mai însemn pt ea, etc. Spunea ca prefera sa păstreze totul pt ea. Pana acum vreo o luna când m-a suna spunându-mi ca de ce o mai caut, etc, iar la câteva ore apare la mine la ușa.Nu au fost decât câteva cuvinte pt ca s-a ajuns dincolo de săruturi. Ea spune ca a fost doar pasiune, dar undeva știu și am simțit ca a fost mai mult de atât, ceva cumva a trădat-o.Apoi lucrurile au mers la fel în aceeași tăcere între noi pana acum vreo 5 zile când eu m-am reîntâlnit cu o fosta colega de facultate după 10 ani. Amândouă însoțite de soț și copii.cand a văzut poze pe net am primit instant block pe mess, spunându-mi ca tot ce postam eu de dor nu erau adresate pt ea. I-am răspuns ca nu ar fi mai bine sa ne vedem și sa discutam ca oamenii maturi, sa dam cărțile pe fata, sa nu ne mai ascundem în tăcere, în puzzleurile ale mintii, etc și ca ii mulțumesc ca m-a jignit asa, dar Dumnezeu sa ii arate într-o zi cât a greșit procedat așadar tăcere. Seara renunta la block și începe sa îmi tina ocară, o criza de gelozie foarte mare asa cum nu am văzut-o pana atunci, ca și cum ar fi dat cu mine de toți pereții. Mi-a reproșat ca am uitat cumva ca eu sunt a ei, ca nimeni nu are voie sa se aproprie de mine, ca dacă afla ca persoana aia a pus mana pe mine nu știe de ce în stare, ca dacă vor mai fi alte ocazii, indiferent ca ar fi tipa aia sau alta vine si ma răpește de nu ma mai găsește nimeni și toate ca eu sunt a ei,etc o teorie, cearta zdravănă și multe alte cuvinte. Am rămas masca, neștiind ce cuvinte sa spun. De aici încolo intervine problema majora. Mintea mea nu mai judeca, sunt pierduta și nu mai înțeleg nimic. Nu știu ce trebuie sa fac, uneori as dori sa plec câteva zile departe singura de acasă. Îmi doresc liniște în mintea mea plina de întrebări și confuzuri. Pentru ca îmi spune mai departe ca sta undeva cu “nevasta ei” mai mult noaptea pt ca ziua e acasă la fetita ei la soț. Ea fiind o persoana cu viciul de a umbla creanga, mai are o persoana la care fuge din când în când pt a-și satisface doar poftele. E un viciu de ani mulți la care nu poate renunță, dar nu mai sunt multe ca alte dați, e doar una. Și mai nou sunt și eu cumva inclusa în viata ei. Este ea și 3 persoane, “nevasta”, cealaltă drept viciu și cumva eu. Nu știu ce simte pt celelalte pt ca asta nu spune, nu știu nici pt mine ce simte cu adevărat, dar înnebunesc ca nu înțeleg ce e dincolo de toată povestea asta. Ii place sa ma vadă geloasa pt ca vorbim pe mess și dinandis ajunge în astfel de puncte. Îmi spune ca o înnebunește multe lucruri la mine, îmi face o mie de complimente, a făcut urat ca am pus o poza cu mine la un concurs, etc. Vrea sa vina cu mine la întâlnirea de 10 la facultate dar sa se afișeze exact ca iubita mea fără sa ne ascundem. Ii trimit o poezii cu sentimentele mele, rămână uimita, dar îmi spune ca nu merita pt ca în ziua aia tocmai a fost cu una, dar nu crede ca e ceva serios, pt ca are nevasta și mai e și cealaltă. Confuza întreb unde sunt eu în toată povestea asta și răspunde ca eu sunt eu. Știe ca devin geloasa și când spune de nevasta și ii cer sa renunțe, dar mi se pare totuși ciudat ca și rade spunând ca dacă ar ști nevasta ei ce are la ușa. Poți vorbi de nevasta ta și totuși sa le spui asa în mod râzând?! M-am pierdut în toată povestea asta. Cu celelalte se vede des. Noi doua o data cine știe când. Uneori ma gândesc ca deși ar vrea poate sa ne vedem și noi măcar la saptamana, sa zic, nu vrea sa intervină în familia mea, nu vrea sa îmi fac probleme. Într-un context a spus unele lucruri ce nu se legau, și anume ca eu gândesc prea mult, pun întrebări prea multe, uneori lucrurile trebuie sa vina și de la sine. Ma gândesc dacă nu cumva așteaptă ca eu sa iau decizie cu privire la familie mea și ea, ca totul sa vina de la mine și nu din cauza ca intervină ea. Nu mai înțeleg nimic, as vrea o părere privita din afara. Poate dinte multe lucruri de zis, dar cred ca am punctat ce era mai important. Iar privitor la relația cu soțul meu, s-a răcit de mult, nu îmi mai găsesc locul, nu știu cum e mai bine. As vrea un sfat dacă se poate, va rog frumos!

    • Sorin spune:

      Din păcate, sunt foarte mici șansele să aveți relațiea pe care ți-o dorești tu. Ea va încerca să țină lucrurile exact așa cum sunt cât mai mult timp. Se va lupta și să nu te îndepărtezi și să nu te apropii, ca și până acum. Șansele să fii fericită cu ea pe termen lung (și nu doar puțin sex din când în când), să fii nevasta ei, sunt extrem de mici. Cu cât trece mai mult timp, cu atât să împământenesc rolurile voastre. Poți profita de gelozia ei și poate vei obține mai mult sex, dar nu o poți ține așa o viață întreagă. Cât despre relația cu soțul, este o altă cale spre o viață neîmplinită. Exuberanța fetei de care vorbești arată o instabilitate emoțională a ei, un borderline, cum se zice prin domeniul ăsta. Sunt șanse mici să mai găsești pe cineva așa, dar nu știu dacă chiar asta îți dorești. Poate te-ar ajuta să te gândești ce ți-ar plăcea copilul tău să facă în această situație. Dacă ai vedea din afară și i-ai vrea tot binele, chiar dacă poate însemna rău pe termen scurt, ce ți-ai dori să facă?

  • irina spune:

    Buna seara! As vrea sa va cer un sfar in legatura cu relatia pe care o am cu prietenul meu. Suntem de 4 ani impreuna, dar in ultimii 2 ani am dus o relatie la distanta, fiecare dintre noi s-a inscris la o facultate din orase diferite. Distanta e destul de mare si nu ne puteam vedea in fiecare saptamana, ci doar la 2-3 saptamani. In timpul acesta relatia s-a degradat putin cate putin doarece stiam ca nici unul nu va face un pas inainte de a fi impreuna si ne certam. Acum este momentul sa ne gandim daca mai continuam sau nu. Eu tot timpul i-am cerut sa se mute el aici,dar el uraste orasul in care stau. Ma gandesc daca am gresit insistand doar eu sa vina el, pentru ca eu nu m-am gandit nici un moment sa fac eu pasul asta. Chiar daca nu ma tine nimic in acest oras,nu am un job si nici familia aici, mi-e greu sa ma gandesc sa plec. Este o alegere importanta si mi-e frica sa nu o regret, facand asta poate doar pentru el. Stiu ca el ar merita si l-as vedea langa mine toata viata.Ce as putea sa fac?

    • Sorin spune:

      Vorbește și cu el. Gândiți-vă împreună la o soluție. Dacă lucrurile stau rău (el nu mai vrea relația atât de mult, de exemplu) măcar știi că nu ai așa multe de regretat în privința schimbării. Dacă lucrurile stau bine, cum înțeleg că este mult mai probabil, poate dați cu banul, poate vă mutați împreună într-un al treilea oraș, poate vă interesați fiecare de facultățile în care v-ați muta, poate vă prezentați orașele și la final trebuie fiecare să spună 3 lucruri pozitive și 3 negative despre ele…

  • Vintila gina spune:

    Buna seara sunt impreuna cu sotul meu de 11ani avem o fetita de 5 ani … de ceva vreme e foarte rece , distant daca nu ma duc eu sa il pup sau sa il imbratisez el nici atat … de ceva vreme tot glumeste cu unele fete eu daca merg cu el undeva sunt invizibila pt el … pe scurt m-a imbolnavit de gelozie !!! Nu stiu ce sa dac ajutati-ma !!

    • Sorin spune:

      Poți începe prin a umbla la imagine. Fă-te mai greu de trecut cu vederea. Apoi poți să-i faci avansuri, să-l atingi în diferite locuri în joacă. Și vezi ce altceva i-ar mai plăcea. Poți să-i și ceri să facă și el eforturi pentru tine. Arată-i că ești prețioasă. Nu-i cerșești atenția. Vrei să-i dai ceva interesant la schimb. Poate și sexual îi poți oferi ceva nou.

  • Vlad spune:

    Hey salut, am o întrebare, un psiholog poate să își de-a seama ce problema am după o ședință, situația financiară nu îmi permite mai mult de 2 din păcate… Și am nevoie să știu dacă mă va ajuta o ședință sau 2?

    • Sorin spune:

      Aș zice că da, de înțeles sunt șanse bune, dar puține lucruri se schimbă atât de repede. Ceea ce este și un lucru bun și unul rău, până la urmă. Poți alege o orientare dintre terapiile scurte (nici ele nu sunt natural atât de scurte, dar îți dă instrumente pe care le poți folosi singur mai târziu).

  • esmeralda spune:

    Simt că ceva nu este în regulă cu omul pe care îl iubesc , aș vrea să îmi spun cea ce simt , dar i-am promis că nu o să mă mai vadă , avem puțin timp de când ne-am despărțit , nici unul dintre noi sunt convinsă că nu suntem bine , simt că ceva rău va urma , îl simt agitat și fără liniște …. Oare am înebunit din iubire ?

    • Sorin spune:

      Despărțirile sunt dureroase. Este normal să fiți afectați. Durerea vine în valuri din ce în ce mai rare și mai slabe, după cum sunt convins că știi. La început putem să avem gânduri mai negre.

  • Ana spune:

    Buna.m-am certat cu sotul meu pt ca vb pe fb cu o colega de a lui si normal faceau glume asa zice el ca sunt glume nu mia dat nimic de inteles ca ar avea ceva cu ea dect ca ii trimiteau emoticoane cu kisssi asta ma suparat si iam zis sa vn cu ea dar sa nu mai trimita emoticoane cu kiss si el tot a continuat si neam certat iar doar ca acum el vrea sa ne despartim pt ca eu nu am avut incredere in el si ca il verific pe fb dar eu prima data am vazut din intamplare mesjele cu colega lui nu iam verificat atunci pe urma am intrat la banuiel si am inceput sa il verific si am vaxut ca a continuat si el mia spus ca nu are nimic cu ea si ca intradevar daca avea ceva cu ea intarzia de la munca sau mai pleca de acasa dar el nu intarzie si nici nu iese in oras e numai acasa si la munca atatam vb cu el dar nu vrea sa ne mai inpacam iam zis sa faca asta pt noi si copi pt ca avem doi copii nu stiu cu ce am gresit atat de tare incat vrea sa se desparta definitiv de mine? Si ce pot face sa ma inpac cu el ? Cum sa procedez ?miam cerut si iertare pt ca nu am avut incredere in el si tot degeaba.

    • Sorin spune:

      Nu erau glume, din păcate. Nu a vrut să vă despărțiți pentru că nu ai avut încredere în el. Cel mai probabil colega i-a dat o șansă. Motivul pentru care nu ți-a spus adevărul este că mai vrea o ușă deschisă spre tine în caz că nu-i merge. Poate că poate, dar nu este o persoană foarte rea. Așa sunt majoritatea oamenilor. Se gândesc la ei; vor să facă cea mai bună afacere; să obțină cât mai multe de la viață și să piardă cât mai puține. Ce poți face? O nouă iubire este ceva greu de oprit. Poate să arăți cât de bine poți, să încetezi să-i mai ceri să vă împăcați și să fii (vizibil pentru el) deschisă spre alți bărbați. Asta ar trebui să atingă coarda cu “a pierde cât mai puțin”. Și, dacă nu merge, cel puțin vei fi într-o poziție mai bună să întâlnești pe altcineva sau măcar vei avea o perioadă mai aventuroasă. Știu că asta nu este o consolare acum, dar asta este ce oferă viața.

  • Sandu Eduard spune:

    Mi se descarcă aplicația Google cam greu.

    • Sorin spune:

      Nu am o aplicație Google. Dar, dacă te referi la site, am observat și eu asta uneori. O să transmit mai departe. Mulțumesc de feedback! 🙂

  • Ovidiu spune:

    Salut sunt otro relatii cu o fatal de aproape 10 ,am post despartiti 1 año de dile in care ea a cunoscut pe cinema si a ramas insatcinata ,un momentul acelga cind avena 2 lino de sardina sa cerrar cu respectivu si neal impacta, adat nadtere la un baietel si ian dat numele meu acum sung cam confuz un aceadta relatie se comporta fiarte uite si pe mine ma obosit ,ian zis ca daca vrei sa place este decidía ei,problema cea mare pentru mine este ca daca no me despartim si imi cere pensie alimentará pentru copil ,ce obligatii am.

  • Îl iubesc pe cosmin valentin nechita cum fac sa vorbesc cu el

    • Sorin spune:

      Ai putea să-l întrebi despre un hobby de-al lui. Ai putea să pui o prietenă să-l întrebe ce fete îi plac. Să-i propună și o listă de fete din care faci și tu parte ca să nu te dea de gol. Ai putea să pui un alt plan la cale cu prietenele. Oricum s-ar termina experiența asta, va fi o lecție pentru următoarea.

  • Angelica spune:

    Buna Sorin!
    S-au cam schimbat lucrurile pe la mine…Ma intalnesc incontinuare cu fostul meu…si am discutat despre o posibila reintoarcere…a zis ca o parte din el si el isi doreste…insa…acum si actualul (cel mai invarsta cu 30 ani)cu care am c-am intrerupt relatia…si acum s-a trezit ca totusi exista sanse…Acum sunt intre ciocan si nicovala si nu stiu sa aleg…Ce sfatuiesti pentru mine?

    • Sorin spune:

      Orice decizi să decizi cu toată ființa. Asta poți să le ceri și lor (în ordinea în care vrei). Cui să ceri prima oară? Care sunt activitățile tale preferate de cuplu? Cu cine ai vrea să le petreci? Care dintre ei reacționează mai plăcut la o ceartă? Cu cine te simți mai acasă?

  • ionela spune:

    Buna ziua..am nascut de 5 luni de zile..si de la 2 luni am inceput sa am imagini in capul meu ca si cand eu ii faceam rau fetitei..am inceput sa numai stau cu ea .sa evit..sa plang din cauza fricii..numai stau singura deloc cu ea..ca mie teama sa nu o iau razna..sunt confuza..toate zilele mi se par diferite..nu e niciuna la fel…nu ma mai recunosc in oglinda..am citit foarte multe chestii urate..si la diagnosticari foarte urate si periculoase..pe 2 mai am programare la psihiatru..as putea avea ceva grav??

    • Sorin spune:

      Nu știu ce înseamnă grav. Încearcă, treptat să te apropii de fiica ta. Când gândurile vin, observă-le și continuă să fii tandră cu ea. Ține-te de vizitele la psihiatru sau psiholog. Este o frică de a fi mamă sau o furie pe cineva și este benefic s-o conștientizezi. Dacă este mai mult, urmează medicația. Important este să te bucuri de viață și să ași relații frumoase cu ceilalți. Cum faci asta nu este la fel de important.

  • Cerasela spune:

    Buna seara!
    Sunt intr-o situatie disperata. Pe scurt, dupa 15 ani de casnicie si un baietel de 10 ani, sotul meu si-a gasit o amanta. Povestea lor e vexhe de cativa ani, eu am aflat de un an…timp in care nu am fost capabila sa fac nimic si situatia dintre noi mai mult s -a deteriorat. Satula de toata , i-am cerut sa aleaga. Mi-a zis ca a ales-o pe ea. Dar nu a plecat din casa, pe motiv ca nu vrea sa ia o hotarare gresita. Nu vrea sa plece la ea si sa nu ii placa traiul cu dansa si sa ma piarda si pe mine. E de ras situatia asta…. dar a zis ca e bulbersat si nu stie ce sa faca. Nici eu nu pot divorta pt ca nu vrea sa mearga la notar si taxele la Tribunal ar fi prea mari. Ce ma sfatuiti?
    L-am rugat sa mearga la psiholog, poate il ajuta sa ia decizia corecta.

    • Sorin spune:

      Cu cât își face mai mult curaj, cu atât se va îndrepta înspre amantă mai mult. Pentru că este ceea ce nu a încercat până acum. Din păcate șansa ta este fie să fie părăsit de ea, fie să se mute cu ea și să nu se înțeleagă. Un psiholog n-ar ajuta foarte mult, de asemenea. Durerea ta și a copilului va fi mare la despărțite, dar nu de milă ai vrea să rămână. Ce l-ar afecta ar fi să fii puternică, să-i spui că îți pare rău pentru el, dar ai vrea să plece. Asta este parte din de ce este cuceritoare amanta. Desigur, rămâne riscul despărțirii orice ai face. Poate consideră că te vei descurca și-i va fi mai ușor să plece. Și mila poate funcționa. Îi poți vorbi despre ce simți, despre viitorul tău care va fi plin de greutăți și poate singurătate și-l inviți să găsiți împreună ce este de făcut pentru a face ca relația să fie iarăși frumoasă. Stabilește-ți o limită de timp, totuși. Și investește în imaginea ta.

  • Anonim spune:

    Buna as vrea sa stiu ce ar trebui sa fac in legatura cu sotul meu sunt cu el de 12 ani am 33 de ani si doi copii un bsiat de 9 ani si fetita de 3 ani.de ceva timp sotul meu se comporta foarte urat cu mine!ma simt ca si cum nu as fi sotia lui!ma scoate vinovata pe mine in orice nu merge bine!pentru el o femeie trebuie sa stea numai la cratita sa fac mereu treaba!sa nu ma vada ca stau si eu nici macar jumatate de ora nu ma suporta can ma vede ca ma odihnesc si eu deloc,tot timpul trebuie sa fiu activa in fata lui el este lautar de meserie,imi vb foarte urat ma injoseste in toate modurile posibie!sunt foarte multe de zis ma simt ca si cum ar trebui sa fiu o menajera nu sotia lui!ma injosete in fata apropiatilor,si cel mai tare ma deranjeaza!ca face asta numai pe timp de zi cand e vorba sa ne punem sa dormim incearca sa se apropie de mine cu vorbe frumoase zambete!ca sa faca sex,si bine inteles ca eu il refuz ca ma simt folosita si nu iubita!ce ma sfatuiti sa fac?

    • Sorin spune:

      Nu prea poți face nimic fără să riști despărțirea. El, probabil, încearcă să fie soțul ideal așa cum l-a văzut pe tatăl lui sau pe un alt bărbat pe care-l apreciază. Dacă intri în grevă, nu ar înțelege. Ar deveni mai agresiv ca să obțină ceea ce deja consideră că i se cuvine. Cum ți s-ar părea ideea asta? (În sensul de “crezi că ai putea să o aplici?”) Îi spui ce simți. Scrie pe o foaie să poți spune mai multe lucruri când faci asta. După ce îi spui în particular de câteva ori, spune-i în public. Nu te enerva, nu-l certa, doar descrie ce simți, ce crezi despre tine, că te întrebi ce crede el despre tine, că te simți neînțeleasă, sclavă, că nu-ți place când te tratează de sus, că-ți este greu să-l iubești așa. Că ți-ar plăcea să se poarte frumos cu tine etc. Dacă singur nu este atins, în public va fi presat social. Vă fi agresiv într-o primă fază dar, dacă insiști, nu va mai vrea să fie eroul negativ.

  • Bogdan Lorena spune:

    Buna am o casnicie de 18 ani si sotul meu mia spus de curand sa nu mai fac planuri pe spatele lui ce semnificatie are cuvintele lui dupa parereamea cred ca aceasta casnicie sa terminat de mult dar nu are curajul sa mi spuna avand un copil de 12ani si el nu concepe divortul la parinti lui cum sa proceddez

    • Sorin spune:

      Având în vedere că nu s-a terminat oficial, sunteți, probabil, în stadiul în care dacă credeți că s-a terminat, s-a terminat, dacă credeți că nu, atunci nu. Depinde cum vă raportați unul la celălat. Ce-ai putea să faci ar fi să nu mai aștepți de la el să fie iubitor, ci să fii tu. Fără să aștepți nimic o perioadă. Nici măcar să răspundă la iubirea ta. Oferă-i iubire nu ca să primești, ci pentru că te simți bine să-i oferi iubire. Vezi ce se întâmplă. În cel mai rrău caz, dacă vă despărțiți, măcar ai avut niște zile sau luni în care te-ai simțit bine și ai făcut ce-ai putut să repari. Pe de altă parte, poate și el vrea iubire și nu are curaj că nu vrea să nu fie respins. Și ce ți-a spus poate fi o invitație să acționezi înainte să fie prea târziu.

  • Daniela spune:

    Buna. Se ia una bucata tanar 21 ani, singur la parinti, familie modesta, cu idei gen’un copil normal este cel care asculta, ia note bune la scoala si strabate un drum ‘normal’ cu scoala-facultate-angajare’.Tanarul a avut libertate din plin, dar totusi invata pentru a pleca de acasa la facultate, crezand ca astfel nu va mai fi nevoit sa vorbeasca cu parintii zilnic. Pleaca tanarul la facultate, suna doar cand are nevoie de ceva, se duce la cursuri cand vrea, nici nu petrece de zor, dar nici nu sta in fata calculatorului.La final de prim an, apare rezultatul…nu a trecut in anul 2 din cauza restantelor. El minte pana isi da seama ca nu mai poate face nimic, cand afla familia incep discutiile. Are ganduri de fuga de acasa si declara ca ar fi vrut sa se sinucida. Nu fuge din cauza unor probleme medicale. Anul 1 bis de facultate…semestrul 1 chiul, semestrul 2 fuge de acasa/isi ia mai multe lucruri si se duce la camin. Isi anunta matusa, adica pe mine. Nu-l pot opri, stiind ca este o fire impulsiva si nu ar mai vorbi nici cu mine, pentru a avea cineva contact cu el. Dupa o saptamana de la fuga, in care m-am apropiat cat m-a lasat, am reusit sa-l fac sa nu mai vorbeasca, in momentul in care am pomenit ceva de invatat. Vrea sa fie independent, dar nu face nimic in directia asta, nu vrea sa dea explicatii si considera ca este conditionat sa invete ca sa primeasca ce vrea, considera ca se umileste daca cere bani oricui sa nu moara de foame, oricine intra pe un domeniu pe care el nu vrea sa-l abordeze, e dat la o parte (chiar si iubita sau prieten). A fost la cateva sedinte de psihoterapie, dar fiind in orasul natal, ajungea rar. Cum poate fi un astfel de tanar ajutat sa depaseasca etapa asta incat sa nu isi faca rau si cumva sa-si dea seama si ce vrea, oricare ar descoperi ca e drumul lui. Eu, matusa, imi doresc sa fie fericit si sanatos, oricare ar fi drumul lui.

    • Sorin spune:

      Are un comportament similar cu consumul de droguri, aș zice. Fuge de părinți, dar fuge degeaba pentru că sunt în mintea lui și-l vor urmări peste tot. Ce nu vrea este să încerce cineva să-l ajute. Mușchii competenței nu i s-au format. Simte că nu poate face față la mai nimic, dar se aruncă oricum încercând să demonstreze că este în control. Nu vrea să știe lucruri despre el, pentru că încearcă să vândă o imagine și suferă când se vede prin ea. Este susceptibil la sinucidere și planul lui de viață actual (lipsa de implicare) îl va izola și asta ar putea duce la lipsa sensului, inadecvare și moarte. Ce se poate face? Să nu mai fie învinovățit, certat, învățat de bine. Mai degrabă să i se ceară sfaturi, să fie implicat în decizii. Se trăiește și fără facultate, puneți accent pe relație. Nu-i spuneți că vă creează suferință că nu face ce ziceți, ci bucurie că-l auziți, vedeți. Nu-i spuneți “ți-am zis eu” când nu iese ceva. Deschideți brațele (voi cei din jurul lui) și primiți-l așa cum este. Tratați-l ca pe adultul care este.

  • Adina Militaru spune:

    Buna ziua,
    Am nevoie de un sfat in ceea ce o priveste pe sora mea. De catva timp a inceput sa se vaite ca nu se simte bine…i-am recomandat sa mearga la doctor insa o vreme nu a vrut sa se duca…a inceput sa ceara sfaturi la diferite persoane…vecini, cunostiinte, familie, internet…numai la doctor nu…in prima faza a spus ca a “citit ea pe internet” ca sigur are cancer in gat ca nu poate inghite..am incercat, noi, familia sa-i spunem sa mearga la un consult..dupa multe saptamani, mai mult cu forta, a acceptat..si-a facut control si a facut o serie de analize si toate au iesit bine…cand spuneam si noi, familia, ca in sfastit s-a linisit, a inceput sa zica ca are tumoare la cap ca are ameteli, ca nu se poate tine pe picioare…tin sa precizez ca manaca foarte putin ca asa i-a spus doctorul, ca trebuie sa tina regim…desi singura problema pe care a avut-o a fost o aciditate la stomac si reflux gastric…in fine…ideea este ca de 2 luni daca nu si mai bine, nu face nimic altceva decat sa se planga ca se simte rau, ca sigur ea este bolnava dar ca nici un doctor nu reuseste sa gaseasca ce are..ca sigur ea mai are putin si moare…si nu mai mananca decat foarte putin…nu vrea sa faca nimic, doar sta si plange si se macina…refuza sa mearga sa vada un doctor psiholog sau psihoterapeut, care cred ca ar putea s-o ajute…cum putem s-o ajutam in acest caz, pt ca, noi, familia suntem foarte ingrijorati…a ajuns o umbra de om, este de nerecunoscut si nu ne mai putem intelege cu ea…va rog din suflet, dati-mi un sfat.

    • Sorin spune:

      Este depresie. Partea cu bolile este modul pe care ea îl consideră acceptat social. Motivul pentru care nu vrea să meargă la doctor este că pentru voi este mesajul. Vrea s-o vedeți voi că suferă. Vrea să vă pedepsească sau s-o vedeți. Poate nu toți, poate doar mama ei sau tatăl. Ce este de făcut? O abordare este ca voi (cei care vă simțiți că vi se adresează) să mergeți la psihoterapie și să învățați cum să-i oferiți mai multă iubire. Îmbrățișați acuza ei, altfel spus, și încercați s-o reparați. După câteva ședințe chemați-o în ajutor la terapie și vorbiți-i (acolo, de preferat) despre cum ați vrea să fiți mai iubitoare și întrebați-o cum s-ar simți ea mai iubită. Dacă oferiți mai multă iubire, ignorați partea cu bolile. Nu mai vorbiți despre ele. Dacă nu oferiți mai multă iubire, nu o ignorați pentru că, se pare, acesta este cel mai bun mod prin care o faceți. Nu vă simțiți acuzate. Este greu cu oamenii. Nici psihologii nu au familii perfecte.

  • Anonim spune:

    Bună seara! Am nevoie disperata de un sfat! Și nu exagerez pentru ca am ajuns sa ma distrug singura în situația în care ma aflu și încerc sa iau cea mi bună soluție. Sunt măritată de 6 ani jumate. Am un copil de aproape 4 ani.Dar în septembrie 2017 am cunoscut o persoana de sex feminin. Atunci a fost momentul în care am aflat multe răspunsuri la propria mea persoana printre care și acela ca de fapt sunt lesbiana. Nu vreau critici sau vorbe de rău, jignitoare dacă cumva aveți ceva în privința asta. Atunci am învățat ce înseamnă să iubești, ce înseamnă să fi iubita, ce inseamna sa fi tu însuți, sa te redescoperi, sa ai încredere ca poți orice, am învățat sa rostesc pt prima data cuvintele “te iubesc”, am învățat ce înseamnă să faci dragoste cu adevărat. Mi.am dat seama ca între mine și soțul meu nu au existat aceste lucruri încă de când ne-am cunoscut. Dar nu m-ai împreună cu persoana de sex feminin dintr-o mare prostie pe care o regret enorm chiar și acum după un 1 an. Ea știe acest lucru, știe ce vreau, știe ca îmi doresc o șansă, dar nu primesc nici un răspuns. Am încercat sa vorbesc cu ea măcar pt a-mi spune ce mai reprezint pt ea, pt a-mi spune prin cuvinte ca nu mai sanse, sa îmi vad de viata, ca nu ii mai pasa de mine,adio, etc sau orice care sa îmi arate ca nu mai are rost sa încerc. Și mi-a spus doar ca prefera sa taca. Nu îmi va spune nimic altceva. Se pare ca ar fi cu altcineva, dar nu știu ce sentimente are pt ea pt ca au fost discuții între ele și tot asa. Sunt multe de zis, multe situații între noi cărora încerc sa le găsesc explicație pt a ma ajuta pe mine sa înțeleg ce am de făcut. Pt ca oricum ar fi situația e prea greu pt mine sa mai continui asa. Cu atât mai mult cu cât trebuie sa fac ceva și cu relația dintre mine și soț pt ca m-am îndepărtat enorm de soțul meu nici măcar sa ma atingă nu mai suport de multe luni. Nu știu ce ar trebui. Ce ma sfătuiți? Ar fi o soluție sa iau în calcul și varianta de a vorbi cu un psihoterapeut?! Va mulțumesc!

    • Sorin spune:

      Se zice că este mai bine să fi iubit și să fi pierdut decât să nu fi iubit deloc, așa că mă bucur pentru tine, pe de o parte! Pe de alta, știu cât de dureros este să suferi din dragoste. Un psiholog ar ajuta, desigur. Legat de relație, pare că te păstrează, poate pentru când se răcește cu actuala relație. Nu stiu foarte multe despre disponibilitatea partenerilor pentru această orientare sexuală. Dacă ar fi abundentă, sansele să se întoarcă ar fi mici. Altfel sunt șanse bune să mai vrea să vorbiți. Nu înseamnă că n-ai fi meritat să vorbiți în alte circumstanțe, dar mintea fuge oriunde poate să fugă mai ușor, către riscul cel mai mic și către lucruri noi. Este util să menții legătura pentru asta. Ai putea să-i trimiți din când în când câte un mesaj sau ceva, care să nu exprime durerea ta că nu ești cu ea, cât bucuria că o cunoști. Legat de soț, gândește-te ce și-ar dori el. (Sigur sex cu tine si cu o altă fată, dar dincolo de asta 🙂 ). Nu știu dacă și-ar dori să te prefaci sau să fii nefericită și cu el. La fel și copilul nu cred că ar vrea să fie sursa nefericirii tale (mai târziu, cel puțin). Crezi că ar fi o relație mai bună între voi trei în care din situații? Nu lua aceste decizii doar după acest mesaj. Eu nu am viața ta și este foarte probabil să zic niște bălării. Mergi la un psiholog și analizează în detaliu ce simți tu și cum ai vrea să arate viața ta peste câțiva ani.

  • Anonim spune:

    Buna ziua, Ce pot sa fac eu ,fratele meu are 50 ani,dupa despartire sta cu mama,dar in fiecare zi dimineata merge si bea,nu lucreaza pe diferite motive,si e genul care se enerveaza repede,,,,ce pot eu sa fac?Ia mai cerut si fiului sau care munceste in Danemarca bani.Si matusa sta acolo si ii spune ca sa mearga la munca si se enerveaza,el s a bazat ca va fi ingrijitorul matusei dar nu a primit pt boala ei doar o suma modica.

    • Sorin spune:

      Înțeleg că vrei să-l ajuți pe el și, eventual, pe mama și mătușa. Nu este responsabilitatea ta viața lui. Dar, dacă vrei, poți să-l întrebi ce-și dorește și compară asta cu ce ești dispusă să faci. Nu te sacrifica, pentru că te vei urî și pe tine și pe el. Oferă ce poți să oferi cu drag. Dacă nu este nimic ce poți oferi acum, poate altă dată. Și lucrurile mici sunt importante, cum ar fi faptul că vorbești cu el la telefon. Ce este el dispus să facă pentru ce-i oferi tu. Legat de mamă și mătușa, poți aplica aceeași strategie. Ce poți face pentru ele astfel încât să trăiești și tu cea mai bună viață pe care o poți trăi?

  • Madalina spune:

    Buna ,am 18 ani si acum ceva timp mi am dat seama ca am sentimente pentru un coleg cu care ma intelegeam super bine asa ca m am hoatarat sa ii dezvalui sentimentele pe care le aveam pentru el asa ca pe data de 1 martie mi am deschis sufletul in fata lui spunand ui tot ceea ce eu am simtit pentru el dar A FOST CEA MAI MARE GRESEAL PE CARE AM GACUT O IN VIATA MEA el din acel moment sa indepartat foarte mult de mine …nu prea mai vorbeam ..dar dupa ceva timp am inceput din nou sa ne apropiem doar ca de data asta era diferit ..se lua in brate cu alte colege si da ma deranja in sinea mea asta dar cel mai deranjant lucru era ca se uita fix in ochi mei cand facea asta iar apoi o prietena de a mea ii tot trimitea poze de cum eram la alergat si se uitau baieti dupa noi iar el face crize ciudate ,A da am uiat sa mentionez ca un baiat care lucreaza la un magazin din apropierea liceului ia placut de mine dar eu laam refuzat si i am spus si olegei dar ea a tipat asa ca a auzit si el si imi scoate ochi in fiecare zi cu asta dar de la aceea cearta nu am mai vorbit aproape deloc iar prietena mea cand ia trimis azi poze cu mine si astea ia dat blok DECI CE AR TREBUI SA FAC???

    • Sorin spune:

      N-ai greșit cu nimic. Ai vrut să afli cum stau lucrurile și ai aflat. Ce alți băieți îți mai plac? Nu te opri la primul refuz, ci la primul “da”. Deja ai făcut asta, dar începe cu a fi prietenoasă, zâmbiroare și cu atingeri pe mână și, dacă nu se prinde, relevă mai mult despre ce simți. Legat de coleg, nu se știe ce va fi mai târziu, dar s-ar putea să fii mai fericită dacă nu îți petreci viața așteptând acel moment.

  • Maria. P spune:

    Multumesc. Acum ca am ceva detali pentru aceasta problema,voi spera ca va fi o schimbare asupra lui. Daca se va rezolva intr-un final mai repede sau va dura ceva timp voi putea spune ca voi fi fericita in aceasta viata.

  • Andreea spune:

    Buna am 29 de ani si traiesc 14 ani cu concubinu si avem 2 copii 10 si 3ani.am avut multe probleme cu concubinu aici pe canale am trecut si peste astea ca am suportat ce ma doare acum este ca se supără pe mine fara motiv imi cauta motive casa nu vb nu discuta cu mine ma jigneste urla la mine de multe ori mia spus că nu are nevoie de mine orice se intampla eu sunt vinovată e indiferent cu mine nimic nu i place din ceea ce fac si daca stau cu el sa discut nici vb de asa ceva ca nu am cu cine nu vrea sa discute trebuie să fiu foarte atentă cu el ce fac ce vb ca sa nu se supere ca daca se supără durează câteva zile bune ca numivb deloc nici mâncarea pe care o fac nu o mănâncă trebuie să mă comport ca cu oul cu el de cununat nici ca nu vrea chiar mia spus că anu asta ori ne despărțim ori ne cununat eu v-am spus in mare ce se intampla sunt multe de spus am nevoie de ajutor ca sa nu gresesc fata de copii multumesc

    • Sorin spune:

      Sunt foarte puține lucruri pe care le poți face dacă nu ești independentă (financiar). Trebuie să te lași dominată, ce poți face? Acesta ar fi un prim pas. Îmi închipui că nu poate fi plăcut să cauți job acum, având puțină experiență, dar altfel vor sta lucrurile când vei avea niște putere personală. Și copiii te vor percepe altfel: mai puternică. A nu se înțelege că este nevoie de job pentru asta, dar este când cel cu puterea nu o împarte, ci abuzează de ea.

  • Andreea .T spune:

    Buna am 29 de ani si traiesc cu concubinu de 14 ani si avem si 2 copii i-am acceptat multe tot timpu sa comportat cu mine cu indiferență și in tot ce se intampla între noi eu sunt vinovată se supără fara motiv si nu vb cu mine sau imicauta motive de cearta cu el nu se poate discuta orice las întreba numi răspunde sau râde sau imi spune să-l las in pace cu prostiile mele de foarte multe ori sunt invizibilă pt el nu stiu ce sa fac am 2 copii nu am cum sa plec de la el ca nu am un servici. eu am scris in mare cam cum stau lucrurile între noi as putea scrie o carte la cate lucruri sau intamplat in anii esti de cand sunt cu el am suportat multe

  • Andreea I spune:

    Buna ziua. Am 25 de ani si o relatie de aproximativ 3 ani cu cel mai frumos barbat din lume. De cateva luni relatia noastra intima nu mai este cum ar trebui sa fie. Nu mai am parte de atentia lui cum o aveam inainte,nu mai am parte de mangaierile si de atingerile pe care o femeie le doreste de la barbatul iubit. Momentele intime pe care le aveam erau cumva,nu stiu cum,destinate doar lui. Adica se terminau cu finalizarea lui. Si numai si numai a lui. De mine nu prea s-a pus problema.. si este frustrant. Am purtat nenumarate discutii pe aceste teme,insa raspunsul lui a fost unul clar. Atat se poate. Frustrarea este mare si de partea lui si ca pur si simplu atat se poate. Incerc sa inteleg si sa accept asta. El imi tot reproseaza ca nu are intelegere din partea mea ca ii mai tot spun anumite lucruri legate de momentele noastre intime,dar eu as vrea sa le discut cu el. Cand aveam discutiile el mereu ridica tonul,si se ajungea evident la o cearta,lucru care eu nu voiam. Il iubesc foarte mult si nu vreau sa ajungem in viitor sa ne despartim pe aceasta tema. Cum sa procedez sa ne salvam relatia?

    • Sorin spune:

      Vezi cartea “Slow Sex”. În ea este descrisă o tehnică numită “orgasmic meditation”. Nu știu dacă există în română. Sper să nu fie o problemă. Tehnica nu este foarte complexă, dar ajută să aprofundați întreg conceptul.

  • Maria. P spune:

    Buna seara, am o mica problema cu iubitului meu in legatura de viata noastra de iubire. Noi ne iubim reciproc atit cu dragostea si tot ceea ce traim zilnic unul cu celalalt. Toate sint bine intre noi doar pina la un detaliu care pe mine ma face sa sufer pentru acest lucru. Deci cind iesim sa plecam sa rezolvam unele probleme de ale case sau sa ne plimbam in anumite locuri exista aceasta problema cu el care nu este normal pentru ceea ce face fata de mine in acele momente. Si problema este ca daca calatorie intr-un mijloc de trasport cauta fete sau femei si incepe sa se fileze cu ele de data de mine dar incercind ca eu sa nu el observ facind acest lucru. Dar din pacate este ca eu IL prins ceea ce face in prezenta mea si mai ales daca acele femei ai raspund inapoi cu prviri si zimbet. El, atunci daca isi da seamaca l-am zarit de ceea ce face,atunci incepe sa “imi de-a mie atentie si incepe sa ma sarute sau sa puna mina pe mine, sa ma stringa spre el,gest care pe mine ma uimeste acest lucru cum el procedeza fata atunci. Desi am avut aceasta discutie cu el despre aceasta Tema si raspunsul este ca nu a facut nimic si nu are nimic cu acea femeie si ca doar eu a multe prosti in capul meu dar fara sa primesc un raspuns concrete din partea lui. Nu stiu ce cred sau ce sa ai fac in aceasta privinta. Aceasta problema o am doar cind sint femei in jurul lui necunoscute. De ce face acest lucru pentru mine este un mister si nu pot sa aflu adevarul de la El nicicum. In rest totul este frumos si armonie intre noi doi. Asi dori daca imi veti putea da un sfat sa imi gasesc liniste sau cum sa procedeza pentru a il aduc la starea normal daca se poate. Nu stiu daca eu am scris destule lucruri care sa puteti sa imi raspundeti. Multumesc si sper sa primesc un raspuns la care sa pot face ceva

    • Sorin spune:

      O variantă ar fi să-i spui cum te face să te simți. În detalii multe și covârșitoare. Dacă, după ce faci asta, continuă, îi poți repeta acolo în autobuz astfel încât să audă și fata cealaltă. Să-i spui fără nervi, să reiasă că el este personajul negativ. Următorul pas ar fi să-i supui că are nevoie să se clarifice ce vrea și că aștepți un raspuns definitiv de la el în câteva zile. Asta ar reprezenta o primă intervenție mai intensă, dar mă tem că nu va funcționa pe termen lung. Este nevoie de ceva dramatic pentru schimbare în viața cuiva și nici asta nu este o garanție de durată. Un alt pas pe care l-ai mai putea face este să vorbești cu el de față cu prietenii și cu familia lui despre asta. Să le spui cum te simți cum se întâmplă? Să-i întrebi ei cum s-ar simți (“oare exagerez eu? Voi cum v-ați simți?”), speranța fiind că nu primește suport și se percepe ca agresorul care chiar este și își schimbă comportamentul.

  • diana spune:

    Buna ziua. Am 25 de ani și de curând am terminat o relație de aproape 3 luni cu un băiat de 28 ani. Eu sunt o fata virgina, el având mai multe relații până acum. A fost prima mea relație, nu am avut până acum iubit. I-am zis că trebuie să aibă răbdare cu mine și a zis că va avea toată răbdarea din lume. Dar mai mult de 6 luni nu mai poate aștepta. Ne-am cunoscut prin Facebook. Chiar la inceputul anului 2019.A intrat pe messenger și am vorbit. Ne-am întâlnit și de la a 2 a întâlnire am inceput sa fim într-o relație. Dupa câteva săptămâni a recunoscut că e foarte deschis sexual și că nu poate și nici nu vrea sa sa lase. Am acceptat asta la el și am început să discutam și chestii intime. Am acceptat că nu avea mașina, că are doar studii medii, era fumător de narghilea, pasionat de jop***ai PlayStation și era de alta religie. Eu sunt și credincioasă și merg la biserică. El nu merge. Doar o dată sau de 2 ori pe an. Eu sunt ortodoxa și el a fost botezat la catolici, dar a fost crescut de bunicii lui care erau baptiști. Când a început postul Paștelui i-am spus că vom renunța la anumite chestii (intime mă refer). După o relație de 2 luni și ceva, aproape 3 luni mi-a trimis un mesaj pe Facebook, după ce am adormit că nu poate să continue aceasta relație deoarece nu se simte împlinit că în ultima vreme doar chestii de rutina vorbim, a crezut că vom avea și relații intime,dar a crezut că nu sunt pregătită, deși eu eram pregătită. Doar am vrut sa vad cat va aștepta. Și nu am vrut sa avem relații in timpul postului. Și că eu merit un băiat cuminte, cu bun simt, educat ca mine, să meargă cu mine la biserica și el fiind exact opusul acestor lucruri și că mai mult de o prietenie nu poate să îmi ofere. La început amândoi am zis că suntem compatibili, dar acum s-a gândit că nu suntem compatibili. Că nu sunt ceea ce el așteaptă și invers. Poate că are putina dreptate. Dar eu eram dispusa sa îl accept așa cum e. Chiar dacă suntem opuși. M-am îndrăgostit și m-am atașat foarte tare de el. Și chiar am vrut sa am relații intime cu el. Că nu mai vreau să rămân virgina la 25 de ani. Acum că a trecut o săptămâna mie foarte dor de el și îmi lipsește mult. Nu știu dacă și el simte asta. Că a zis, că m-a iubit, dar eu știu că atunci când iubești faci orice pt partenerul tau. Am incercat sa îl fac să se răzgândească prin mesaje că în fața nu a avut curajul sa vorbească cu mine dar nu am reușit. Ultima data când am fost cu el m-a îmbrățișat tare, și am presimțit la plecare că se va întâmpla ceva. Ce sa fac sa îl recuperez? Că nu pot să îmi găsesc pe altcineva, nu sunt in stare. Eu fiind și pretențioasă, uitand-uma după aspectul fizic. Oare am intrat în depresie? Că de, când s-a despărțit de mine nu mai am pofta de mâncare, nu mai dorm așa mult ca înainte. Ce sa fac? Nu am nici prieteni cu care sa ies. Oare sa mai las băieții să aștepte după mine? Cel puțin 3-4 luni? Sau sa incep viața sexuală atunci când simt că vreau? Chiar daca se va intampla după o lună sau după care cateva saptamani? Că eu am simțit de 2 ori că vreau sa am relații intime cu fostul iubit, dar m-am abținut că am vrut sa aștepte după mine cel puțin 4 luni. Dar văd că nu a asteptat. Unii îmi zic sa nu mă milogesc la el că trebuie să am și eu demnitate, alții să încerc să îi mai scriu pentru ultima oară. Familia mea e deja supărată pe el, mai ales mami. Ii foarte nervoasa. Că parintii mei sunt divorțați și locuiesc cu mami. Nu l-am văzut pe tatăl meu de când aveam 2 ani. Și tatăl lui a divorțat de mama lui, s-a recăsătorit și de vreo 4-5 ani a decedat. Dar ei au mai ținut legătura. Eu in schimb cu tatăl meu nu am tinuț deloc legatura, deși trăiește. Ce sa fac? Să ii mai scriu sau sa ii dau pace să își continue viata fara mine și eu fara el, deși sunt foarte deprimată și sufăr încontinuu. Oare am greșit și eu că nu am luat inițiativa și că i-am zis sa vina cu mine la tara de Paști și să mergem la biserică? Că eu asta simt că sunt greșelile mele. Și că i-am cerut să nu mai vorbim chestii intime în timpul postului. Si am inapoiat cadourile pe care mi le-a oferit. Un elefant de plus și 100 Ron că mi-a luat lotiuni de corp și cum le-am folosit i-am dat 100 Ron. Oare am gresit? Că nu am putut sa tina elefantul că îmi amintește de el .Si i-am scris și o scrisoare de adio. Deși am fost nervoasa și am spus unele cuvinte care erau la nervi. Ce sa fac?

    • Sorin spune:

      Povestea ta îmi aduce aminte de propriile mele prime relații. Mă tot întrebam care sunt butoanele și pe ce trebuie să apăs ca să meargă în direcția dorită. Ești la început și predispusă la o mulțime de regrete. Dar așa se învață. Știu că este greu cu sexul – când e prea devreme?, când e prea târziu? – dar asta este mentalitatea că i-l oferi lui. Desigur, uneori o mai facem și pentru celălalt, dar mai bine o faci pentru tine. Dacă te aștepți că relația nu va dura, este probabil, într-adevăr. Dar este ok! Nu mai suntem în secolul în care ne căsătoresc părinții și suntem încuiați într-o relație și majoritatea primelor legături tind să se rupă. Important este să înveți din fiecare încercare. Amânatul sexului frustrează băieții. Faptul că multe alte fete fac sex mai ușor ne face să ne gândim că viața noastră ar putea fi mai ușoară și că acum avem ghinion. Desigur, niște timp este de preferat să treacă. Dar nu măsurat obiectiv, ci subiectiv. Și, dacă, după sex se termină, ai aflat ceva despre el și ai trăit o experiență (să sperăm) plăcută (uneori nu este). Ce să faci acum? Și să ai demnitate și să încerci să-l recucerești sunt răspunsuri corecte. Dacă este important pentru tine, luptă! Dacă nu merge, vei ști mai multe pentru viitor despre ce merge și ce nu. Dacă vrei să cauți pe altcineva, poți face asta. Te invit să nu mai aștepți, însă. Probabil ai aflat până acum că nu este cea mai eficientă metodă. Băieții sunt timizi și ei. Vor să fie încurajați. Unele fete știu să o facă și au mai mult succes. Tu, probabil, aștepți să vină totul de la ei și sunt prea puțini atât de curajoși. Cu atât mai mult un băiat credincios nu se va încadra în această categorie. Dintr-o altă perspectivă, mersul mult la biserică și lipsa de dragoste în post îți va afecta relația cu un băiat care nu este la fel de credincios ca tine. Presupun că ai observat asta deja de la prima relație. Mă gândesc că Dumnezeu nu vrea să te sacrifici pentru el și să fii singură și nefericită. Poate s-ar bucura mai mult pentru tine să o relație cu el mai ușoară și o viață mai împlinită. Eu ca tată așa aș vrea pentru copiii mei. Tu nu?

  • Ana spune:

    Buna seara. Am o problema.. Nu reusesc sa inteleg de ce soțul meu ma iubeste… Imi este mereu frica ca intr o zi va găsi pe cineva cu mai multe in comun si mult mai atrăgătoare ca mine. Am devenit paranoică. Nu suport ideea sa stiu ca vorbeste cu colegele lui… vreau sa scap de scenariile din minte, vreau sa am incredere in el dar nu stiu cu ce sa incep… simt ca nu valorez nimic si ca doar sunt de umplutura pana gaseste ceva mai bun…

    • Sorin spune:

      Crezi că persoanele care sunt împreună de ani de zile nu au găsit pe nimeni mai bun? Nu mai zic și că trebuie și ca acea cineva mai atrăgătoare să fie interesată de partenerul tău ca să poată să fie cu ea. Dar dincolo de asta, tu asta aștepți? Cum dai de un tip mai atrăgător îți bagi picioarele în toate amintirile și planurile de viitor pe care le-ai făcut cu actualul? Desigur, se poate întâmpla să vă despărțiți. Dacă s-ar ajunge acolo, ce ți-ar plăcea să ai ca amintiri din relația asta? Dintr-o altă perspectivă, știind că vei muri într-o zi, cum ai vrea să experimentezi viața? Să călătorești, să faci dragoste, să experimentezi a fi părinte sau ai prefera să abordezi asta ca pe relația ta și să vizitezi cimitire și să te gândești la coșgiuge știind că vei ajunge acolo până la urmă?

  • Anonim spune:

    Va multumesc:)😊😊😊Va pup si imbratisez😘

  • Anonim spune:

    Buna! As avea o întrebare nu știu poate o sa vedeți ca as fi egoista dar totuși o sa o pun! Am o prietena care la începutul relatiiej am
    Avut multe ciocniri ma povestea ff mult și eu mam îndepărtat de ea.. la ceva timp ea a venit și mea povestit tot și și-a cerut iertare și iam acordat o a doua șansa! Dar….la inceput am simțit-o sinceră dar acuma de ceva timp are ceva acctiuji și nu știu ce sa gândesc dacă nu ies când vrea ea se supara , de exemplu ieri a ieșit ci cine in centru si mie nu mea zis apoi întrebând cf ea îmi spusese ca e cu o alta prieten care numi cade bine apoi toată ziua a fost cu ea nu mea scris , seara ah ieșit impreuna și sa su ascuns de mine faptul ca am prins-o in fata casei ei, ce as putea gândi oare îmi este prietena când vrea ? No simt sinceră ? Sunt ogosita ? Datimi un sfat mi sa mai inamplat ceva asemanator și ar lua prea mult timp sa explic ;(

    • Sorin spune:

      Înțeleg că nu ești singura ei prietenă și asta e de înțeles (dacă nu aveți o relație de cuplu). Nu trebuie, neapărat, să ieșiți mereu împreună. Important nu este dacă ea mai iese cu cineva, ci cum vă simțiți când ieșiți voi împreună.

  • Anonim spune:

    Imi fac griji din orice,pun la suflet repede,ma panichez,nu stiu cum sa scap de starea asta Va multumesc cu deosebita stima.

    • Sorin spune:

      Un fel de-a fi se construiește cu mult efort depus într-un timp îndelungat. Este nevoie de același proces pentru a-l schimba. Cum spuneam, mergi la un cabinet. Vezi și prin articolele de pe acest site niște idei utile, pentru că și eu credeam viața în culori închise și am pus în articole ideile care m-au ajutat să fiu mai aproape de realitate. Că, realist vorbind, a vedea viața în culori închise nu este aproape de realitate. Viața n-are nicio culoare – nicio nuanță emoțională – noi i-o dăm. Și vom folosi strategii de succes din trecut. Succes însemnând că n-am murit încă. Dar sunt multe alte strategii, unele dintre ele mult mai distractive. Ne-am identificat cu astea triste. Nii se pare că viața e corect trăită dacă e grea, dar oare chiar așa stau lucrurile?

  • Sabadac spune:

    Buna ziua.Va rog sa ma ajutati cu un sfat.Sunt casatorita de 30 ani.Situatia familiei mele a fost dintotdeauna asa,dar eu parca m-am trezit de citiva ani,de fapt de citiva ani am obosit,am inceput sa imi dau seama tot mai mult sa suntem” singuri in doi”.Toata viata am muncit ,am avut initiativa ,el a venit dupa mine,aici este si vina mea deabia acum inteleg.Acum este tot mai greu ,el nu-si doreste nimic dar nici nu ma mai sustine.Am obosit,parca toata viata mea este o minciuna.El nu are nici o directie clara,nici un plan(daca are il stie doar el).Este foarte credincios,eu zic ca e habotnic credincios citeste doar despre anticristi,sfirsitul lumii,duce pina la extrema discutii legate de religie,contrazice pe toata lumii chiar si pe cei care au cunostinte temeinice de religie.Orgoliul nu mai are limita,parca e din ce in ce mai rau.Orice discutie ,indiferent de subiect o duce doar intr-o zona negativa in timp ce noi membrii familiei ridem ne bucuram el are grija sa ne arate partea trista ,urita.Viata i-a demonstrat imediat a doua,a treia zi ca a exagerat ,ca a gresit ,in acele momente se face ca nu vede ,ca nu aude,nu intelege!Suntem o familie modesta locuim intr-un apartament modest ,avem o masina la mina a doua,imi reproseaza mereu ca suntem bogati (material).Dupa el ar trebui sa stam numai prin biserici ,sa citim rugaciuni de 3-4 ori pe zi,sa traim intr-o saracie lucie,sa ne mintuim.Vrea sa spun ca este foarte priceput la multe ucruri daca ar avea stima de sine ar realiza multe lucruri bune,am duce o viata normala fara minciunile pe care nu le poate evita de cele mai multe ori,am merge si la biserica si la rugaciune impreuna.Va rog sa ma ajutati cu un sfat!

    • Sorin spune:

      Ai putea să-i spui cum te simți când el face anumite lucruri și ce-ți dorești de la el (atunci sau în general). De asemenea, oare ce și-ar dori și el de la tine? Legat de faptul că vrea să trăiască mai spartan, poate își alege o cameră pe care să-și pună el amprenta. Poate renunța la a folosi mașina în interes personal și să-și trăiască visul în general. Acolo se poate și ruga și, spre beneficiul tuturor, își poate pune un orar pe ușă cu orele de rugăciune ca să i le poți respecta. Desigur, asta nu înseamnă că și tu trebuie să-i urmezi stilul de viață. Dumnezeu a dat câte o viață fiecăruia să o urmeze așa cum îl / o reprezintă, nu-i așa? Poate sună un pic neobișnuit ce zic, dar este doar asta: „neobișnuit”. Și ce dacă? Nu trebuie să facem ce fac toți ceilalți, mai ales când asta ne face nefericiți. Legat de suferința din lume, atunci când o aduce în discuție, poți face referire la faptul că și asta tot de la Dumnezeu vine. Este felul lui de-a spune că viața, în general, este frumoasă (altfel n-am vedea suferința dacă n-am avea cu ce s-o comparăm) și că ar fi grozav să fim mai recunoscători pentru cât de bine ne este. Mai mult, este o oportunitate pentru noi cei care nu suntem în suferință să protejăm, să ajutăm – ceea ce n-am avea dacă toată lumea sau toate animalele ar fi fericite.

  • Ana spune:

    Va multumesc pentru raspuns!! Am incercat de cateva ori sa stau de vorbă cu el, se schimba pentru câteva zile si iar revine la starea lui mai..”dura”.. cand incep discuțiile pe tema asta, zice.. ca.mi sare lanțul:))) si sa stau linistită că e totul bine!! Foloseste expresii de genul facem impreuna, apoi se corectează, fac, de parcă sa recunosti ca iubesti o femeie sau sa te implici intr o relație e ceva pt persoanele slabe. Am incercat si in seara asta sa vb cu el, mi a spus că mă intelege ca mi e dor de el pt ca si lui ii este dor de mine, dar ca discutiile astea sunt subiect închis, pt el nu exista nici o problemă.. Ca asa este el mai serios si ca trebuie sa inteleg lucrurile astea. Recunosc ca decât să mi spuna de 3 ori pe zi ca ma iubeste si sa nu fie asa, prefer gesturi in locul vorbelor.. si sunt gesturi ,doar ca trebuie sa le ..prind din zbor, iar lucrul asta ma obosește.. Am 40 de ani si vreau o relație simpla, liniștită,.. încă o dată va multumesc pentru sfaturi!!

    • Sorin spune:

      Nu este dispus să schimbe situația, cum sunt convins că te-ai prins. Ce pot să-ți spun este că nu există relații simple. Sunt un mit la fel ca oamenii normali. Relațiile sunt mereu cel puțin nu ușoare. Toate bune!

  • Ana spune:

    Buna ziua!! Va rog sa ma ajutati si pe mine cu un sfat.. Sunt împreună cu cineva de 9 luni. Ne întâlnim de vineri seara pana luni dimineata, eu fiind cea care merge la el deoarece e o distanță de aproape 3 ore intre noi. Nu stiu ce sa fac efectiv, simt ca ceva e in neregulă dar nici nu pot sa plec! Inainte de a ne cunoaște el terminase de un an si ceva o relație de 10 ani cu alta femeie. Am tot timpul senzația că este intre noi, deși ea l a înșelat si s a Si măritat intre timp, ii scrie uneori, ii spune că îl visează, ca tot la el se gândește. El spune că doar se bucură ca nu ii merge bine si ca nu are de gand sa se întoarcă la ea, orice ar fi.. Relația noastră e un pic cam ciudată, trecând peste faptul că ne petrecem doar zilele de weekend împreună, eu imi doresc mai mult. Sa fie mai atent cu mine, pentru ca sunt zile în care nici macar nu ma pupa pe obraz..imi spune că sunt tot ce si doreste de la o femeie, dar sa am răbdare ca el prefera sa mai astepte sa se convinga de anumite lucruri si ca intr un fel eu plătesc pentru greselile celorlalte.. pe de altă parte, daca bea un pahar cu bere, le spune tuturor ce iubita minunată are si ca in sfarsit si a gasit o femeie adevărata.. am incercat sa vb cu el, eu sunt genul de om sincer care spune tot Si care nu prea are de castigat in ziua de azi:)) toate sărbătorile le am facut impreuna, revelion, crăciun, zile de nastere si cu toate astea.. ceva lipsește.. nu i am cunoscut părinții, dar nici el pe ai mei.. uneori imi spune ca relatia noastra nu e atat de ..sudata!! S schimbat mult de cand e cu mine, înainte ieșea tot timpul, acum Doar cand e cu mine.. prietenii lui il tachineaza ca se însoară, înainte cheltuia banii in cluburi, acum cumpara lucruri si renovează casa.. imi spune iubito rar, si atunci schimba vorba, dar simt ca o face din suflet.. imi spune ca a facut cu mine in 8 luni ce nu a făcut cu aia in 10 ani.. simt uneori ca ma iubeste, mi.a spus o doar de 2 ori si atunci…la bere🙈.. vreau putina siguranta, sunt conștientă că cer imposibilul dar chiar nu stiu încotro sa o iau.. înainte de a l cunoaște, eram o tipa oarecum deșteaptă, de ceva timp..sunt praf. Sper din suflet ca ati inteles ceva din mesajul meu si daca puteti sa ma ajutati cu un sfat..va multumesc!!!!

    • Sorin spune:

      Iubirile puternice și arzătoare nu sunt, neapărat, de durată. Dacă ți-ar fi propus să-i fii soție în primele 6 luni, să zicem, de asemenea. Ai tot dreptul, în schimb, să fii nemulțumită de comportamentul lui față de tine. Ce ți-ai dori? Să vă cunoașteți părinții, îi poți spune că vrei asta. Dacă are rețineri,îi poți spune ce înseamnă pentru tine. Dacă el vrea să mai aștepte să se convingă de anumite lucruri, îi poți vorbi despre cum viața ta nu este pentru el să o cântărească și rolul tău în univers nu este să-l convingi de nimic. Ai nevoie de un partener care să-ți arate că te iubește, care se implică, care este hotărât. Desigur, există riscul despărțirii. Cântărește riscuri versus ce ai obține.

  • Angelica spune:

    Dl Sorin! Multumesc pentru acest gen extrem ca ne dati sfaturi fara sa asteptati ceva in schb! Aveti un suflet generos si doar un om cu atata cunostinte puteti sa nedati sfaturi! Multumesc personal!!! Va admir!

  • Angelica spune:

    Buna!
    Am avut o relatie in trecut…acum 5 ani! Am stat impreuna…c-am 5-6 ani…la despartire el m-a parasit si am suferit mult.
    Apoi cu anii el a avut relatii…a cutreierat lumea prin concedii si in afara de reprosuri si vorbe gen…ma bucur ca am scapat de tine…nu mai scria nimic…Apoi dupa o pauza de 5 ani a inceput cu un mesaj mai calm…si m-am trezit beat lcu el la usa…plangand si reprosand cat de mult l-am ranit si ne-am sarutat…de atunci ne vedem…ne intalnim crc…la o saptamana dar vb priin mesaje zilnic…insa de jum.an este casatorit.
    Nu inteleg ce doreste de la mine.

    • Sorin spune:

      Băieții vor tot. Haremurile erau niște lucruri minunate pentru cine își permitea. Când ne vedem într-o relație definitivă, ne temem că puteam să obținem mai mult de la viață și, astfel, că pierdem ceva. Ce vrea de la tine? Totul! Acum că este într-o altă relație. Orice se poate întâmpla dacă divirțează. Când avem neînțelegeri cu partenerii, celelalte relații pe care le-am avut par mult mai grozave. Având în vedere că au trecut 5 ani de atunci, poate chiar aveți mai multe șanse acum. Dar nu se știe până nu se întâmplă. Acum el vrea să se simtă iubit cum a fost atunci. În siguranță. Pentru că el te-a părăsit atunci și a deținut dominanța de-a lungul anilor, vrea să simtă puterea aia. Din acest motiv, nu cred că va dura foarte mult acest episod, din păcate. Te poți bucura de el, însă, dacă vrei. Va fi dureros pentru soția lui, dar el este cel care, chipurile, o iubește. Ține de datoria lui s-o protejeze.

  • Vasiliu olga spune:

    Buna ziua am o intrebare.Am fost căsătorită si am divorțat de soțul meu deoarece a avut un accident.Avocata a spus sa divorțat sa ca ne poate afecta la bunurile comune.Procesul civil su este terminat.Ma mai pot căsători fara sa imi afecteze bunurile ??

  • Georgiana spune:

    Tot timpul am stări de nervozitate, am stări in care acum plâng și peste 5 minute rad! Nu dorm noaptea, am insomnii! Mereu am impresia că eu sunt singura pe lume și că nimeni nu tine la mine, numai știu ce să fac în cazul asta! Mi-ați putea da un sfat???

    • Sorin spune:

      Crezi că ai beneficia de mai multe ședințe cu un/o psiholog/ă? Poate ai săpa mai mult în gândirea ta și ai înțelege-o mai bine. Mai vezi și prin articolele de pe site. Cât despre o idee aici, aș pune accent pe a înțelege procesul gândirii. De unde vin gândurile negative? Ce scop au? Ce vor de la tine? Este foarte probabil să afli că încearcă să te protejeze de ceva, dar că fac o treabă jalnică. Și, înțelegând asta, să decizi să le ignori. Să le observi din afară, ca pe niște nori pe cer (budismul ajută, de asemenea; de acolo este luată metafora asta) și să te concentrezi pe prezent. Ce anume este în neregulă fix în momentul ăsta și ce-aș putea face în legătură cu asta. În general nimic nu este în neregulă în mai orice moment. Când este, suntem prea preocupați să ne ferim din fața mașinii care vine spre noi. Ideal, deci, este să ne ancorăm în prezent. Poți să mai citești și Eckhart Tolle, de exemplu.

  • Anonim spune:

    Buna,am un frate invidios,avem deja 50 de ani,totdeauna era invidios,am o matusa care vrea sa mi lase mie apartamentul pt ca ea nu are copii,eu nu am cerut acest lucru dar ea a facut deja hartiile ca sa mostenesc eu,fratele meu mi a reprosat deja,e invidios ,cum sa fac sa fie bine?Fratele sta cu mama si si matusa sta acolo de cand e bolnava,mama are grija de ea,eu nu pot sa mi dedic viata stand acolo,,,,ce sa fac ,mai ajuta si fratemeu dar auzind ca deja mi a lasat mostenire e invidios ,,,,cum as putea sa fac?

    • Sorin spune:

      Dacă fratele o ajută pe mătușă și mătușa nu oferă nimic în schimb este un gest nepotrivit din partea ei. În sensul că atunci când oferim, ne așteptăm să primim și este dureros să nu le pese celorlalți de oferta noastră (chiar și un simplu „Bună ziua!” la care nu se răspunde poate fi dureros, cu atât mai mult efort fizic și/sau financiar susținut). În acest caz, gelozia lui este de înțeles. Cine n-ar fi? În privința a ce-ar fi de făcut, ar putea fi orice de la a renunța în favoarea fratelui, la a accepta oricum sau la a împărți apartamentul sau a o invita pe mătușă să-i dea lui altceva valoros la schimb pentru sprijin. Dacă, pe de altă parte, fratele nu ajută, ci doar stă acolo și-și vede de viață, nu ai niciun motiv de remușcări. Ai dreptul să fii preferată de mătușă și ai dreptul să ți se întâmple lucruri bune. Ai dreptul să ai mai mult noroc decât fratele tău (dacă el așa crede).

  • Ioana spune:

    Buna sunt ioana si am 24 de ani. De cv vreme atunci cnd vreau sa ma trezesc nu pit nici macar deschide ochii sau misca buzele si simt cum cineva imi adminisereaza socuri electrice iar si iar. Incerc sa deschid ochi sau sa strig dar nu pot si astazi am simti de parca cineva ma atins pe gat va rog din tot sufletul daca ati putea sami raspundeti va multumesc mult.

    • Sorin spune:

      Este posibil ca în perioada asta hipnapompică (de ieșire din somn) să avem niște vise prinse în cutele conștiinței. Dacă citești pe net despre hipnapompic, vei găsi niște informații. În trecut, aceste stări erau legate de succubus și incubus, spirite malefice care se credea că fac sex cu cei vii. În prezent, sunt adesea legate de extratereștri. Explicația fiind că în timpul somnului se activează un switch și nu ne putem mișca (asta se întâmplă și la alte animale). Uneori, însă, switchul este slăbit și unii căței dau din coadă în timp ce visează, de exemplu. La oameni se petrece ceea ce se numește somnambulism (există un film „Sleepwalk with me” legat de asta). Un alt mod de scăpare a acestui switch este când ne trezim, dar el nu se dezactivează. Este rar și, îmi închipui, destul de dramatic. Dar, din câte știu (te poți interesa mai mult), nu înseamnă nimic din punct de vedere al sănătății nici fizice, nici psihice. Cât despre senzații (șocuri, atingeri), dacă nu sunt reale (adică făcute de cineva care este cu noi acolo – din specia noastră sau nu), atunci sunt activări la întâmplare ale nervilor care încearcă să dezactiveze switchul.

  • Angela spune:

    Va multumesc mult si pt celelalte raspunsuri,mi au fost de mare ajutor,As vrea sa va mai intreb,daca ma cert cu cineva ma panichez aunt anxioasa, problema e ca si cu sotul dupa vreo discutie raman panicata si acum nu vrea sa mi treaca,il evit ca sa nu fac atac de panica,,,,as vrea sa fiu mai tare dar nu stiu cum,va multumesc frumos,O zi frumoasa va doresc

    • Sorin spune:

      Sunt multe de analizat în legătură cu asta. Sunt tehnici de aplicat și poate chiar va fi nevoie de medicație, depinde de intensitatea și frecvența atacurilor de panică. Mergi la un psiholog față în față și discută asta cu el/ea.

  • Anonim spune:

    Sunt impreună cu partenerul meu de 6 luni şi nici la o sārbātoare ca de ex.:8 martie nu mi-a atras atenția nici macar cu o floare simplă eu țin la el şi împart tot ce e posibil cu el dar nu e reciproc şi din partea lui dar țin la el enormm şi nu pot renunța

    • Sorin spune:

      Păi faptul că nu aduce flori la sarbatori nu este un motiv de despărțire. Depinde cât de mult vă arătați iubirea în general, nu în anumite momente specifice. Dacă nu te simți iubită, poți vorbi despre asta cu el. Desigur, poate afli că nu este atât de fericit în relație. Dar chiar dacă ar fi așa, măcar aveți șansa să vă faceți relația mai frumoasă sau să vă eliberați să aveți o relație frumoasă cu altcineva.

  • Anonim spune:

    Buna am mai scris aici si nu mai stiu ce sa fac si cum sa es din toata depresia asta.sotu nici ju ma lasa in pace nici nu vrea sa fie cu mine.nu mai inteleg nimic sunt confuza.pina acum a fost problema ca il controlez prea mult ca il conduc ce sa faca si cum sa faca ..acum deja imi spune intruna ca a realizat ca nu mai poate trai cu mine ca nu se poate descurca cu caracterul meu.cind ii zic sa dam la divort zice ca nu vrea ca noi no sa fim impreuna dar el nu vrea sa ca sa dam la divort.de curind am procurat un apartament in alta tara si imi zice ca eu o sa stau acolo cu el in alta camera daca nu pot sa stau in acelasi pat ca el nu ma leapada si mereu o sa ma ajute cind o sa am nevoie ca ma iubeste dar logic intelege ca nu putem fi impreuna.deci nu mai stiu unde e problema si ce fac nu asa cum trebuie si nu inteleg ce vrea de la mine.a fost perioda cind imi interzicea sa intru in tel lui ca sa nu am nici o parola de la saiturili lui dupa mi lea dat parolele si neam impacat doua saptamini a fost totul ok parca …citeva zile in urma am postat o poza unde suntem noi doi la el pe pagina de faceebok la care sa suparat ca de ce am postat de pe paghina lui ca de ce nu am postat de pe pagina mea daca am vrut si ce vreau eu sa arat la lume ca la noi e totul bn ?am zis ca de ce te deranjeaza asta ca e de pe pagina ta la care mia ras ca iar eu incep a il controlez a fac ce vreau eu ca sa fac sa fie bine intre noi doi dar nu sa public pe net poze ca si cum ar fi totul super…deci sunt confuza pling zi de zi si nustiu cum sa ma linistesc si sa accept toate astea si nici nustiu cum sa inteleg tot ce vb…eu de felul meu sunt mai repezita daca cv nu imi convine incep a ridica glasu si lui asta nui place si automat se incepe sfada la noi si strigate prin casa oare e posibil sa faca toate astea si se comporya pentru ca sa saturat de certuri sau o fi altceva la mijlok si in zadar incerc sa ma confing singura pe mn ca eu sunt vinovata?eu vreau sa lamuresc toata situatia asta pt mn e foarte important ceia ce spune el si ca oricare femeie astept sa ma stringa la piept si sa imi spuna ca o sa fie bine si ca vrea sa imi fie alaturi dar in schimb aud doar ca el sa saturat ca nu mai poate ca ii este greu fara mine dar si mai greu ii este cu mine ca toate certurili noastre astupa tot ce a fost frumos ..mia mai zis ca crede ca nici nu stie cei aia fericire ca nu este fericit pina la sfirsit si multe alte vorbe si dupa cind vb linistit cu el imi apune ca unele vb le spune la nervi a intelege ca daca o sa piarda o sa ii para rau toata viata dar nu a zis niciodata hai sa ne impacam hai sa incercam sa salvam cv deci vad ca nu mai vrea ..3 luni de cosmar lentru mine nustiu cum sa trec peste asta ce sa fac ca sa nu il pierd nu vreau sa se duca 14 ani pe apa simbetei nu vreau sa pierd familia

    • Sorin spune:

      Pare că încercați să reparați lucrurile mici: parole, organizarea în casă etc. Nu asta contează pentru voi acum. Încercați să discutați lucrurile mari din relația voastră. Vor mai urma zeci de ani, poate, din viața fiecăruia. Nu cred că vreți să o peterceți luptând și suferind pentru fiecare al doilea pas pe care-l faceți. Un psiholog v-ar ajuta să scoateți la lumină fiecare din voi lucrurile importante pe care le vreți într-o relație. Poate să învățați să vă certați. Poate să afli despre posibilele lui infidelități și trecutul peste (dacă vei vrea asta). Poate să învățați să comunicați, să cereți lucruri unul altuia într-un mod care să nu pară comenzi sau scoateri de ochi. Poate că niciunul nu se simte foarte iubit – chiar dacă voi simțiți asta, poate că modalitatea în care o transmiteți nu este eficientă pentru celălalt. Orice ați face, aveți șanse mai mari dacă abordați scara mare a lucrurilor. Dacă îndrăzniți să riscați, chiar dacă asta pune relația în pericol.

  • Vlad spune:

    Bună!!! Numele meu este Vlad si am 30 de ani,am o relatie de aproximativ 3 luni, ne iubim foarte mult, cred ca a fost dragoste la prima vedere. Problema este ca in urma cu o luna jumătate am aflat că acum câțiva ani a practicat sexul pe bani din iubire pt iubitul ei de atunci acesta având probleme grave cu banii. El ia propus sa faca asta si ea a acceptat ca sa nu il piardă, a fost pt o perioadă de câteva luni apoi nu a mai practicat deloc, chiar mi-a demonstrat acest lucru. A suferit mult pt ceea ce a făcut Si regretă chiar mi-a spus că pleacă atunci cand am aflat pt ca nu ma merită, nu am putut să o las sa plece pt ca o iubesc dar uneori se da o bătălie în sufletul meu cu privire la trecutul ei si nu știu cum sa scap de asta. As avea nevoie de un sfat va rog

    • Sorin spune:

      Cred că îți înțeleg poziția. Consider că nici pe tine nu te deranjează că a mai făcut-o cu alți bărbați în trecut, ci faptul că au putut fi total lipsiți de respect față de ea și ea tot accepta cerințele lor. Pentru mine partea asta ar fi mai greu de dus. Pe de altă parte, n-aș fi fost atât de afectat dacă prietenii ei n-ar fi avut atât respect față de ea. Aș fi fost supărat pe ei, nu pe ea. Gândul ăsta m-ar face mai iertător. Din perspectiva ei, uneori te dedici prea mult unei relații și vrei să-l ajuți pe cel pe care-l iubești. O femeie consideră că înșelatul adevărat nu este sexul, ci dragostea. Prin urmare, nu valoriza atât de mult sexul. Își iubea partenerul și vroia ca viața lor împreună să treacă peste greutăți ca să fie iarăși fericiți împreună. Nu a investit în viitor, ca majoritatea dintre noi în relațiile în care îl/o iubim pe partener/ă. Da, a depășit o limită pe care ți-ai fi dorit să nu o depășească. Pentru niște băieți a reprezentat doar un corp. Tu știi că este mai mult. Dintr-o altă perspectivă ei au găsit un cufăr minunat, dar tu ai găsit o comoară. Desigur o să fie imperfectă și o să vă certați din diferite motive, dar oricum nu ăsta este scopul unei relații (să nu te cerți), ci să te simți iubit, aparținând, prețios pentru cineva.

  • Anonim spune:

    Iubitul meu vrea sa plece in alta țară sa se plimbe (nu are treabă acolo). Ziua mea este peste câteva zile. Si el pleca cu o zi înainte. Stind ca vine ziua mea. Ma simt foarte supărată că pleacă si nu vrea sa fie lângă mine (eu sunt minore nu are cum sa ma ia cu el)Nu vreau sa ii zic ca sunt supărată pentru că degeaba ii zici ca lui oricum nu-i pasa. Sau sa ii zic

    • Sorin spune:

      Dacă nu-i pasă, ce te ține în relația asta? Ce ți-ai dori de la un partener? Cât de mult se potrivește această relație cu ce ți-ai dori tu? Ce ești pregătită să faci ca să obții relația pe care ți-o dorești? Știu că pare că ești aproape de fericire. Că mai este doar puțin, să se ma schimbe doar un lucru, să mai depășești doar un obstacol. Poate familia lui, poate dacă ai ști să fii mai interesantă, mai matură. Uitându-te în trecut, câtă suferință și câtă bucurie ai trăit? Care ai zice că este mai mult? Ce crezi că va fi pe viitor? Dacă relația este frumoasă și bucuriile abundă este doar un gest urât, dar acceptabil.

  • Lucia spune:

    Bună, am o mare problema de 7 ani, de fapt decand m am căsătorit, nu ne înțelegem deloc, am dorit sa plec de nenumărate ori, dar copilul m a rugat sa nu o fac, am încercat sa ii explic ca ce se întâmplă nu e normal deloc, Am venit în România acum 7 ani, ne am căsătorit lucra în politie, tot ok, a fost important pentru mine și eu sa am un loc de munca, dar tot a zis sa stau acasă ca vorbesc prost română, ca e departe jobul care l am găsit, ca își dorește un copil etc, având deja și eu o vârstă și ceva bani am acceptat sa stau acasă, banii mei adunați cu anii s au evaporat în câteva luni și când am rămas însărcinată marea bucurie a fost ca el și a dat demisia, l am întrebat cum vom trai? Răspuns, eu nu sunt obligat sa te întrețin, ok, am zis dar tu cum vei trăi? Răspuns ma ajuta mama, ok răspuns frumos la 40 de ani, am înțeles ca am încurcat-o, de atunci s a început calvarul, gravida am dus foame, nu este băutor, trăiește pentru burta și țigări, de 7 ani sare din job în job și doar atunci dacă ii găsesc eu ceva, pana se plictisește, se cearta cu toți, înjura și este concediat, am tot încercat sa găsesc o înțelegere și echilibru dar degeaba, am rămas gravidă cu al doilea copil și am refuzat sa avortez pentru care fapt sunt torturata verbal zilnic, între timp eu lucram și lucrez, toate cheltuielile, facturile, sunt pe mine, respectiv TB sa lucrez mai mult, și sa petrec timp cu copii mai mult, de aceea lucrez nopțile, ca să pot duce copilul la gradi, pentru soțul meu e calvar obligațiune aceasta, din cuvinte urâte nu ma mai scoate, îl ignor, dar l am întrebat pana unde crede el ca poate limita? Are facultate de psihologie, este agresiv, am chemat politia și am timorat copilul cu asta, și manipulează și faptul acesta, daracum se contrează sa nu ma mai bata, îmi face durere sa nu rămână urme, Care e defapt întrebarea către Dvs, în fiecare zi cauta motiv de scandal eu deja tac de mulți ani, nu ii răspund, dar dacă avem o discuție plăcută pe ceva cotidian brusc sare, Bre m ai făcut nebun? Ma lasă masca pornirele acestea, și pe urma se pornește un uragan de înjurături, o suna pe mama lui și începe sa se plângă, eu deja nu îl bag în seama, el se enervează și mai tare și începe cu mizerii care nu vreau sa le reped dar de genul de pedofilie verbala cu copii lui, măcar cumva sa ma scoată din echilibru, ii spun ca nu are nimic sfânt su îl las în pace, as dori sa aflu cum pot sa ii fac un control psihiatric fără

    • Sorin spune:

      Din ce spui, pare să fie tulburare de personalitate antisocială. Nu se va schimba, cu atât mai mult cu cât nu cred că va vrea. În legătură cu tine și copiii, va tindă să împingă lucrurile până la limita la care este pedepsit. Doar tu poți schimba ceva pentru tine și copii.

  • Gabriella S spune:

    BUNA, as dori sa stiu cum pot sagestionez o relatie cu o matusa a sotului care este foarte critica cu cei din jur , are numai cuvinte descurajatoare si insista in a o asculta in ceea ce spune la modul ca sa facem cum spune ea in tot si n toate , e si foarte zgarcita si pt ea ,nu numai pt cei din jur…. Nu are copii decat nepoti si ar dori sa i lase sotului casa dupa moartea ei. Noi o vizitam destul de rar pt ca nu pot sa accept ceea ce aud mereu , acelasi lucru!! 4-5 ore ne retine la ea si o tine tot cu critici timp in care si sa respiram e prea mult dar sa ti dea un pahar cu apa sau altceva ….Asa a fost de cand o cunosc. Sotul meu tace in fata ei ca un copil de 4 ani. Cum as putea gestiona situatia cand suntem la ea fara sa ma enervez???? Va tog sa ma ajutati

    • Sorin spune:

      O variantă ar fi să observi la tine (cu voce tare, desigur) toate defectele piure care ea le vede (crede) la tine sau la ceilalți. Să fii de acord cu ea și fii împăcată cu situația (“Ca să vezi! Așa sunt si eu!”). Astfel o dezarmezi. Dar se va și frustra că nu mai poate să vorbească despre subiectele ei preferate. O altă variantă este să-i spui matur că nu te simți bine când (te) critică. “Nu mai bine ne povestiți despre cum era viața când erați mică? Ce ați fi vrut să păstrați de atunci? Care a fost prima iubire? Am vrea să auzim povești din viață…” Îi va fi mai ușor dacă i se dă o temă. Schimbă discuția, deci. Dacă doar ea vorbește, trebuie să caute teme și să se pună într-o lumină bună față de voi. O poți ajuta. Aș zice că este mai mult nevorbită decât răutăcioasă.

  • Alexandra spune:

    Bună,am 14 ani si iubitul meu are 16,noi am vrea sa ne mutăm împreună pentru totdeauna,ai mei nu stiu de relația asta,pentru că nu mi-ar da voie să fiu cu el,si a-si vrea sa stiu dacă părinții mei ar venii cu poliție sa ma ia acasă și noi am fii împotriva si familia lui sa nu mă lase,ar putea sa ma ia acasă?

    • Sorin spune:

      Știu că pare dragostea vieții tale, dar, dacă chiar este, n-ai atâtea motive să te grăbești. De fapt, mutatul împreună prea devreme în relație este semn că lucrurile nu merg prea bine și se încearcă o sudură forțată. Cât despre întrebarea ta precisă, da, ești minoră și vă pot despărți cu poliția. O altă idee, în funcție de mediul social în care trăiești, reputația ta poate avea mult de suferit (și tu odată cu ea), pe când a lui nu. El are minim de risc, îi este foarte ușor să treacă peste orice eșec și este foarte motivat să împingă lucrurile în această direcție. Tu ai foarte multe de pierdut și poate fi o turnură amplă de direcție de unde nu poți să mai dai înapoi. Imaginează-te în viitor, peste 10, 20 de ani și gândește-te care sunt posibilitățile în care ți-ar putea fi influențată viața de această decizie.

  • Angela spune:

    Buna seara,as dori sa va intreb ce pot sa fac,fratele meu,a incercat sa ma influenteze sa il las pe iubitul meu ,nu suntem casatoriti dar stam impreuna de 3 ani,doar ca nu stam in acelasi oras cu locul meu natal,si tot imi spunea sa il las si sa ma duc acasa ca mama are nevoie de ajutor pt ca e in varsta,dar felul in care a zis,,,,adica,,,,lasa l si hai odata,,,,,cuvintele acestea imi provoaca atacuri de panica,,,,vreau sa scap de ele sa ma linistesc,,,,,Fratele meu s a despartit de sotie si s a mutat inapoi la mama ,,..nu prea se nteleg…,si si bea,,,,si e invidios din fire,,,….vreau sa ma linistesc sa scap de panica care mi a provocat o

    • Sorin spune:

      Nu-i place situația în care se află. Nu-i place nici că este singur. Vrea să te convingă să faci ce-a făcut și el ca să-și confirme că nu a greșit. Vei regreta dacă faci asta. El nu va contribui la fericirea ta. Va avea aceeași atitudine și nu va aprecia sacrificiul tău. Este și de datoria ta să contribui la a-ți ajuta mama. Poate găsești o altă formă. Cât despre cum te simți față de ce a spus el, vorbește-i despre asta și despre cum ți-ar plăcea să-ți respecte deciziile și viața și cum nu-ți place să-ți ceară lucruri pe care tu nu i le-ai cere.

  • Petrica spune:

    Cum sa procedez la nerecunostiinta fetei mele pe care o cresc de cind a venit pe lume singur are 30 ani si imi face reprosuri nemaiavind posibilitatea financiara

    • Sorin spune:

      O formă ar fi a-i da dreptate și a fi în regulă cu asta. Adică, “Într-adevăr nu prea mai am bani. Asta este.” Nu ai de ce să te simți vinovat. Nu i-ai promis că vei avea tot timpul, nu ai dezamăgit pe nimeni. Faci tot ce poți să fie cât mai bine. Aici te afli. Viața nu-i ușoară. Te poți aprecia pentru cât ai reușit până acum. Nu toată lumea poate. Iar ea are acum o oportunitate să se afirme, să devină independentă, să fie liberă. Nu știu care este relația voastră. Poate deja se întâmplă asta. Oricum, dacă era aproape de tine doar pentru bani, vezi dacă este de acord să rămâneți prieteni și acum când nu-ți mai permiți, dar te simți vulnerabil și când ai acumulat multă nevoie de iubire pentru ce ești (până acum ai primit doar pentru ce faci). Vezi pe acest site articolul de asertivitate. De asemenea, fii prietenos, fără să te umilești, dar prietenos insistent. Nu renunța doar că te respinge. Acordă puțin timp și încearcă iar. Dar, dacă poți să nu-i mai dai bani, fă asta. Dacă îi dai din când în când, va fi mereu dezamăgită când nu va primi.

  • NIC spune:

    Buna ziua. Am avut o relatie de cuplu de aproape 2 ani dupa care sa terminat pentru ca asa a vrut ea cerandu-mi timp de gandire penteu a vedea ce vrea sa faca la 40 de ani (eu 32 de ani) Am suferit enorm dupa aceasta decizie a ei si inca mai sufar chiar daca au trecut 7 luni nu pot trai fara ea in plus fata de asta suntem colegi la munca si trebuie sa recunosc ca ma doare cand vad ca vorbeste sau glumeste cu alte persoane asa este ma prefac ca nu vad si nu aud dar cand sunt singur imi smulg parul din cap si plang am momente cand mias pune capat zilelor, nu pot uita aceasta FEMEIE

    • Sorin spune:

      Am fost într-o situație similară cu o colegă de facultate – este foarte greu când o vezi atât de des! Ai putea, oare, să-ți schimbi jobul? Este mai ușor să treci peste în aceste condiții. Șanse de împăcare mă tem că sunt foarte mici. Suferința ta nu este o atitudine care o va cuceri și, dacă te vei preface că ești bărbatul pe care ea îl caută, va vedea prin mască. Este util de știut însă că oamenii nu sunt atât de unici pe cât crede Mobexpert (parcă), ci se încadrează în niște tipuri (altfel psihologii și sociologii n-ar avea ce să facă la serviciu). Prin urmare, poți să-ți clarifici ce fel de bărbat are mai multe șanse la categoria de femei pe care o apreciezi, să începi să devii acel bărbat (terapia poate ajuta) și să cauți următoarea persoană din acea categorie. Dacă în psiholog îți va spune că este bine să te accepți așa cum ești, are, întrucâtva, dreptate. Aceasta este o caracteristică pe care oricine o apreciază, doar că este un paradox. Dacă încă nu te accepți așa cum ești, a te accepta înseamnă să te schimbi. Poate nu-ți pasă de filosofia asta, dar a te accepta pe tine este ceva ce psihologii spun și nu vroiam să fugi de asta.

  • Iulia spune:

    Buna ziua! V-am mai scris mai demult cand am avut o alta problema si mi-ati fost de mare ajutor in a-mi gestiona sentimentele. Va mai cer odata ajutorul…cred ca sunt foarte ghinionista in ceea ce priveste relatiile…sunt constienta, ca nu prea am rabdare si vreau ca totul sa se intample dupa placul meu…iar viata nu este chiar asa…A aparut o veche “dragoste”..mai bine zis o cunostinta pentru ca nu a fost nimic pana la urma…ne-am vazut ultima data acu’ 11 ani…el atunci avea o formatie in care canta, mie imi placea de el…un excentric neanteles…si frecventam cercurile in care umbla si el…concerte, baruri, etc…am observat inca de atunci ca i-am captivat atentia, numai nu a facut pasi spre mine…deci, acum 11 ani la un eveniment pana la urma am ajuns in situatia sa vorbim…mi-a propus sex…eu nu i-am raspuns nimic dar am disparut subtil de la eveniment….l-am tot urmarit in social media dar nu am facut nimic. Cunostintele comune mi-au zis sa-l las in pace pentru ca desi este un om foarte inteligent, are probleme cu drogurile si alcoolul…nu-i pentru o relatie stabila…ceva ma intriga la el totusi…la sfarsitul anului trecut, dupa 11 ani, i-am trimis cerere de prietenie pe Facebook…pe care el a acceptat…nu mi-a scris nimic luni de zile…mi-a dat like la vre-o 2 poze de profil…cam atat…eu i-am comentat cate ceva ce a postat…i-a placut, am inceput conversatia la comentarii…si dintr-odata mi-a scris pe Messenger, ca ar fi mai bine sa continuam conversatia acolo…foarte ciudat, nu ma asteptam sa fie asa, dar si-a amintit de mine si m-a si intrebat de ce nu am vrut atunci sa fiu cu el…i-am zis motivul: eram vrigina si nu vroiam asa din prima cu un necunoscut…au urmat vre-o 2-3 seri-nopti de discutii…am cunoscut un om extraordinar, inteligent…cum mi-am dorit intotdeauna…desi el vroia nr meu de telefon, nu i-am dat…a insistat putin asupra sexului…mi-a spus ca si-ar dori acest lucru si nu stie daca este capabil de o relatie stabila iar eu am spus ca nu vreau sa fie doar ceva fizic…ne-am inteles ca ne intalnim…el a spus ca momentan nu are loc de munca, este in cautare si nu-si permite sa ma invite la restaurant sau la cafea , initial i-am zis ca nu-i problema ne vom plimba…el tot insista sa mergem la el acasa…initial am zis bine…peste cateva zile, inainte de intalnire m-am razgandit si i-am spus ca totusi as prefera sa nu fie fizic nimic intre noi pana ce nu ne cunoastem mai bine si ca-mi doresc ceva mai profund nu doar sexul…nu a a vut loc intalnirea…i-am zis, cand are posibilitatea sa ma invite la cafea…am vazut ca nu-i place ca m-am razgandit…totusi, mi-a mai scris in urmatoarele zile dar mai rar…si-a cerut scuze spunand ca are probleme, isi cauta loc de munca…ii deprimat…nu a avut chef sa-mi scrie…dar nu-i nici o problema cu mine, sa nu-mi fac griji…eu i-am spus ca ma deranjeaza ca dupa toate discutiile noastre el a “disparut” asa zile intregi…dupa ce i-am zis ca ma deranjeaza, am crezut ca se va schimba ceva, dar tot asa facea…imi mai arunca cate un “os” asa la 3-4 zile…m-am saturat…am incercat inclusiv sa-l ajut, sa-i trimit linkuri cu locuri de munca si sa-i zic, ca stiu ca are probleme, vreau sa-l ajut si ca nu stiu ce dorinte si vise are, ii greu sa-l ajut…si sa se gandeasca bine, daca vrea sa obtina ceva in viata, trebuie sa depuna si el un pic de efort si s-o lase mai moale cu bautura si alte lucruri…nici un raspuns…dupa 2 zile m-am saturat si i-am trimis o piesa de “adio” tot pe messenger…nimic…au mai trecut vre-o 3 zile dar nu mi-a scris nimic…nici un raspuns…nici macar nu a vazut ca nu mai suntem imprieteniti…nu l-am blocat, dar am pus sa-i intre mesajele la cele filtrate…degeaba…tot le urmaresc parca as astepta o mana cereasca…nu stiu ce sa fac…unde au disparut acele nopti nedormite si discutiile de la inceput? stiu ca vroia doar sex, dar am sperat ca totusi dupa ce ma mai cunoaste, poate se va razgandi…mai ales ca dupa discutiile noastre mi-a spus ca a inceput sa simta ceva fata de mine…ce pot sa fac? am vazut ca nu ma mai urmareste nu mi-a mai cerut prietenia, nimic…va rog sa ma ajutati…

    • Sorin spune:

      Din câte se pare a vrut doar sex. A crezut că-l obține ușor. Dacă nu a fost ușor, a renunțat. Nu va fi o relație între voi. Nu pare să vă potriviți ca iubiți; așteptările de la parteneri nu corespund. Pentru tine a rămas o poveste neîncheiată, de aceea tot insiști, dar nu este ceva divin, ceva ce a fost scris și poate te întrebi de ce nu se întâmplă odată. El poate va mai încerca mai târziu, peste luni sau peste ani, dar sunt șanse mici să caute o relație. În momentul acesta nu pare deschis să muncească pentru una. Așteaptă să cadă chestii și, cel mult, scutura crengi, dar nu este interesat de agricultură în toată regula. Prin urmare va fi mereu o poveste fără sfârșit în care tu suferi și aștepți. Vezi articolul despre cum să nu mai iubim o persoană și poate altele despre relație de pe acest site.

  • Geanina spune:

    Daca iubesc un om care pur si simplu si o cam batut joc si cu toate astea eu nu pot sa l las in pace …or trecut 8luni de cand il stiu si pur si simplu el nu vrea nimic cu mine da de fiecare data cand se imbata ,pe mine ma suna …si pe deasupra ca si ca nu mi ar fii de ajuns prietena mea cea mai buna si o facut relatie cu unul dintr prieteni mei cei mai buni si acum ma ignora aman2..ce ar trebui sa fac ?

    • Sorin spune:

      De știut, știi ce ai de făcut. Ce te împiedică? Consideri că ești pe un drum care duce la fericire, chiar dacă mai ai mult. Te sună când este beat; poate va vrea mai mult mai târziu. Prietenii tăi este de așteptat că vor fi iar deschiși după o perioadă de izolare. Dar nu este nevoie să-i aștepți. Tu ești persoana de care ai nevoie să te susțină! Clarifică-ți care este relația pe care o vrei și gândește-te ce poți face pentru ea. Dacă ai fi acel partener pe care îl cauți, ce-ai avea nevoie să fii cucerit de o fată că tine?

  • Magda spune:

    Baiatul meu de 25 de ani are o relatie cu despartiri si impacari repetate,de 4 ani,cand se impaca spun amandoi ca e pentru totdeauna,dar dupa cateva luni,cand si noi familia speram sa treaca mai departe,ceva se intampla si de despart .La ultima impacare chiar si prietenii si familia au fost impotriva si el tot a facut o, ea fiind atunci intr o incercare de relatie cu alt baiat.Mentionez ca ei locuiesc impreuna in Bucuresti.De ce nu pot sta nici impreuna nici separat? De cateva zile el i a spus sa l lase singur o perioada,sa vada ce simte pt.ea.Poate sunt eu prea batrana si nu inteleg,dar nu pare normal ce se intampla. Sunt o mama ingrijorata si nu stiu cum sa i ajut. Multumesc!

    • Sorin spune:

      Treaba ta ai făcut-o. Viața lui (lor) este în responsabilitatea lui (lor). Poate tocmai faptul că încerci să-l ajuți atât îi dăunează în relație, pentru că se așteaptă ca și ea să fie la fel de implicată și cu simțul sacrificiului. Poate mai mult abandon i-ar face bine. Ar vedea că dacă el nu se implică mai mult, nu o va face altcineva și, poate, va deveni mai responsabil. Ar putea fi un proiect care durează 1-3 ani, dar va avea o viață lungă în care va fi mai fericit. Ce-ai putea face este să nu-l mai întrebi de relație (vă face rău să vă faceți așteptări) și să îl ajuți cât mai puțin în viață.

  • Olga spune:

    Soțul meu are amanta și nu se mai poate apropia de minenici sa m-a îmbrățișezi

    • Sorin spune:

      Pare că ești într-o situație în care nu-ți controlezi viața. Oamenii au vieți mai împlinite dacă au mai mult control (între altele). Vezi articolul despre asertivitate și câteva despre relații (de exemplu, cum să nu mai iubim o persoană) de pe acest site.

  • Cruela spune:

    Sunt intr-o relatie de dragoste,pasionala,extrem de activa si de o perioada simt ca el este alesul,sufletul meu pereche…
    I-am spus…am simtit ca si el isi doreste…desii el este casatorit si este mai invarsta cu 30de ani… 🙄 .. Este un gentleman si are coloana vertebrala,respect si un bun simt extrem…deci…nu m-a jignit never…
    Relatia merge foarte bine…dar el mi-a spus ca se simte vinovat sau egoist…nu gaseste expresia corecta sa-mi explice cuvantul potrivit pentru ceea ce simte…fiindca gandeste matur si vrea sa ma protejeze de gura rea a lumii…
    Si a mai spus ca…nu doreste sa stea in calea fericirii mele…ci chiar daca el va suferi mult…ar vrea sa ma vada fericita…
    ce nu inteleg este…Daca iubesti pe cineva nu iti vin astfel de gargauni in cap…ci te bucuri de un viitor cu persoana iubita… Fiindca iubirea adevarata nu se masoara in ani…si nici inbani!
    Apoi…i-am raspuns ca tentatiile ar aparea acum…nu peste 10-20 de ani…
    Mentionez ca merge la sala si are un corp care arata de 45 de ani… 💪
    Parerea d-voastra poate m-ar ajuta sa inteleg… Multumesc anticipat! 😘🤗

    • Sorin spune:

      În primul rând, îmi închipui că ai pe undeva pe la 25 de ani sau mai mult, altfel vezi răspunsul anterior. Dacă da, atunci nu pare să vrea să schimbe cum stau lucrurile. Pare să vrea să rămână cu soția lui. Ar fi, poate, un efort prea mare să divorțeze, să-și schimbe viața, să arate tuturor că este cu o fată atât de tânără. De asemenea, partea de egoism este că el o să fie bătrân mult mai repede ca tine și nu vrea să-ți ofere experiența asta. El vrea ca lucrurile să rămână așa cât de mult de poate și să ți-l amintești cu plăcere. Nu cred că lucrurile vor merge mai departe de atât și, dacă da, o va face pentru tine; el nu va fi încântat de situație, pentru că și el va fi în gura lumii și nu vrea asta.

  • Anonim spune:

    Am fost plecată cu iubitul meu la munte și acolo a venit tastatura aceeași cameră și eu am făcut oral fără să îmi ceară el asta și eu ca fata am vrut ceva mai mult adică să mă culc cu el el a zis că mai bine nu facem asta pentru că el are planuri mai mari cu mine și acuma plec si am făcut oral și al meu făcut mă simt prost să mai dau ochii cu el pentru că nu se îndepărta de mere de același lucru despre mine dar acuma ca nici nu mă încurcă cu el nu am făcut absolut nimic mă simt super prost pentru asta Și îmi e rușine să spun și la întrebat Ce planuri are cu mine și nu vrea să îmi zic ca zis că o să le văd la momentul potrivit

    • Sorin spune:

      Cred că lecția de aici ar fi va fetele să-și întrebe partenerii înainte ce părere au despre anumite practici sexuale. Nu aș zice că să aștepte să li se ceară, pentru că pentru unii este minunat un astfel de cadou. Ce poți face acum? Depinde cât de la mâna lui te simți. Dar de făcut și făcut-o, nu mai poți da înapoi. Poți să-i spui că nu vei mai face pe viitor, dar, în privința trecutului, nu avea regrete și nu-ți cere scuze. N-ai greșit cu nimic. Ai făcut ce-ai simțit, ai avut cele mai bune intenții și ai aflat ce se întâmplă dacă. În plus, faptul că avea sau are planuri cu tine, te pune într-o poziție inferioară. Cuplurile mai fericite sunt cele în care deciziile sunt luate împreună, nu când unul are planuri cu celălalt. Dacă vrea să te ceară în căsătorie, poate s-o facă, poate să se gândească și să se hotărască singur, nu să-ți dea probe de parcă își cumpără telefon. Sunt puțin cam agresiv azi, observ. Îți recomand mesajul, dar fără mușcătura pe care am pus-o în el.

  • Nico spune:

    Buna,

    Eu sunt la a doua casatorie. El la a treia.Suntem impreuna de cinci ani. Ne intelegeam bine… El are doi copii, eu unul. Unul dintre baietii lui e in afara tarii. Sotia acestuia a venit in tara sa rezolve niste probleme (dentist), luand bilet avion dupa ce noi, eu si socrul ei, i am invitat la cununie. Ne au spus ca nu pot veni. Ca e scump. Eu i am reprosat acesteia intr o discutie fata in fata ca nu sunt alaturi de tatal si socrul ei, ca ar fi insemnat mult pentru viitorul meu sot si i am reprosat ca nu a incercat sa amane venirea la dentist si sa o ,,lege” cumva in sapatmana cu cununia noastra. S a facut foc si mi a reprosat ca i am anuntat prea tarziu. S-a suparat si s a plans sotului ei. Acesta a sunat si mi a facut scandal. Cum mi am permis eu sa i reprosez ei, sa fie pentru ultima data cand ma bag …..Ce fac acum? Ma mai cunun cu tatal lui cum programasem sau renunt? Cununia trebuia sa fie peste doua saptamani. Problema este ca pe viitorul meu sot il iubesc mult dar ma intreb daca va lua sau nu atitudine in relatia dintre mine si copii lui

    • Sorin spune:

      Nu este rolul viitorului tău soț să se bage între fiul lui și tine. Nu trebuie să te apere. Sunteți cu toții /toatele adulți / adulte. Poți continua să vorbești cu fiul soțului și soția lui în continuare sau poți să nu. Ca idee, înțeleg că îți pasă de soțul tău, dar nu este rolul tău să-i rezolvi problemele. Dacă era important pentru el să fie și ei la nuntă, trebuia să sune el. Îmi pare rău că te-ai băgat în asta, dar ai aflat, măcar, cum este fiul. Ai fi aflat oricum la un moment dat (că reacționează mult mai agresiv decât este cazul). Partea pozitivă este că nu cu el ți-ai propus să te căsătorești. Știu, ca femeie, că îți vine să hrănești legăturile dintre oameni, uneori fiind agresivă la rândul tău, din ce spui. Este o oportunitate de învățare și asupra propriului tău comportament. Dar nu văd de ce ai vrea să dai înapoi de la o relație care merge.

  • Marian spune:

    Cum îți dai seama ca iubita ta a avut contact cu cineva din trecutul ei? Si ea neagă ca nu!

    • Sorin spune:

      Nu asta ar trebui să conteze atât de tare. Nu vrei s-o ții într-o pușcărie, nu? Nu vrei să stea cu tine că n-are încotro. Vrei s-o cucerești, vrei să vrea să stea cu tine. Poate pe asta ai putea pune accent.

  • Pătru Maria Georgiana spune:

    Ce pot face că mama mea sa fie de acord cu iubitul meu care da ,este mai în vârstă decât mine ,eu având doar 16 ani . Se comportă frumos cu mine , mi-a arătat că tine la mine,că mă respectă

    • Sorin spune:

      Nu știu cât de în vârstă este și, având în vedere că nu ai spus, îmi închipui că destul de. Sunt șanse mari ca mama ta să aibă dreptate. Bărbați maturi care se combină cu fete de 16 ani, au frică de intimitate, tratează fetele strict ca pe obiecte sexuale (de-aia vor noi – adică foarte tinere), sunt obsedați de control (vor copii pe care să-i poată controla ușor) etc. Știu că îți vorbește frumos, dar nu-ți vorbește sincer. Se bucură de lipsa ta de experiență și-ți vinde lucruri pe care femeile cu mai multă nu le-ar cumpăra. Viața ta este a ta și ești singură responsabilă pentru ea. Mama ta poate nu-ți vrea întotdeauna binele (uneori imaginea în fața societății este mai importantă), dar este foarte probabil să aibă dreptate în acest caz.

  • Anonim spune:

    Iubitul meu nu mai are libidou, atractie deloc, de 8 luni de zile nu íl mai atrag, sta in pat indiferent fata de mine, daca am incercat eu ceva, imi spunea, stai cuminte sau zicea, , , , iar???? M am simtit jignita, respinsa, nedorita.El spune mereu ca ma iubeste foarte mult dar cum nu ma vrea atunci????Am incercat sa discut cu el si se innerveaza daca deschid subiectul, explicatia lui este ca are 50 de ani si barbatii la 50 de ani nu mai fac nimic, dar el avea si la 40 de ani cu fosta sotie probleme erectile.Si la inceputul relatiei noastre avea probleme, ocazional lua Viagra, isi dadea interesul mai mult.Ísi face planuri de viitor cu mine, el nici nu concepe sa ne despartim, dar eu ma simt frustrata.Daca deschid subiectul sa discutam spune, , , , dute cauta ti altul.Ce pot sa fac?

    • Sorin spune:

      Cel mai probabil ai intuit corect: nu vrea sex pentru că se chinuie cu erecția. La început lua Viagra pentru că vroia pe cineva în viața lui. Acum că a trecut timpul, ca un bărbat care nu mai aduce flori, nici el nu mai face efortul. Ce poți face? Chiar dacă depui efortul extra și-l faci să nu te poată refuza, nu o poți ține așa. Va trebui fie să accepți și să-ți iei o jucărie, fie să-ți iei o jucărie umană, fie un alt partener cu totul. Nu ai de ce să te simți jignită și refuzată, este perfect normal și viața este prea scurtă ca s-o dedici altora. Poate pe următoarea. Îl mai poți invita insistent și-i poți sublinia cât de important este pentru tine. Poate vrea să folosească jucării, paste vă ajută cartea “slow sex” și poate renunță la a manca animale și derivate, poate se mai curăță vasele de sânge și poate să aibă erecție mai ușor.

  • Angela spune:

    Mi am dorit foarte mult sa fiu iubita,sa mi se dea atentie,nu am avut parte din prima casnicie,dupa divort am sperat ca voi gasi pe cineva care ma va iubi enorm,lucrul care s a si intamplat,am cunoscut pe cineva pe internet ,cu care vorbisem 2 ani de zile,timp in care am fost si in concedii ,tineam legatura non stop prin telefon pt ca eram la 1000 de km unul de celalalt,adica eu din satu mare el din constanta,eu dupa 2 ani foarte nerabdatoare fiind am decis sa ma mut la el,sa fim impreuna,a fost deacord si el ,desi primadata a ramas surprins dar in final a acceptat,m am mutat ,imi doream ft mult,fiul meu era la cluj la facultate ,eram singura,asa au trecut 3 ani de cand stam impreuna,Vreau sa spun ca eram ft geloasa si daca era vreo discutie pt ca nu i placea sa l banuiesc,eu mereu vroiam sa plec acasa.Simteam ca depind deja de cineva si nu pot accepta in sinea mea acest lucru.El a facut totul ca sa nu imi lipseasca nimic,sa fiu multumita,mi am gasit si servici intre timp,dar am senzatia ca sa stau tot singura ,nu stiu de ce,nu ma simt acasa,Oare nu pot trai cu cineva?Sunt ft sensibila ,suparacioasa si incapatanata,cred ca nu pot sa fac ce vreau eu in totalitate ,adica sa merg acasa de exemplu la depind de el ,ba ca nu vrea ba ca nu sunt bani,Oare nu stiu eu sa apreciez acest om? Eu am vrut sa vin aici si acum ma simt sufocata,dar cand merg la servici il sun sa vorbim,deci nici eu nu ma inteleg pe mine ,nu stiu nici eu ce vreau.Mai cred ca imi place sa domin si nu se lasa,o fi si asta un motiv ca vreau sa plec?Acum a decis sa plece pe camion,iar eu am zis ca plec acasa atunci sa stau acolo ,acolo e mama,fiul meu,rudele,nu prea era deaccord dar a acceptat cu greu….Va multumesc ca ma ascultati,si multumesc si pt raspunsurile anterioare,cu multa stima!

    • Sorin spune:

      Îți este frică de respingere. De aceea vrei să controlezi totul, să domini, să manipulezi (cu amenințări de plecat acasă). Îl testezi mereu. Îl întrebi mereu (din interiorul tău, inconștient) dacă te mai iubește, prin aceste comportamente. În sine nu crezi că meriți iubire și nu știi ce să faci cu ea. Tânjești după ea, de aceea îl suni de la serviciu, dar te temi mereu că se va sfârși. Există această tendință de amazoană în tine, de a face față singură și este hrănită de frica de respingere. Dacă simți că nu este așa, oferă-ți câteva zile și observă-te. Ai avut niște modele de femei puternice pe care le-ai admirat, dar și ele erau puternice tot de frică. Puterea adevărată este în a risca o relație completă cu cineva, a te expune, a fi vulnerabilă, a avea încredere. Nu a tolera infidelitate, desigur, dar a nu fi obsedată de asta, ci a reacționa doar atunci când apar dovezi. Ce poți face aici și acum? Poate a te orienta mai mult pe nevoile cuplului, decât pe nevoile personale. Din ceea ce faci, ce ar hrăni mai bine cuplul? Ce l-ar face mai împlinit? Ce i-ar da o viață mai lungă? Oare plecarea ta? Gelozia ta care pare nefondată? Oare pe care din căi vei fi mai fericită? Știi că vei face față singurătății dacă va fi cazul, dar dacă nu este cazul, unde te grăbești? Vezi și prin articole, poate găsești ceva ce te ajută.

  • Anonim spune:

    M am indragostit de amantul meu e mai mare cu 22 de ani. Dar nu ma deranjeaza asta plus ca el are o familie. Ce sa fac sa renut la el. Am incercat dar ma simpt prea singura fara el. Il vreau diar pentru mine atat si sunt gelosa pe nevata lui.

    • Sorin spune:

      Ai putea să-i vorbești despre asta și să vezi care sunt sentimentele lui pentru tine. Dacă vrea să nu mai suferi pentru el, dacă vrea să fii fericită sau doar vrea să profite de o oportunitate și s-o lungească atât cât poate să obțină cât mai mult pentru el. Dacă vrei să te eliberezi de el, vezi câteva articole de pe acest site și te ajută și să rupi legătura cu el. Desigur, o discuție de final este privită, dar odată terminată, ar fi mai puțin dureros dacă ar rămâne terminată. De asemenea, ajută să dedici timp în a-ți căuta un nou partener.

  • ------------ spune:

    Buna!Barfa este josnica si murdara,dar daca spun ca cineva mi-a vorbit urat,m-a jignit in fata altora,tot barfa este?Eu consider ca ma plang de persoana respectiva,nu o barfesc

    • Sorin spune:

      Adevărat, nu este bârfă. Intenția bârfei este de a te crede superior/oară persoanei țintite. De a ridiculiza. Adesea, însă, când ne plângem de o persoană, căutăm (noi sau cei cărora ne plângem) ceva prin care să fim și noi superiori, să mai egalizăm dezechilibrul, să ne răzbunăm, într-un fel. Nu că ar fi ceva rău – este ceea ce este – dar am menționat. A vorbi cu ceilalți ar putea să te ajute cu sfaturi bune. Sincer, rareori se întâmplă asta. Mai mult doar te reîncarci cu nervi povestind aceeași situație și văzând cât de neputincios ești în fața ei. Poate te-ar ajuta să înveți despre asertivitate (vezi și pe acest site un articol).

  • Denisia spune:

    Buna si io am o intrebare sunt inpreuna cu sotu de 14 ani avem 2copii minunat de o perioada foarte mare imi vorbeste urat ma jicneste mai tot tinpul sta pe telefon aproape toata ziua noi ca si cum nu suntem in casa pentru iel

    • Sorin spune:

      Este nemulțumit de ceva. Sunt convins că te-ai gândit și tu la asta. Dar îl poți întreba să afli ce anume. Este adevărat că ar putea să zică relația și să decidă că vrea să plece, dar îl poți presa pentru un răspuns mai specific: ce anume la relație. Dacă zice “tu”, ce anume la tine? Încearcă, pe cât posibil să nu te lași afectată și jignită și să întrebi cât mai exact ce-și dorește de la viață și de la familie. De asemenea, îi poți vorbi și tu despre nevoile și dezamăgirile tale. Dacă refuză să vorbească (tipic la bărbați), îi poți spune cum te simți, cum ți-e frică să nu se încheie relația, cum nu poți să vii în întâmpinarea nevoilor lui dacă nu le cunoști. Despre cum iubirea ta pentru el nu a apus și cum ți-e dor de iubirea lui. Cum spuneam, o modalitate foarte bună de a rezolva probleme este să le împarți în componente cât mai mici, ce se pot rezolva.

  • Anonim spune:

    Buna.totul e ok in familie cu sotul parca zice ca ma iubeste ca vrea inca un copil sa avem face planuri cu noi in alta tara ca sa ne mutam tot bine si frumos dar exista ceva ce nu pot sa il inteleg de la bucata de timp nu vrea sai mai caut prin telefon daca ii zic sa imi arate ceva imi arata singur dar eu nici intrun caz nu am voie sa intru in tel zice ca il stresez cu chestia asta ca se simte controlat si sa am incredere in el .imi zice intruna ca daca ar vrea sa ma schimbe ar face fara ca eu sa stiy si nu mar ajuta controlul pe care il fac in telefon .zice ca nu vrea pe nimeni alta si sa numi mai fac ghinduri proaste dar eu oricum parca ceva in joaca in cap ca ceva nu e in regula

    • Sorin spune:

      Greu de spus. Într-adevăr unul din motive ar fi că te înșeală. Un altul ar fi că poate îl controlai prea mult și prea “de sus” în trecut. Poate prea îi transmiteai că nu ai încredere în el. Nu putem ști fără să verificăm, dar eu aș spune că este interesat de o fată (poate este cu ea sau poate doar își dorește), cineva care este o oportunitate pentru sex. Nu vrea să piardă relația cu tine (acum, cel puțin), de aceea are planuri, dar vrea să se culce cu această fată nouă. Îți va fi greu să-l convingi să-ți arate telefonul și, dacă-l presezi să recunoască, ori nu o va face, ori o va face în așa fel încât tu să nu știi dacă chiar te înșeală sau vrea să-ți spună ce vrei să auzi ca să te rănească. Ce poți face? O variantă este să-l crezi și poate aventura se termină. Asta îi va arăta că se poate și îl va încuraja să repete. Dar este o strategie mai sigură pe termen scurt. O alta este o criză, cu amenințări și plecări care ar putea duce la a vedea ce fragilă e relația și că nu ar trebui să o bruscheze, sau ar putea duce la despărțire. Sau ai mai putea să-i spui ce crezi (că te înșeală), cum te simți și ce ești dispusă să faci dacă nu-ți demonstrează că nu este așa. Îi poți da un timp să reacționeze, dar să știi că îl va folosi să încerce să se culce cu tipa respectivă (o dată sau cât mai mult, în funcție de unde se află) sau să evalueze cum va fi viața fără tine.

  • DanaF spune:

    Buna,
    Acum s-au elucidat toate banuielile.Nu stiu de are si alta sau vreo fosta dar a spus ca el nu stie ce sentimente are ptr mine.Am vb mult si el numai oscila si in final a sp ca el nu stie ce simte ptr mn si sa luam o pauza.Pauza dupa 6 luni de pauza.Sufar enorm dar nu pot face nimic atata timp cat el nu mai simte. Ma doare ca nu a spus pana acum.Oricum nu cred ca s-ar mai putea reindragosti odata ce nu mai are sentimente.In plus cand i-am reprosat ca-i ahtiat dupa bani (ptr ca -i fffff zgarcit etc) imediat s-a suparat si mi-a inchis tel.Acum eu ii stersei nr (nu i-l stiu) si nu-l mai caut deloc si nici nu am ripostat ca mi-a inchis ttel.Simt ca am obosit.Ma rog la dzeu sa trec peste si sa-l dau uitarii.Iti multumesc ptr tot si sper sa nu mai revin la sub.

    • Sorin spune:

      Mă bucur că măcar ai ajuns aici și că ai obținut o închidere. O să doară o perioadă și o să fii tentată să-l cauți iar. Va fi mai ușor pe termen lung dacă reziști tentației. Toate bune!

  • Buna seara spune:

    Buna seara ,sunt casatorita d 5 ani si stau impreuna cu socri pt ca sotul meu nu isi doreste sa stam separat amandoi e foarte lipit d mama lui nu stiu ce sa fac nu mai suport socri se baga in toate problemele noastre,nu pot face nimic fara ca ei sa nu stie…pe langa asta mai e o problema .mai nou sa apucat sa joace o gramada d bani la aparate (jocuri d noroc)nu stiu ce sa mai fac sunt disperata am incercat tot sa vb cu el si nimik zice ca mn si face ca el ..copii nu avem dar imi foresc fff mult si el nu isi doreste ..am vb d divort dar nu vrea sa divortam ..lui ii comvine situatia asta eu in schimb nu mai rezist

    • Sorin spune:

      Înțeleg că ai nevoie de mai mult control în privința propriei vieți. Motivul pentru care i-ai spus de divorț nu a fost pentru că vrei, ci că să-l faci să se implice mai mult. Nu cred că mutatul împreună v-ar rezolva problema. Ar fi multe telefoane date și multe drumuri din partea lui și a părinților, dacă ajungeți acolo. Apoi, eventual, ar vrea să vă mutați înapoi că ați “încercat” și n-a mers. O soluție ar fi să îți separi viața de a părinților lui cu determinare și cu riscul separări de toată familia. Jocurile de noroc și faptul că te minte în privința lor este, iarăși, ceva greu de schimbat. Chiar dacă se lasă, se poate apuca iarăși fără să știi. Minunat ar fi să reușești să puneți banii într-un cont comun unde să poți să vezi ce se întâmplă. De asemenea, aveți nevoie de consecințe stabilite. Puteți stabili o sumă pe lună pentru jucat. Dacă depășește, o sumă mare, prestabilită, o iei și o muți într-un cont de copil. Sau în fiecare lună începeți cu a pune bani deoparte și el poate să joace restul. Dacă nu vrea, pedeapsa supremă poate fi divorțul. Din păcate, nu cred că puteți edita divorțul. El are prea multe nevoi satisfăcute în momentul de față ca să se schimbe, iar tu ai putea puține ca să reziști și să te mai și bucuri de viață. Este foarte dezechilibrată situația. Mutatul într-o altă țară sau măcar în alt oraș ar putea să ajute.

  • CristinaE spune:

    Aseară era în jurul orei 2:07, m-am ridicat, am mers până la bucătărie să-mi iau un pahar de apă, iar când m-am întors, era 3 fără 5. Doar apă am băut și nu pot să îmi dau seama cum au trecut 50 de minute.

    • Sorin spune:

      Hmm… Sună a început de film interesant! 🙂 Dacă mi s-ar fi întâmplat mie, prima impresie ar fi că poate nu am văzut bine ceasul când am crezut că era 2:07. Cu siguranță te-ai uitat îndelung la 2:55, dar timpul de plecare probabil l-ai văzut cu gândul în altă parte și poate s-a amestecat cu un vis care încă nu se stinsese complet. Ar putea fi asta?

  • DanaF spune:

    Dupa msj ul asta pe care eu i l-am scris,el imi scrie acum dimineata ca ce a facut toata ziua,ocupat pana seara la job si ca apoi a mancat si a dormit.Ma duce la nebuni omul asta.Nu-i raspund nimic sau ce sa-i zic? Ms mult!

    • Sorin spune:

      Cum am vorbit, o soluție ar fi să nu-ți mai iei gândurile în serios. Când te gândești la el, dă-ți seama și mută gândirea în altă direcție. Mintea noastră este o mașină de rezolvat probleme. Dă-i o problemă mai plăcută. Pentru că asta nu se rezolvă, oricât te-ai gândi la ea. Și caută un nou proiect. De exemplu, unde ai putea cunoaște un alt tip? Și, dacă l-ai cunoaște, cum ai putea să fii mai dorită de el? Cum ai recunoaște o relație care merge? Ce-ai putea face tu ca să meargă lucrurile mai bine între tine și această persoană. Pentru că sunt șanse mari să vină o altă persoană și este mai bine să fii mai pregătită, decât agățată de trecut. Șansele către fericire sunt mai mari în felul ăsta.

  • DanaF spune:

    Sa revii doar cand ai o viziune asupra relatiei noastre.
    Simt ca sunt rezerva. Te iubesc foarte mult
    .dar nu pot lupta singura daca tu nu sti ce vrei. Deci te rog sa cantaresti bine ce vrei. Asa nu se poate. Fara suparare daca ai o alta sau daca simti ca intre noi din partea ta nu mai sunt sentimente..da mi libertate. Eu te iubesc foarte mult si nu ma vad cu altcineva…dar cum simti asa sa faci.
    Eu zic ca ne cunoastem si ar trebui sa vb mai serios despre..asta daca nu ai o alta si eu is rezerva in cz ca nu merge cu ea. Esti la 180 de grade schimbat fata de ce ai fost.Poate faptul ca tot avansezi profesional te schimba,nu stiu. Stiu doar ca ptr functia ta nu are importanta sau banii tai. Eu te iubesc pur si simplu.
    Deci daca revii,sa revii concret sa stiu si eu daca mai ai ori nu sentimente ptr mn si daca iti doresti sa ne resuscitam. Atunci te rog sa dai importanta cuvenita relatiei. Te iubesc…

  • DanaF spune:

    Ms mult,
    Am sa incerc dar in zadar. Cred ca nu are alta dar pur si simplu i sa luat de mine. E aceeiasi zodie si cred asta. Pr e cum as putea face eu sa resuscitam? Sa fiu eu ca la inceput? Incerc si asta sa nu mai amintesc de trecut,sa fac glume si poate poate. Acum el rasp sec.Comunicare vag se da ocupat ca l ajita jobul in asta. Se vede ca nu mai vrea dar mai mult e nehotarat. Dupa 6 luni de chin in care am asteptat sa se termine calvarul cu ex,el sp ca nu i pregatit sa ne vedem. Aici m a blocat. Apoi i am zis ca nu i normal dar el a zis ca nu vrea sa ne despartim. Nu mai stiu ce sa fac? Sufar cum se comporta. Nu stiu ce vrea si at as vrea sa pot sa l las eu si sa l uit. Mi e greu.

  • DanaF spune:

    Adica ajuta-ma sa reusesc sa il accept ocupat,sa comunic cu el.Nu stiu.Ne-am tot certat dar acum mi-e dor de el si i-am zis asta dar ma simt groaznic ca tot de la mine vine.El sigur nu ma mai iubeste dar poate ca din cauza ca eu il iubesc ma amageste.Nu stiu de are alta e un tip fffffff dificil ,are 41 de ani si nu s-a casatorit niciodata.Are ceva de pana acum nu si-a gasit aleasa.

    • Sorin spune:

      O primă idee ar fi că, dacă îi amintești mereu de înșelat, atunci nu l-ai iertat, doar nu v-ați despărțit. Nu zic că trebuia să-l ierți, zic doar să nu fii ne-onestă cu tine. Legat de comportamentul lui, aș crede că mai există cineva pentru el și că nu vrea să se despartă de tine în caz că acea relație nu merge. Nu crede absolut această părere, vezi dacă poți să o demonstrezi. Indiferent de asta, simte că relația nu mai poate fi cum a fost și că poate ar trebui să înceapă alta nouă. Poate a învățat lecția și pe viitor să nu mai înșele că lucrurile se vor dezintegra, dar nu ar face o mare diferență pentru voi. Legat de bani, nu-ți fă atât de multe griji. Puțini băieți se uită la asta. De obicei ne bucurăm să fim cei care oferă fetelor experiențe la care nu au avut acces până acum (o excursie la Roma, de exemplu). Ce poți face? Dacă vrei, îl poți ierta și-i poți spune că nu-i vei mai reaminti. Și te vei abține când vei avea pulsiunea să-i spui. Îl poți întreba, de asemenea, ce și-ar dori mai mult de la această relație. Ce ar mai reanima lucrurile? Dar puneți un timp. Dacă în 3 luni, să zicem, nu se schimbă nimic sau suficient (va trebui să definești asta) trebuie să mergi mai departe. Viața nu-i atât de lungă. Nu merită petrecută pe un peron. Alege alt tren și continuă-ți drumul.

  • DanaF spune:

    Buna ,
    Ajuta-ma te rog cu ceva sfaturi.Nu stiu cum sa ma port intr-o relatie ptr ca e prima relatie normala.Ideea e ca eu imi doresc mult doar sa ma iubeasca cum si eu il iubesc.Eu sunt o fata care provin dintr-o familie saraca(el cunoscand-o) dar eu am terminat o facultate si am o meserie ok ,insa ma subestimez mereu si zic ca asta este motivul ptr care nu sunt iubita.Intamplator intalnesc doar baieti cu mai multi bani si eu imd ma subestimez. Barbatul cu care sunt m-a inselat si l-am prins insa l-am iertat dar non stop ii reamintesc asta cand se iveste ocazia.El din cauza asta nu comunica si atunci eu cred ca ma inseala dinou.Nu stiu cum sa fac sa am dinou incredere in el daca el evita sa vorbim ca zice el ca ne certam si el nu se poate concentra la munca.O meserie care necesita multa concentrare.Cum sa-l fac sa comunicam si sa nu mai trag mereu eu de el?Sau poate el nu ma iubeste,are pe altcineva?El traieste in alta tara.De ex el a venit de cateva ori in tara strict ptr problemele lui si nu a dorit sa ne vedem spunandu-mi ca el a venit strict ptr pr lui.Oare e bipolar?Sau atat de egoist? Acum dupa ce o perioada f lunga nu ne am vazut i-am zis sa ne vedem si el a zis ca nu-i pregatit.Oare din cauza ca s-a obisnuit fara mine? Nu stiu sp sa intelegi ceva si sa ma inveti ce sa fac,cum sa fac?Ma doare ca mereu trag eu de el.Adica il fortez oarecum.I-am zis ca asta nu-i relatie si sa incheiem si el a spus ca nu,dar nici nu face ceva ptr noi.Multumesc mult!

  • Buna sorin,ma numesc Andrea si am 14 ani,vreau sa-ti povestec un lucru spus de mama mea,ea mi-a spus acum ceva vreme ca daca stia ca ma are ma intrerupea si mai multe..eu insa am boala la unul din ochii care se numeste strabism,mama mi-a mai spus ca crede ca aaam ceva probleme mintale pentru ca cateodata mai ridic tonul,ce parere aveti despre asta si ce sfat imi dati?

    • Sorin spune:

      Că mama ta se străduiește să te controleze (cum fac toți părinții – ceva ce noi am numi “să asculți”), dar folosește niște metode (care, cel mai probabil, au fost aplicate și cu ea) ce nu ar trece testul specialiștilor în educarea copiilor. Din păcate așa sunt(em) majoritatea. Nu s-au făcut cursuri pentru asta în școală, deși, dacă s-ar fi predat ca restul materiilor pe care nu le ținem minte, probabil ar fi fost degeaba oricum. Altfel spus, nu crede ce spune mama ta, ci întreabă-te ce vrea să obțină. De asemenea, poți merge la psihologul școlii, vorbește-i despre ce se întâmplă și ar trebui să primești mai mult suport. Spune-i de ce crede mama ta că ai probleme mentale și vezi ce zice.

  • Alina Darut spune:

    Buna Sorin,
    Tie cunoscut cazul meu cu tipul care i in alta tara si mergea cu 3 in paralel.
    Da,mi-ai oferit un raspuns fb.Sincera am crezut ca dupa ex lucrurile se schimba,se pare ca dinou m am inselat si intr adevar tipu nu are nicio treaba cu mine. Acum sufar mult ca mi am dat seama ca a fost doar un pretext examenul ca sa scape de mine.Nimic din partea lui. Daca eu ii scriu mai scrie si el,daca nu,nu. Cum sa fac sa ies din situatia asta?Nu pot accepta ca un barbat nu ma iubeste si si a batut joc.Orgoliu ma duce la ganduri rele.Incerc sa imi amintesc tot ce mi a facut si at mai am momente cand constientizez ca nu ma merita.Dar nu pot accepta ca nu ma iubeste.Eu il iubesc cu tot sufletul dar el se lasa influentat de bani si de meseria lui.Avand astea vrea ale mai frumoase si destepte fete,ori el nu i frumusel,nu i prea inteligent,e bun doar pe bucatica lui,in rest nu i de laudat cu el.Eu iubindu-l am vrut sa l schimb,sa l manierez,dar esec.Am zis sa imi schimb nr si poate asa reusesc sa l uit in timp.Sa nu l mai caut. Mi-e atat de greu…am crezut cu adevarat ca se schimba situatia dupa ex cum el a zis.Dar nu!….

    • Sorin spune:

      Îmi pare rău! Am trecut și eu prin așteptări neîndeplinite și am suferit cumplit. Vezi articole de pe acest site. Inclusiv “cum să nu mai iubim o persoană”.

  • Angela spune:

    Multumesc pentru raspuns,as mai dori sa va intreb,daca un barbat spune ca te iubeste si luni de zile nu se atinge de tine ce poate sa insemne?daca deschid subiectul îl irită,nu vrea să discute,are disfunctii erectile spune el,dar la inceputul relatiei era mai pasional ,functiona sa zic asa,dar de 1 an nimic,nu il intereseaza,stam unul langa celalalt in pat si atat,se uita la filme,dar spune că ma iubeste,nu stiu ce sa fac,daca incerc eu ceva zice ca numai la asta imi sta capul, chiar nu inteleg si ce as putea sa i spun,ma simt jignita si respinsa, si e ciudat ca vorbele lui sunt ,,,,iubirea mea,,,sufletelul meu si cuvinte tandre,,,este si ft grijuliu si atent cu mine,vrea sa ma vada fericita sa nu imi lipseasca nimic,nu stiu ce sa cred .de ce nu ma doreste???

    • Sorin spune:

      Sunt câteva posibilități. Aș începe cu a întreba de ce crede că este impotent. M-aș fi așteptat să descoperiți asta împreună dacă era așa. Persoanele care descoperă asta încearcă de mai multe ori și se retrag în ei după eșecuri repetate. Unii continuă să-și satisfacă soțiile. Unii se comportă așa, într-adevăr, dar după debutul de care spuneam. Unii bărbați au asociat sexul negativ, dar dacă era așa, ai fi știut de la început. O posibilă explicație este că mai există o femeie în viața lui. Dar este foarte tandru. O alta este că are o orientare sexuală diferită de care și-a dat seama în ultima vreme. Asta ar explica multe, dar statistic sunt șanse mici. O altă posibilitate este că se răzbună pe tine pentru ceva. Poate pentru refuzuri de-ale tale din trecut, poate că aștepta mai mult de la viața voastră sexuală, poate altceva. Sunt șanse mici să recunoască oricare din variante. Poți doar să-l presezi până cedează și spune. Dacă ești ok cu această situație, poți lăsa lucrurile în pace. Altfel poți împinge până când ceva se rupe. Îi poți cere doar să te satisfacă el pe tine. Îi poți cere să se dezbrace și să vezi dacă îi este imposibil să se excite (trebuie sa faci ceva). Îi poți cere să mergeți la terapeut. Și prin “cere” mă refer să înțeleagă că ai nevoie să știi lucruri. Nu vrei să-ți imaginezi lucruri mai rele. Vrei să vezi ce se întâmplă.

  • Viviana spune:

    Multumesc frumos pt raspunsuri Sorin.

  • Anca spune:

    Nu știu ce sa fac cu viața mea, uneori îmi spun singura ca nu sunt bună de nimic și ca nu merit nimic, nu știu la ce facultate sa merg, nu vreau sa o fac degeaba, vreau foarte mult sa ajung oamenii, sa le dau sfaturi, sa îi văd fericiți dar nu am încredere în mine, nu cred ca as reușii. Ce sa fac?

    • Sorin spune:

      Puțini oameni sunt chiar buni la ceva. Majoritatea dintre ei au murit în obscuritate la fel ca cei care erau așa-și-așa. Este ok să ți se pară viața prea vastă și complexă. Chiar este! Dacă faci o facultate și, mai târziu, vrei sa faci altceva, faci altceva. Poți să te gândești că orice drum alegi, l-au ales alții un milion. Nu greșești mai mult decât ei. Ești normală (ce-o însemna asta?). Cât despre auto-critică, este doar o înregistrare care-ți rulează în cap. Observ-o, dar n-ai de ce s-o iei în seamă. Vezi prin articole. Explic mai mult.

  • Cristina spune:

    Bună, am avut o relație de 7 luni cu un băiat, am avut parte de multe amintiri plăcute și a fost și primul meu iubite în totalitate, la 7 luni ne-am despărțit deoarece a plecat în Spania la mama lui, timp de 1 an jumătate cate a fost plecat nu am reușit sa îmi mai fac relație, simt ca nu găsesc ceea ce trebuie în nimeni, acum s-a întors, as vrea sa ne revedem sa ne dăruim din nou unul altuia, în acel timp, cât a fost el plecat nici relații intime nu am mai avut. Ce sa fac? Sa mă impac cu el, sau sa fim prieteni cu beneficii? Am o problema ca nu pot sa am alte relații? Menționez ca am 18 ani. Va mulțumesc!

    • Sorin spune:

      Puteți fi și doar prieteni fără beneficii la început. Poate v-ați schimbat și nu mai puteți avea aceeași relație. Legat de dificultățile pe care le ai tu în a lega o relație, poate pui mai mult accent pe anumite caracteristici ale celuilalt și mai puțin pe la ce îți folosesc. Poate o relație nu se face cu cineva într-un fel, ci cu cineva alaturi de care ne simțim într-un fel. Poate există mai multe moduri în care ne putem simți iubiți și ai avea o viață mai ușoară dacă ai descoperi și altele.

  • Costin spune:

    Buna ziua. Doresc o informatoe. Eu si iubita mea suntem impreuna de prima zi din liceu si acu suntem anu 3 facultate si nu avem raport intim. Ne sarutam dar nu facem dragoste.E normal sa fie virgina la 23ani? Sunt tandru, grijuliu si incerc sa n-o ranesc,dar de fiecare data cant suntem in pat nu se poate deschide. E prima mea iubita si o iubesc enorm, nu vreau s-o sperii dar ma frustreaza virginitatea, cted ca toti colegii ma simt. Suntem 2 virgini frumosi :-D. Ce safac? Va multumesc.

    • Sorin spune:

      Este normal să fiți virgini la 23 de ani, este normal și să nu fiți. Poate vă ajută să purtați o discuție cu ce vreți să faceți cu viața voastră. Poate vă hotărâți să vă căsătoriți și să o faceți romantic în… dimineața nunții (când ați fi enorm de obosiți și poate veți și ar fi o dezamăgire, dar tot ar fi romantic). Sau poate decideți că nu vă puteți vedea ca parteneri sexuali și poate ar trebui să vă oferiți această șansă cu altcineva. Sau poate că nu a luat nimeni inițiativa cu adevărat, caz în care puteți să planificați o excursie romantică în care să se întâmple. Dacă nu se poate deschide, îi este frică de ceva. Nu este durerea. Poate imaginea. Nu este sigură dacă să-ți ofere ție asta. Ce așteptări are ea de la partenerul viselor ei? Este posibil să nu mai vrea această relație, dar să nu vrea să te rănească. Eu aș zice că această variantă este, dar vorbiți și vedeți.

  • Angela spune:

    Buna ziua, Nu suport daca cineva ma critica sau imi face observatie ca ceva nu am facut bine,sau oamenii rautaciosi,din cauza asta imi schimb des locul de munca ,nu stiu ce sa mai fac,cum sa tolerez situatiile de acest gen,mentionez ca pun suflet in tot ceea ce fac,vorbesc frumos cu toata lumea,sunt respectuoasa ,nu barfesc, nu stiu unde gresesc,multumesc mult ,O seara placuta !

    • Sorin spune:

      Oamenii nu știu să transmită informații prea bine. Nici eu, de altfel, tot timpul. Ce putem face este sa traducem noi ce vor să zică. De acord, este deranjant pentru unii oameni (și eu) să ni se vorbească condescendent. Putem să le spunem cu tupeu celorlalți că suntem sensibili și ne-ar plăcea să țină cont data viitoare când ne fac observații. Nu să le spunem când sunt nervoși, poate la o discuție amicală, într-un team building, într-o ședință în care nu te referi la nimeni în mod deosebit. Altceva: ai putea să pui lucrurile în perspectivă și să-ți ceri scuze că nu ești perfectă (depinde de relația cu persoana respectiva). Poți să nu lași capul jos și să accepți cu atitudine faptul că ai greșit (“ok! Am înțeles!”). Poți să pui accentul pe viitor (“am înțeles că de acum încolo voi proceda în acest fel”) și să insiști cu viitorul ca să muți accentul de pe greșeală. De reținut și faptul că ceilalți nu se gândesc foarte mult la noi și nu trebuie să te preocupe asta după ce ți s-a făcut observație. Dacă ești foarte sensibilă, pe de altă parte, te-ar ajuta ședințe de terapie. O mică idee: lasă-i pe ceilalți să te critice! Nu le face tu treabă! Sau imaginează-ți că ești absolut groaznică, spune-ți cele mai urâte lucruri… și acum ce? Se pare că ai supraviețuit! Se pare că ești încă în controlul vieții tale! Mai vezi și secțiunea de articole, poate te ajută ceva.

  • Viviana spune:

    Buna Sorin. Multumesc pt raspuns. A divortat pt ca fosta sotie era f posesiva. Si acum inca il…controleaza. Adica intreaba prietenii comuni despre el, cand duce copii acasa (au si doi copii), mereu ii intreaba…ce are nou prin casa…daca l-a auzit ca vb la tel…cu cine si ce vb … I-am spus ca ma sperie si…parca se inchide in el cand ii spun. Si..nu-mi place asta. Faptul ca vb mereu,comunicam,este un lucru care ne ajuta pe amandoi. Si in acelasi timp….simt ca are retineri… Sincer,as fi dorit sa vb cu fosta,sa aud si opinia ei despre divort…dar am renuntat. Cand i-am spus lui…a spus sa fac ce vreau, dar sa ma pregatesc pt multe neadevaruri. Parintii lui nu vor sa auda de fosta. Iar mie mereu imi multumesc pt linistea care am adus-o in viata lui. Offff
    O sa incerc sa-l ajut mai mult sa se deschida in fata mea.
    Da…inca ceva….
    Niciodata nu-mi spune ca…ma iubeste! Imi spune ca… are nevoie de mine. Sincer.. imi place mai mult asta decat un “te iubes”. Hmmm…sunt aiurita? Caut probleme acolo unde nu sunt? Nu stiu…
    Oricum,iti multumes

    • Sorin spune:

      Gândește-te ce ți-ai dori de la el. Ce să spună, ce să facă, ce te-ar liniști. Este ceva? Cu siguranță nimic n-ar fi absolut eficient. Dar ce ar crește-o? Ce poți tu să faci (și nu poate el) este să te convingi că te vei descurca și fără el. Este grozav că nu are antecedente violente. În privința iubirii, nu te aștepta să fie perfect. Nimeni nu este. Doar ni se pare în primele luni. Și este ok să ne iubim imperfecți așa. Că și ceilalți tot imperfecți ne iubesc. Concluzia ar fi să iubim cu toată inima conștienți fiind că iubirea este a noastră și o putem oferi și altora dacă va fi nevoie. Astăzi este o zi la fel de minunată pe cât ar putea fi și mâine!

  • Viviana spune:

    Buna ziua. Am o relatie de aproape un an cu un barbat divortat. Si eu sunt divortata. El este un barbat tandru,ma protejeaza,ma asculta. Imi este bine cu el. Dar…uneori ma soerie….imi spune ca “scot ce-i mai rau din el”, ca pana acum nu si-a cunoscut latura asta. Nu inteleg…nu se poarta urat cu mine,nu e violent,nici macar verbal. Uneori imi ia fata in maini…si-mi spune ca sunt a lui si numai a lui. Cand il intreb ce vrea sa spuna…imi raspunde ca nu stie cum sa-mi explice. Chiar nu stiu ce sa cred. Am incredere in el,el in mine. Nu ne controlam unul pe altul,ne respectam libertatea….chiar nu stiu. Nu ma sperie,dar totusi incerc sa inteleg.

    • Sorin spune:

      Partea cu fața în mâini pare să fie un gest romantic, având în vedere că este tandru în rest. Poate afli ce a dus la divorț sau la ruperea altor relații. De asemenea, poate îi poți spune că anumite gesturi te sperie și ai vrea să nu le mai facă. Poate vrea să fie foarte iubitor și are nevoie de sprijinul tău să învețe cum să facă asta cu tine

  • Maria spune:

    Buna,

    Sunt intr o relație toxica de 4 ani, ma bate ,ma înjură ,ma face in toate felurile de la o vreme. Eu vreau sa ne despărțim,dar când aude face mai rău și ma bate. Am plecat de 20 de ori in ultima perioada și m a găsit și mi a făcut și mai rău. Poliția nu are treaba pentru ca nu se bagă așa cum au venit așa au plecat și tot eu am avut de suferit. Nu știu ce sa ma mai fac!!! Te rog Sa mi dai un sfat!!!! Sunt distrusă psihic și am numai gânduri negre pt ca nu il mai suport nici când il văd…nu știu ce sa mainfac!

    • Sorin spune:

      Nu știu dacă ai încercat sau dacă funcționează în mediul social în care te afli, dar ce ai zice să spui tuturor? Să știe rudele, părinții, prietenii, mai ales ai lui, șefii lui, dacă are. Să-și asume comportamentul în fața tuturor. Și nu doar să știe în general, ci cât mai des. Nu să spui din senin, dar să nu ascunzi. Când se ivește ocazia, să fii sinceră. Și, mai ales, cu el de față. De obicei, bărbații violenți se bazează pe liniștea victimelor. Prietenii îi vor atrage atenția o dată, dar apoi se vor gândi că nu este treaba lor. Dacă tot îi ții la curent, cu el de față, desigur, va fi o presiune pe el. Cu siguranță va fi violent la început că faci asta. Dar nu este ca și cum, nu ar fi altfel. Apoi, când te întâlnești cu aceeași prieteni, poți spune că iar m-a lovit pentru că v-am spus. Și poți intra în detalii cum te-a lovit și ce ți-a spus. Și asta poți face și cu polițiștii. Spune-le în detaliu și de fiecare dată și întreabă-i ce să faci. Pune-i în situația ta. Forțează-i să te vadă. Și nu accepta soluții care te învață să fii o victimă umilă. “Și o soluție care să-mi permită să mă respect pe mine, care să fie?” Nu renunța și nu te ascunde. Fii greu de ignorat. Oamenii asta vor, să te ignore, ca să nu se simtă vinovați, ca la suferința animalelor din abatoare. Arată-le că nu este așa! Iar și iar până trebuie să facă ceva în legătură cu asta. Ei nu te vor salva dacă nu-i împingi de la spate. Ce zici? Poți face asta? Poți îndura suferința inițială pe care o vei declanșa? Eu nu te voi judeca dacă nu poți! Îți trebuie mult curaj. Și încă ceva, există o idee populară că femeia bătută merită să fie bătută. Nu lăsa asta să te rușineze. Este o tâmpenie! Dar cei din jurul tău au nevoie să le arăți tu asta. Ești o persoană demnă de iubire și respect! Să știi asta orice ai decide!

  • Angela spune:

    Buna ziua,pot sa va intreb si eu pentru ca nu imi dau seama daca e normal….prietenului meu,stam impreuna….ii place in fiecare zi sa consume tărie inainte de masa,dupa masa bere si vin….este normal?multumesc!p.s. eu nu consum deloc alcool

    • Sorin spune:

      Este tradițional. Am văzut multă lume la sate sau mutați de o generație sau două la oraș făcând asta. Desigur nu este sănătos și ar putea duce la alcoolism, în funcție de ce cantitate consumă, dar în normalitate se încadrează.

  • Angela spune:

    Multumesc mult pt raspuns Dl Sorin

  • Ioana spune:

    Am o relație de doi ani, în ultimele luni ne certăm foarte des, de două ori pe zi.. Uneori ne împăcam în aceeași zi, alteori la 2-3 zile. Problema e că el repetă greșelile, știe ce nu îmi place să facă și el face, nu știu dacă intenționat să mă supăr. E foarte încăpățânat și nu îmi acordă multă atenție, i-am zis mereu ce mă deranjează, și de foarte multe ori, nu și-a cerut scuze sau să zică că nu mai face (nu face lucruri grave ca de exemplu înșelat sau să vorbească cu altele) a lăsat așa, adică ori să îl las ori să trec eu peste. Când ne certăm mă caută. Dar după împăcare luăm din nou de la început parcă nu s-ar fi întâmplat, eu a-și vrea să învețe din asta. Nu înțeleg ce are de gând 😕nu stăm împreună, încă sunt minoră

    • Sorin spune:

      Poate vă ajută să purtați o discuție mai amplă în care să notați pe foaie ce vreți și nu vreți și vă rugați unul pe celălalt să țineți cont. Este posibil ca comportamentul lui să fie răzbunare pentru ceva ce tu faci sau nu faci și nu-ți dai seama. De asemenea, este posibil să i se fi diluat sentimentele pentru tine. Vorbiți despre ceea ce simțiți. Despre ce ați putea face sau avea nevoie pentru a reaprinde dragostea. Îi poți spune că ai observat o schimbare la comportamentul lui și ai vrea să știi dacă se întâmplă ceva.

  • Alina Darut spune:

    Buna Sorin,
    Tie cunoscut cazul meu cu tipul care i in alta tara si mergea cu 3 in paralel.
    Cum relatam ne am despartit ptr ca el are un ex important de dat si eu nu l am considerat important atata vreme cat el vrea sa traiasca in alta tara,mi s-a parut o pierdere de timp. Ideea e ca am reluat eu legatura dupa cateva luni si m a durut cat de rece s a purtat.Apoi am tot vb si mi-a zis ca ma cauta dupa ce isi dadea acel ex..ca nu are pe nimeni dar tr sa fie egoist sa isi dea ex.Totul bn si frumos pana l-am intrebat cand ma invita sa vin la sustinerea ex/ At a zis ca nu ma invita ca merg doar cativa prieteni ,oameni care l au ajutat.Oare sa aiba totusi pe altcineva,adica vreo fosta care sta in Bucuresti?Sau sa fie timorat daca as veni eu la ex? Odata i-am zis ca nu -i ok ca nu a stiut o chestie minora la un alt ex si s a suparat.Sa fie asta motivul ptr care nu a vrut sa fiu cu el? Ma macina asta si as vrea sa pun pe cnva sa l urmareasca cu cine vine la ex? Ce zici? El ma convinsese ca nu mai e cu nimeni..dar m a deranjat ca nu m-a invitat la sustinerea ex,care i ceva important si vroiam sa i fiu alaturi. El e o pers nesigura pe el si timid. Asta ptr ca i si zodia mea (Gemeni) si stiu cam cum gandeste. Dar cum mai capat incredere in el? mS

    • Sorin spune:

      Din păcate ești doar o opțiune pentru el. Nu vrea să rămână cu tine pe termen lung, dar nu-l deranjează să se culce cu tine din când în când. Poți să-l urmărești dacă vrei. Dacă află se va simți flatat. Va face pe supăratul și nu va avea cuvinte de laudă pentru tine în fața prietenilor lui, dar se va simți VIP. În plus este posibil să nu fie nicio fată cu el, dar asta nu înseamnă că nu are pe nimeni. Dacă te superi, și va considera că merită efortul, va încerca ușor să te împace. De asemenea, va încerca și mai târziu în joacă să vadă ce se întâmplă. Dacă nu-i iese, asta e. Dacă îi iese, se va mai culca cu tine de câteva ori, până nu vei mai tolera situația. Cu cât vei “atârna” mai mult, cu atât el se va bucura mai mult de viață și tu vei avea câteva momente plăcute îmbrăcate în perioade lungi de suferință.

  • Angela spune:

    Buna seara,eu nu sunt fumatoare ,iar sotul fumeaza mult,problema este ca fumeaza in apartament,in bucatarie si in livingce pot sa fac?eu nu mai suport fumul de tigara

    • Sorin spune:

      O variantă ar fi să-i oferi recompense pentru când nu fumează, dar va avea efect rar și vei rămâne fără idei de recompense. O alta este să-i iei ce-i place (sex, gătit etc.) și să-i dai când “merită”, dar și asta va avea spre niciun efect. Poți, desigur, să vorbești cu el, de la adult la adult și să-i spui ce simți și ce ți-ai dori. Bănuiesc că ai mai făcut asta. Mai încearcă o dată. Fă-o cu maturitate, fără critică și dorința de a-l domina. Ar fi grozav să aibă efect. Dar deocamdată el are puterea supremă, este dispus să fumeze știind că tu vei tolera. Când vei fi pregătită să-ți asumi riscurile intoleranței vor mai fi și alte opțiuni. “Ne despărțim sau renunți!” O alta ar fi să împărțiți casa, tu să încui partea ta și să petreci timpul acolo. O alta ar fi să pui aer condiționat pe banii lui în toate camerele în care fumează, plus cele în care petreceți timp împreună și în care aerul devine greu (dormitor) și le țineți pornite la un nivel intens. Desigur, îl anunți înainte ce planuri ai să aibă oportunitatea să prevină. Îi poți explica că nu-l pedepsește nimeni. Este corpul lui și face ce vrea cu el, dar și tu ai corpul tău și nu mai vrei să-l pedepsești. Poți să-l și întrebi la ce soluții se gândește el. Este bine de știut, pentru amândoi, că soluțiile în sine nu sunt scopuri. Dacă nu au eficiența anticipată, va trebui să aplici o alta. Poate ajungeți, măcar, la un compromis după mai multe încercări: de exemplu, țigară electronică sau renunți și tu la ceva sau faceți o excursie cu banii puși deoparte etc. Repet, atâta timp cât îți este frică să nu plece dacă-l superi, tot ce poți face este să-i invoci mila. Vrei ca el să-ți apere drepturile. Dacă vrei să ți le aperi singură, există riscul singurătății. Va trebui să cântărești ce ești pregătită să faci pentru a decide strategia.

  • Maria E. spune:

    Multumesc pentru raspuns, este nepoțica mea, merge la terapie cu un psiholog din Octombrie dar părinții nu vor sa o acompanieze. De fapt nici pe ea nu o lasa, eu sunt și mamei si am amenințat-o ca sa o lase măcar singura. Am auzit brilianta idee de a o duce la ginecolog sa vadă daca mai este “fata mare” si m-am speriat. Motivul care mi la dat este ca de cand merge la terapie sa schimbat si cred ca nu mai este virgina din cauza psihologului. Psihologul este o prietena a mea de încredere si fetița este incantata cu ea, numai ca sora mea nu vrea copii autonomi si fericiti, vrea marionete. Eu locuiesc in străinătate de multi ani si nu sunt lângă fetița, are încredere in mine si vorbim in fiecare zi la telefon dar nu este suficient. Va mulțumesc.

    • Sorin spune:

      Mulțumesc pentru context! Ce altceva pot spune? Poate că, deși sună rău că vrea marionete, ai putea să vezi și punctul ei de vedere. Vrea o viață bună pentru fata ei și așa crede că i-o oferă. Scopul e nobil, din păcate nu pare deschisă să învețe cum ar putea să-l pună în practică suficient. Bine, sunt convins că mai are și scopul omului obișnuit să vrea să fie acceptat de societate și pentru asta încearcă să o păstreze pe fată în anumiți parametri, indiferent de ce ar fi bine pentru ea. Legat de testul virginității, poate îi recomanzi să caute pe net care sunt efectele psihologice și în ce țări se practică. Sau cât de relevant este. În altă ordine de idei, pe termen lung fata are toate șansele să fie ok dacă se ține de autoeducare. La urma urmei și până acum a trăit cu acești părinți și deja viața ei s-a îmbunătățit după doar câteva luni de psihoterapie. Are multe resurse, se pare. Și tu ești una dintre ele.

  • Irina spune:

    Sotul eu nu vrea sa isi spele corpul. O face data la 4 zile shi tot trebuie indrumat

    • Sorin spune:

      Parțial are dreptate. Conform unui show educativ (“Adam ruins everything”), am fost convinși să ne spălăm zilnic de o campanie de promovare făcută de companiile americane de săpun. Știu, sună a teoria conspirației, dar este un show cu experți. Dincolo de asta, nu-i poți impune lucruri, poți însă să te protejezi de comportamentele care nu-ți convin. De exemplu, dacă nu miroase bine, probabil nu o să ai chef de sex sau nu vrei să dormi lângă el. Și el poate să facă un minim. Nu trebuie să se spele în totalitate atât de des, dar poate doar cât să nu mioasă urât și cât să nu fie unsuros, cât să vrei să fii în apropierea lui. Ce vreau să spun este că spălatul nu trebuie să fie un scop în sine, ci un mijloc de a nu-i îndepărta pe ceilalți și de a fi mai sănătos. Dacă nu vrea, sunt consecințe.

  • Maria spune:

    Salut. Ma aflu intr-o situație dificila…. Un coleg de scoala (din aceias clasa cu mine clasa9) mi-a spus ca ma place ….eu la inceput i-am spus ca are o șansă acum nu pot sa am o relatie cu el caci e prea devreme apoi i-am spus ca trebuie sa ne despărțim căci nu vreau”probleme” adica nu vreau sa ma intilnesc cu nimeni ca sa fiu bârfita… E un baiat de treaba doar ca in familia lui tatal e dependent de alcool(el la inceput s-a suparat apoi incerca sa vorbeasca cu mine…)nu stiu ce sa fac sunt confuză.plus la toate la noi in clasa mai e o fata care e indragostita de acel băiat…(noi eram prietene apoi a inceput sa ma jigneasca ) eu sunt o eleva eminenta sefa clasei invat bine ea un pic mai slab in comparatie cu mine .Ea incearca sa ma jigneasca in fata colegilor ma vorbeste pe la spate. Ajutați-mă sa rezolv aceste probleme dificile pentru mine…

    • Sorin spune:

      Știi cum e cu gura lumii. Nu-ți poți petrece viața încercând să faci pe toată lumea să te placă. Această situație este o lecție bună de viață, vor fi multe altele la fel. Vezi despre asertivitate (este un articol chiar pe acest site). Cât despre coleg, dacă ți-ar plăcea să fii cu el, dar ți-e frică să nu te bârfească lumea, chiar vrei să dedici lumii această viață? Chiar merită să te sacrifici că să nu se supere? Imaginează-ți că ai face un sondaj și i-ai întreba pe oameni ce și-ar dori să faci. Chiar ai face acel lucru de care ar zice pentru niste necunoscuți cărora nu le pasă de tine? Relațiile de cuplu sunt și ele educative. Nu știu cât vei folosi matematica, istoria și biologia (pe care o înveți acum) mai târziu în viață, dar relația de cuplu o vei folosi. Este ok să începi să înveți despre ea. Pe vremuri nu era nevoie de o astfel de educație, pentru că femeia era “deținută” de bărbat. Acum fericirea în cuplu contează.

  • Maria E. spune:

    Poate o mama sa oblige fetița ei de 15 ani sa meargă la ginecolog ca sa vadă daca mai este virgina?? Pe fetita o terorizează idea, nu a avut relații sexuale si părinții o maltratează. Exista vreo lege care protejează copii in astfel de cazuri?? Este adevărat ca himenul se poate rupe din multe motive, nu numai in urma penetrării si mi se pare un abuz sa duci copilul la medic pentru a vedea daca îl are rupt sau nu. Va consult pentru ca locuiesc in stăinătate si nu cunosc bine legislatia. Va mulțumesc.

    • Sorin spune:

      Este, într-adevăr, un abuz și mă aștept să fie ilegal, dar nici eu nu cunosc legislația. Un avocat ar ști mai bine. În orice caz, virginitatea nu funcționează cum cred oamenii de rând. Himenul nu este un sigiliu care se rupe la primul act sexual, pe de o parte, și dacă nu vor să te vândă, n-ar trebui să-i intereseze. Și, evident, dacă ar vrea să te vândă, ar trebui să apelezi la protecția copilului. Ce încercă, probabil, dar n-au găsit cuvintele potrivite să-ți spună, este că vor să fii respectată de băieții care gândesc ca ei, să ai mai multe șanse să găsești un partener mai bine văzut social care să-ți dea șanse la o viață mai frumoasă. Și, deși nimic nu este o garanție, studiile arată că fetele care își întârzie viața sexuală au șanse mai mari să se mărite “în sus”. Este nedrept și o discriminare asupra femeii, dar realitatea nu este dreaptă. Poate îi convingi să mergeți împreună la un psiholog în loc (sau înainte) de ginecolog.

  • Alexandra spune:

    Buna ziua ! De cand ma stiu,sunt o persoana suparacioasa ,care devine ranita la adresa unor pareri negative ,cu toate ca sunt o persoana echilibrata ,puternica,care stie ce vrea .Insa ,am acest mic de efect ,un fel de hipersensibilitate daca se poate numi asa ,la un comentariu urat ,sau o gluma care ma poate pune intr-o postura proasta prin care ma simt injosita ,si de parca mi-a cazut cerul in cap ..As vrea sa aflu parerea dumneavoastra despre acest temperament ,si care poate fi remedierea lui .

    • Sorin spune:

      Părerea mea este că dacă te deranjează, ai putea incerca s-o schimbi. De asemenea, este o vulnerabilitate. Aș zice că a îți păstra sângele rece este o mască. Tu, de fapt, aștepți oportunități să ataci, să te confrunți și păstrezi această ușă, acest buton. Este ok, desigur. Este un mod de-a trăi viața. Faci asta fiindcă ai un model la care placi acest comportament (un părinte, de exemplu) sau o cauză la care ții (drepturile femeilor, de exemplu). O remediere, dacă vrei, este să nu te abții în restul timpului, să nu acumulezi. Vezi despre asertivitate (este un articol și pe acest site).

  • Anonim spune:

    Sunt confuza nustiu ce sa cred.sotu de doua luni sa schimbat imi spune ca nu e fericit pina la sfirsit si ca sa nul mai controlez telefon ca se simte ca la inchisoare avem certuri in fiecare zi findca am gasit mesaje sterse si nu poate sa ma lamureasca de ce a sters imi zice ca nu tine minte ca sau sters singure si la persoana cu care a vorbit tot sunt sterse miam facut inpresia ca ambii ascund ceva si nu inteleg ce .ce sa fac cum sa ma comport ?pina acum o luna tot a fost ok nu era nici o problema daca ma uitam in telefonul lui acum asta a devinit cea mai mare problema

    • Sorin spune:

      Așa cum bănuiești, ascund de tine faptul că se leagă ceva între ei. Sau pun ceva la cale despre care nu ar trebui să știi. Pare să caute motive de despărțire sau, cel puțin, să-și justifice infidelitatea. Dacă nu a rupt relația este pentru că nu a găsit o oportunitate sau pentru că nu vrea să te piardă. Vrea să rămâi persoana la care să se întoarcă dacă o să-și rănească inima. Este posibil să fii înșelată sau să se rupă relația. Ce poți face, dacă ești pregătită să înfrunți singurătatea, să îi arăți că nu ești acolo pentru el și să-i spui în ce condiții ești dispusă să rămâi cu el în relație (sinceritate, fidelitate etc.). Și, dacă vroia doar să te înșele, va fi foarte tentat să-ți ofere asta. Dacă vroia să plece, atunci nu ai pierdut mare lucru. Desigur, poți aștepta să vezi ce se întâmplă și să decidă el. Poți, de asemenea să-i dai un timp pe care să i-l spui (“Ai o săptămână să te decizi”).

  • Daria spune:

    E posibil sa traiesti alaturi de un partener viciat- jocuri de noroc?

    • Sorin spune:

      Dacă te aștepți să renunțe la ele, este puțin probabil. Dependența este o chestiune grea. Va cheltui din banii comuni, se va împrumuta, chiar dacă aveți un copil de crescut, tot va merge în această direcție. Când îți va fi greu și-i vei cere să se oprească, te va minți, se va ascunde, viața voastră va fi grea, cu puțini bani și multe datorii. Cei care fac bani din pariuri fie trișează, fie încep cel puțin cu bani foarte mulți.

  • Emilia spune:

    Buna! Ce parere aveti de faptul ca dupa o relatie de aproximativ 4 luni cu despartiri si impacari, in urma unui raspuns de genul acesta din partea mea ” ooo / ti-ai amintit de mine” la intrebarea “ce faci”, a ales sa nu mai raspunda la apeluri si in momentul cand i-am multumit ca ma ia drept fraiera si i-am spus sa imi dea block si sa imi stearga numarul, in secunda imediat urmatoare a facut exact ce i-am cerut, iar a doua zi cand m am dus la el, deoarece mi s-a parut foarte ciudat ceea ce se intamplase cu o seara inainte, la plecare l-am pupat pe obraji, iar cand a vrut el sa ma pupe m-am retras, lucrul asta l-a facut sa ia decizia finala de a nu mai avea de a face cu mine deloc.

    • Sorin spune:

      Tu ai încercat să te joci cu el, să-l ademenești și să-l inviți să facă efort dacă vrea să fie cu tine. El, în schimb a văzut critică (“ți-ai amintit de mine”) și refuzuri (cu sărutul) și l-au durut. A anticipat, de asemenea, corect de altfel, că va mai lua șuturi și pe viitor și s-a pus la adăpost de sursa durerii. Dacă vei încerca să te împaci cu el, să depui tu efortul, va vrea să se răzbune. Sinceritatea este mult mai eficientă în astfel de situații. Îi poți spune ce simți, ce ți-ai dori și ce-ai intenționat cu acele comportamente. Va vrea, în continuare, să se răzbune, dar, dacă vei persista cu sinceritatea, va dobândi treptat încredere în tine și se va deschide și el.

  • antonia spune:

    Nu pot intelege de ce fiica mea ma acuza permanent de lucruri ireale ? Ea este insarcinata in ultima luna

    • Sorin spune:

      Poate reproșurile sunt o formă în care comunicați. Poate nu sunt ireale. Poate vrea să-ți atragă atenția, să fie văzută de tine și așa reușește să te facă să intri în conversație cu ea. Într-un caz mai extrem, poate suferă de o afecțiune pentru care ar putea să vadă un psihiatru. Dacă nu este ultimul caz, nu considera ireal, ci încearcă să înțelegi punctul ei de vedere și, eventual, s-o întrebi ce se poate face și vezi dacă ești dispusă.

  • Adi catalin spune:

    Daca esti un pic mai inchis la culoare pielii si te face lumea tigan de si tu nu esti, tu cum ar trebui sa raspunzi!?

    • Sorin spune:

      Oamenii sunt niște animale sperioase. Ei încearcă să se protejeze în mediul social complex în care se află. Unul din moduri este să găsească puncte slabe la ceilalți și să-i înghioldească. În felul ăsta vor să vadă ce puteri are celălalt (dacă sar la bătaie, dacă se retrag în ei) și să-i arate că sunt mai tari ca el, că nu poate să-i oprească să îl înghioldească. Ce poți face, este să treci peste preconcepțiile pe care le ai despre țigani. Să înțelegi că și ei, în interior, se simt cum te simți și tu în interior. Că nici ei nu vor să se simtă discriminați și tratați ca sub-umani, că au și ei demnitate și că nu sunt toți cu aceeași personalitate clonată. Cum și noi românii (sau est europenii) putem părea toți la fel unor popoare prea departe de noi ca să ne cunoască și noi tragem concluzii pripite despre toți oamenii de-un fel, doar pentru că unii dintre ei au ieșit în evidență. Și, odată ce ai făcut acest efort și ai ajuns la capătul lui, când cineva te face țigan, nu o vei mai lua ca pe o jignire și poți să spui ceva pe țigănește și să râzi de încercarea lui de a te ataca. Ce poți face, adică, pe scurt, este să le arăți că locul acela în care ei împung nu este unul slab, dar este amuzant că încearcă.

  • Anonim spune:

    Daca a dat odată in mine o sa mai dea. Si nu era beat cand a făcut asta. Eu sunt amanta lui nu soția lui dar ii pare rau ca a dat în mine. Sa il iert

    • Sorin spune:

      Dacă a dat o dată în tine, o să mai dea. Îi pare rău acum că nu este furios, dar când va fi, îi va fi greu să se abțină.

  • Valentina spune:

    Am si un copil cu actualul am mai fost despărțiți dar m am împăcat pt ca m am gandit la copilul meu am facut rau sau bn

    • Sorin spune:

      Este normal să ne mai gândim la foști. Orice relație este imperfectă, orice relație are momente în care suntem furioși pe celălalt și ne întrebăm dacă ar fi fost mai bine cu un anume fost. Viața nu are alternative și dacă-uri. Ea este liniară. Ce s-ar fi întâmplat dacă ai fi fost cu fostul? Este o întrebare fără sens. Nu ești cu fostul, asta este realitatea. Poți face ca prezentul să fie cât mai grozav! Poți să-ți planifici viitorul să fie și mai minunat, dar n-are rost să depui efort să îmbunătățești relații imaginare. Dacă vă despărțiți și împăcați din când în când, relația asta încă are potențial. Stabiliți mai clar ce vreți unul de la celălalt. Ce este cu adevărat important și ce este doar o dorință. Ce concesii puteți face fiecare să vă înțelegeți mai bine. O terapie de cuplu ajută. O carte despre asta poate ajuta (dacă o luați în serios și faceți temele propuse acolo). O serie de enunțuri puse undeva la vedere în casă, pentru a putea să le mențineți vii.

  • Valentina spune:

    Buna de 3 ani m am despărțit de un băiat si dupa m am căsătorit dar imi amintesc de el mereu ce sa fac cu actualul mie bine dar nu ma simt in bn

  • Raluca Alexandra spune:

    Buna ziua! As avea o întrebare: de ce dupa ce iesim cu prietenii sau ne distram si ajungem acasa ne întoarcem la stadiul nostru de tristete?

    • Sorin spune:

      Cândva în copilăria noastră încercăm să înțelegem lumea. Vedem că oamenii sunt diferiți și ne uităm la persoanele importante pentru noi (părinții, de exemplu) să vedem ce valori au ei, ca cine trebuie să fim. Asta este una din direcțiile care ne influențează. De asemenea, mai tragem și noi concluzii din modul cum se raportează ceilalți la noi. Și decidem, în copilărie, dacă să fim veseli sau triști (între altele). Tu pare că ai ales tristețea. Ai observat la acele vârste (și acum este inconștient) că obțineai mai multe de la viață (mai mult respect, atenție, iubire etc.) manifestând acest comportament. Fericirea este ceva ce vrem cu toții, tânjim după ea și o căutăm. Fiind animale de turmă, o sursă puternică de ridicare a moralului este grupul, mai ales când facem o impresie plăcută. Dar, pentru cei care sunt obișnuiți cu tristețea, emoții ca bucuria și distracția sunt eforturi. Eul se simte bine, dar este stresat, ca atunci când conducem cu viteză (și ne place), de exemplu. Nu poate să o țină tot așa. Este un sprint pe care îl face, după care obosește și se întoarce la starea cu care este confortabil. Mai mult, uneori recuperează și ne simțim mai jalnic decât de obicei. Oamenii dau multă semnificație acestor emoții. Consideră că sunt îndreptățite și se străduiesc să explice de ce lumea este așa. „Mă simt trist, deci lumea mă face să fiu trist pentru că este rea.” Dar, de fapt, „mă simt trist” este doar atât. Lumea este oricum vreau eu s-o văd (este atât de complexă) și pot să aleg să nu mă mai simt trist. Este doar o obișnuință. Va dura mult și va fi greu s-o rup (de unde faptul că psihoterapia durează mai mult de o ședință), dar este posibil și, dacă este important pentru mine, voi dedica niște timp pentru asta. Și eu trăiam tristețe adesea și am trecut prin aceste evenimente cu prietenii și… parcă am observat și eu asta, nu mai sunt sigur. Dar psihoterapia mi-a oferit o perspectivă mai corectă asupra realității. Și adevărul te va elibera.

  • Alina spune:

    El a zis ca nu vrea sa își bată joc sau sa ma raneasaca pentru ca tine prea mult la mine. Dar a devenit gelos dar într-un mod drăguț.

    • Sorin spune:

      Nu știu ce înseamnă să-și bată joc de tine? Sunt convins că sex vrea. Că nu o să râdă cu prietenii că ai acceptat să te culci cu el? Da, este de bun simț și cavaleresc, dar pentru tine nu face o diferență foarte mare. Va încerca să se culce cât mai mult timp cu tine, dar nu știu ce-ți dorești tu de la o relație. Dacă este distracția și posibilitățile materiale, pare a fi o relație potrivită. Dacă vrei un partener doar al tău, care să se dedice integral relației, care chiar dacă nu se va materializa, va avea potențialul unei relații de o viață, atunci nu cred că asta este. În viață lucrurile nu sunt rele sau bune, altfel spus. Vezi ce ți se potrivește.

  • Anonim spune:

    Sunt foarte tânăr (17). Am o relație cu un bărbat de 39 de ani. Acum nu il mai plac am incercat sa ma despart de el dar bunica mea nu mă lasă mil nu pe gât ca e băiat bun. Mama cand a auzit ca vreau sa ma sespat de el plange . Plus xa el ma intretinea la școală. De câte ori ma certam cu el le suna si le zicea si nu vreau cu mine până mă împăcam cu el. Cum sa fac sa înțeleagă că nu îl mai vreau. Dacă vreau sa ies cu un băiat află cum il cheamă ii da mesaj se ia de el si chestii de astea . Eu l am zis ca vreau pe unu mai tânăr ca cu el imi era rușine să ies pe stradă

    • Sorin spune:

      Oamenii nu înțeleg decât dacă sunt deja deshiși la asta. Altfel, oricâte argumente au, vor fi centrați să se apere și să contrazică, decât să înțeleagă. Prin urmare, soluția ta ar fi perseverența. Dacă decizia ta este finală cu acest bărbat, clarifică o singură dată pe toată lumea, apoi nu mai discuta despre. Dacă cineva mai întreabă sau invită sau îți argumentează, închide conversația, ieși din cameră, pune punct. Lumea se va da pe brazdă. În ce privește noul partener, pune-l în temă. Spune-i că poate cineva de la tine din familie îl sună să se ia de el, spune-i că este ok să le închidă sau să le spune să-i transmită informația prin tine. Ei sunt o avalanșă. Voi puteți fi niște stâlpi bine înfipți, care nu pot fi trântiți. Nu poți opri avalanșa, după cum ai observat, dar poți să-i ții piept până trece.

  • Alina spune:

    Am 15 ani.Am fost cu un bărbat de 36 de ani nu il mai iubesc. Părinți mei m au certat cand au auzit ca nu mai sunt cu el. Acum am intalnit un bărbat de 40 de ani. E bogat (Nu ma atrag bani)E însurat are copii dar il iubesc mult nu vreau sa il despart de familie ca si eu am crescut fara tată. Si el ma place m am plimbat cu el in tota țară fără să vrea ceva de la mine de exemplu sa se culce cu mine. Vreau sa fac școală de Șoferi nu am bani să o plătesc dar el sa oferit sa de bani. Dar nu vreau sa ma cred a o ușurați că care e disperată dupa bani. Mama e de acord să umblu cu el . Dar el începe să mă placă și mai mult si eu pe el plus ca lui ii fug ochii dupa fete . Sau dor vrea sa se culce cu mine si sa ma lase dupa . Ce sa fac il plac mult

    • Sorin spune:

      Întrebarea este legată doar de școala de șoferi sau de relație? Relația, cum spuneam și data trecută când m-ai întrebat, nu mă aștept să fie de durată. Îi va fi greu, cred, să te arate celor care-l cunosc dacă nu sunt obișnuiți cu el să umble cu minore. Dacă sunt obișnuiți ca el să facă asta, atunci vei fi, probabil, una dintre ele. Tocmai că-i fug ochii. Legat de școala de șoferi, bărbații cheltuie multi bani cu fetele să le facă datoare. Dacă ești ok cu asta, folosește această oportunitate. De culcat cu tine cu siguranță vrea. Faptul că nu se grăbește mă face să cred că își înșeală soția des. Nu încearcă să profite repede de situație și să se ascundă. De asemenea, asta mai înseamnă că nu se va despărți de soție. Are un aranjament foarte bun: aleargă după fete și are și o plasă de siguranță. În consecință, chiar dacă lucrurile merg atât de bine între voi și ajunge să se despartă de soție, tu vei deveni noua plasă de siguranță. Bănuiesc, oricum, că nu te gândești la căsătorie acum, dar este bine să știi că acel comportament pe care-l repeți va fi foarte greu să te dezveți de el; categoria de bărbați cu care îți petreci timpul chiar dacă crezi că este doar pentru o perioadă, s-ar putea să dureze mult mai mult decât te aștepți. Știu că vei continua cu acest bărbat, doar să știi că este o joacă, și tu ești jucăria. Poți să profiți la rândul tău. Totuși nu cred că poți să faci școala de șoferi la 15 ani.

  • Andra spune:

    Nu pot spune ca sunt săraca. Dar ies cu un băiat bogata niciodata nu zis nimic de bani dar ma simpti eu nașpa ca nu am bani maimulti sa fac si eu cinste

    • Sorin spune:

      Băieții consideră banii pe care îi au unul din instrumentele din trusa lor de scule pentru a impresiona o fată. Altfel spus, nu este nevoie să te simți vinovată, dar vorbește-i despre această situație ca nici el să nu aștepte mai mult decât poți oferi. Și prin “mai mult decât poți să oferi” mă refer nici să nu te simți datoare să-i oferi sex, de exemplu, dacă nu simți, doar pentru că te-a scos în oraș. Este ok să mai plătești și tu din când în când și să-i ceri să cheltuiți mai puțin dacă te simți copleșită.

  • gabriela spune:

    Multumesc frumos, Sorin!
    Iti doresc multa sanatate si sarbatori luminate!
    Cu drag!

  • Irina spune:

    Mulțumesc pentru răspuns,nu mă așteptam la promtitudine și să fiți alaturi de mine cu gândul. Revin și eu cu o completare la povestea mea:amândoi suntem conștienți că am fost unul pentru celălalt cele mai frumoase persoane ,cu o dragoste și o atracție nemaiîntâlnită,recunoaște că una că mine nu va mai găsi prin care să-i pună lumea la picioare și să se simtă cel mai iubit dintre pământeni,eu nu voi mai găsi atâta blândețe și bunătate într-un alt om, însă faptul de a întemeia o familie și un copil cu omul iubit este ceva firesc,după n eșecuri și viața grea,el preferă doar sedentarismul vieții și monotonie fara a se gândi că langa mine evoluează în viața prin ambițiile mele .îmi spune că simte că a mă trage in jos în viața,că el nu îmi poate oferi nimic,pe când eu ii ofer tot ce și-ar putea dori un bărbat . Prefera comoditatea lui,liniștea lui de a nu face nimic sau cel puțin poate nu cu mine.probabil că va căuta una care are deja un copil și va creste copilul altui om ,poate că va căuta femeia care nu poate sau nu-și mai dorește un copil,in orice caz fuge de responsabilitatea de a lua viața de la început,pe motiv de lene și că este greu .eu îmi doresc un copil cu omul pe pe care îl iubesc și să fiu iubita,nu doar ambiția de a face un copil și să trăiesc că mama singura cu un copil iar la bătrânețe copilul pleacă și tot singura sa rămân.Aseara ne-am certat de la cumpărături ,am răbufnit urat eu cu cuvinte urâte și plânsete ,s-a îmbrăcat și a plecat la niste prieteni care ne așteptau la ei și nu s-a mai intors. Precizez că locuim la mine și are toate hainele aici. La ce să mă mai aștept:(? O fi un alt pretext acum sa plece definitiv ?

    • Sorin spune:

      Pare că a luat o decizie definitivă în legătură cu copilul. Nu va vrea nici în urma unei discuții. Nu pare să fie persoana care să lase mult de la ea. Mulți bărbați sunt așa, de altfel, dar asta nu înseamnă că femeile trebuie să tolereze. Faptul că a plecat și nu s-a mai întors, dacă ați tot avut discuții pe tema copilului, atunci vrea să-ți arate că el este dispus să plece din relație dacă vei continua să-i ceri.

  • gabriela spune:

    Revin cu o completare si va rog frumos daca imi mai puteti raspunde?, este adevarat ca la nici o luna de cand mie mi-a spus ca ar fi mai bine sa mergem pe drumuri paralele, o d-na cu 14 ani mai mica decat el, d-nu are 57 de ani, eu 50 de ani, sub nivelul meu de pregatire si sub nivelul meu material, el fiind foarte apucator, eu am considerat-o o relatie tampon. Eu 2 ani cat a durat relatia noastra, am fost universul lui, imi imprumuta si cuvintele si vroia sa fie ca mine si cu mine, isi facea zilnic planuri de viitor cu mine, se mira de cat de frumos va suna prenumele meu, alaturi de numele lui, ma diviniza, ma gandesc in relatia cu respectiva nu va urma comparatia dintre d-na respectiva si mine si atunci este posibil sa ma doreasca in viata lui. Precizez ca intamplator saptamana aceasta ne-am intalnit si mi a spus ca telepatizeaza in continuare cu mine, ca ma urmareste, deci inteleg ca ii pasa. In ceea ce priveste relatia lui cu D-zeu, nu prea exista, a refuzat sa mearga si la un psiholog si la un preot, a sustinut ca este in depresie dara ca va depasi singur aceasta situatie, deci…?

    • Sorin spune:

      Din ce pare, este o persoană care caută confirmări de la Univers / Divinitate că este pe calea cea bună (cel puțin în mai mare măsură decât media). Pare să investească multe așteptări într-o relație. Cum ar fi, să creadă că i se cuvine, că nu trebuie să facă eforturi pentru ea, că lucrurile ar trebui să fie grozave tot timpul. Ceea ce nu prea-l face pregătit pentru o relație reală. Pregătește terenul pentru niște dezamăgiri. Pentru că, în realitate, nimeni nu este atât de compatibil. Toți suntem niște prințișori și prințeșici și trebuie să ne negociem nevoile și dorințele cu ceilalți. Spun asta și pentru tine să nu te lași furată de acest val al compatibilității. Nu garantează nimic. Legat de doamna mai tânără, din păcate bărbații valorizează foarte puțin nivelul de pregătire și nivelul material al unei femei când vine vorba de relație. Vârsta este un factor care contează, aspectul și modul cum ne face să ne simțim (doriți sexual, mândrii social, apreciați intelectual… – pe scurt: niște mici zeități). Aspectele de care vorbeai sunt importante pentru femei, într-adevăr – este vorba de resurse și status social. Este bine că nu este așa credincios, pentru că astfel este mai iertător. Sunt șanse foarte mari să treacă singur peste depresia doliului, este ok și fără ajutor, dar faptul că a apărut această femeie care nu este asociată cu moartea soției, lucrurile stau destul de rău pentru relația voastră. Sunt convins că a găsit alte lucruri care seamănă pentru relația cealaltă. Astfel de compatibilități, din păcate, sunt pe toate drumurile. Le poți găsi cu oricine dacă le cauți cu grijă. Sincer mi se pare puțin neobișnuit să fi fost fidel soției atâția ani și acum să fie atât de implicat în aceste relații. Mai ales că într-o relație lungă vei uita de aceste legături metafizice și va fi dominată de prostioare și neînțelegeri banale sau negocieri sterpe (aici este partea de muncă a relației) și pare că este foarte pasionat după povești și romantism. Să fi fost flămânzit atâta timp? Cred că, dacă ar fi fost să nu mai aibă asta, ar fi renunțat să vadă lumea așa. Dar cred că și-a hrănit perspectiva asta de-a lungul anilor cu alte femei. Prin urmare, pe de o parte, relația voastră mă aștept să nu prea se mai lege pentru că va crede că noua relație este scoasă de Univers în față că este mai bună și, pe de altă parte, nici relația lui cu cealaltă doamnă nu mă aștept să meargă, pentru că va fi deschis și la alte oferte din partea Universului. Înțeleg că pentru tine a fost un colac de salvare, o șansă nouă la fericire, dar se va dovedi a fi o șansă solidă de durere și așteptare și dezamăgire. Desigur, este posibil să fi tras niște concluzii bazate pe prea puține informații. Oricum sunt convins că-ți va fi foarte greu să renunți la el și vei continua să încerci să fiți împreună. Ceea ce este ok și de așteptat și poate îl vei convinge că viața lui va fi mai frumoasă cu tine. Dar, dacă lucrurile nu se leagă în câteva luni, te invit să nu faci o pasiune de viață din asta și să cauți alternative pentru următorul partener.

  • Irina spune:

    Buna ziua,

    Dupa o relatie de aproape 2 ani pretind un copil, eu am 40 necasatorita si fara copil iar prietenul 39 divortat si copil, se pare ca el nu-si doreste datorita unui blocaj psihologic precum teama,am discutat in repetate randuri despre faptul ca pot suporta material si prin afectiunea fata de el la acelasi nivel si etc , el prefera sa renunte mine doar pentru a cauta pe alticeva sa fac un copil astfel incat sa-mi indeplinesc visul. Sufera la fel de mult ca si mine pentru faptul ca nu-mi imi poate indeplini visul si se lasa pe el doar pentru a ma vedea fericita cu un copil.Nu imi doresc sa ma despart de el si nici el de mine insa problema copilului este cumplita . Ce ma sfatuiti sa fac . Multumesc

    • Sorin spune:

      Este greu pentru un bărbat să înțeleagă dorința de a avea copii. Poate v-ar ajuta să mergeți la un psiholog împreună și să discutați mai pe larg. Poate ați fi dispuși să fii însămânțată artificial? Atunci el nu ar mai simți presiunea să facă atât de multe pentru el. Altfel, dacă îl păcălești, vă veți răci, poate chiar despărți. Poate să aveți împreună copilul și apoi să plece din relație și tu rămâi să-l crești singură. Cu speranța că nu va pleca. Aș zice, cum spuneam să începeți cu a traduce printr-un psiholog (bărbat eventual) să înțeleagă cât de important este pentru o femeie acest lucru. Pe de altă parte, poate descoperi că viața ta nu va fi chiar atât de frumoasă doar că a apărut un copil in ea. Că poate presiunea socială este mare parte din motivație. Puteți face un exercițiu mental despre cum ar fi viața peste câțiva ani cu un copil.

  • gabriela spune:

    Buna ziua!
    ma numesc gaby, am 50 de ani si o fetita de 10 ani. In urma cu 8 ani tatal fetitei ne-a parasit. In 2016, am cunoscut un barbat ce imi era coleg, cu 7 ani mai mare decat mine si casatorit, dar fara copii, ne-am indragostit nebuneste unul de celalat, iar dupa 1 an de relatie el a divortat de fosta pentru mine, dupa